Connect with us

Eveniment

Iepurașul de Paște: Evoluția simbolului de la religiile păgâne la Creștinism. De ce aduce cadouri și care e legătura cu ouăle

Publicat

Publicitate

Paștele este o sărbătoare creștină care sărbătorește învierea lui Hristos după răstignirea sa în Vinerea Mare. Și totuși, de unde asocierea cu iepurașul de Paște?

Trei teme legate de iepuri traversează mitologia și religia globală: sacralitatea percepută în raport cu ei, legătura lor mistică cu luna și legătura lor cu fertilitatea.

Sunt iepurii legați de Paște pentru că adesea au fost considerați sfinți? Iepurii de câmp au fost venerați în mitologia celtică și sunt înfățișați ca niște șmecheri înțelepți în miturile triburilor native americane, de unde s-a inspirat și modelul lui Bugs Bunny.

Povești similare se găsesc în fabulele din Africa Centrală și în figura aferentă lui Br’er Rabbit, eroul suprem al vicleniei.

Potrivit folclorului din Regatul Unit, vrăjitoarele se pot transforma în iepuri de casă și iepuri de câmp.

Iepurii de câmp sunt alergători rapizi și ageri, ceea ce poate explica percepția generală a acestora fie ca fiind vicleni, fie misterioși și obscuri.

Publicitate

Simbolul ”trei iepuri”
În sprijinul acestui punct de vedere se află fenomenul fascinant de transnațional al simbolului „trei iepuri”.

Înfățișează trei iepuri care aleargă într-un cerc fără sfârșit, cu urechile atingându-se pentru a forma un triunghi.

Simbolul a fost descoperit ulterior în toată Europa, în catedrale și sinagogi din Germania, în bisericile parohiale franceze – dar și pe artefacte create în Siria, Egipt și Valea Swat din Pakistan, datând încă din secolul al IX-lea.

Cel mai vechi exemplu poate fi găsit în Peșterile Dunhuang din China, un loc sfânt budist creat în secolul al VI-lea d.Hr.

Atractia simbolului „trei iepuri” este parțial dată de iluzia optică centrală – fiecare iepure individual are două urechi, dar se pare că sunt trei în total.

Motivul pentru care a fost dispersat atât de larg se datorează probabil comerțului internațional din primul mileniu d.Hr.

Alături de multe alte simboluri artistice răspândite, probabil că a apărut pe obiecte care au fost cumpărate, vândute și exportate de-a lungul Drumurilor Mătăsii care legau Europa de Asia.

Se crede că simbolul implică prosperitate și regenerare prin compoziția sa ciclică și formele suprapuse.

Temele reînnoirii și renașterii par legate de mesajul de Paște.

Iepurașul de Paște ar fi putut deriva din acest simbol budist antic?
Se crede că simbolul „trei iepuri” își are originea într-o poveste din Jatakas (povesti despre viețile lui Buddha) despre „ieepurele abnegației”.

În această poveste, iepurele este o încarnare anterioară a lui Buddha istoric, Siddhartha Gautama.

Este atât de generos și de devotat, încât atunci când întâlnește un preot înfometat, s-a autosacrificat pentru a-i oferi o masă.

Drept răsplată pentru virtutea sa, imaginea iepurelui a fost aruncată pe lună. Această poveste și asocierile lunare ale iepurilor de câmp în general au derivat probabil din religii mult mai vechi din India.

Luna are într-adevăr un marcaj pe suprafața ei care arată (cu puțină imaginație și strâmbând ochii) ca un iepure de câmp.

Fertilitatea și iepurașii
Chiar dacă simbolismul și fabulele animale din Orient au intrat în iconografia europeană, Iepurașul de Paște a fost preluat în simbolurile pascale.

Biblia oferă atitudini mixte față de iepuri. În cărțile Deuteronom și Levitic, ele sunt denumite animale impure.

Cu toate acestea, în Psalmi și Proverbe ei sunt descriși ca având o oarecare inteligență, deși în cele din urmă condamnați ca fiind slabi.

Ceea ce i-a fascinat pe anticii greci și romani a fost fertilitatea lor. Filosoful Aristotel (384-322 î.Hr.), de exemplu, a observat cum iepurii s-ar putea reproduce cu o viteză uluitoare.

Un alt scriitor influent, Pliniu cel Bătrân (23-79 d.Hr.), a crezut în mod eronat că iepurii de câmp erau hermafrodiți și că nașterea era împărtășită atât de masculi, cât și de femele.

În perioadele medievale și renascentiste, iepurii puteau fi fie simboluri ale castității, fie ale sexualității fără margini, în funcție de context.

Astfel de abilități uimitoare în reproducerea biologică au avut cu siguranță un impact asupra simbolismului european, scrie BBC.

În arta medievală și renascentistă, iepurii au fost reprezentați frecvent alături de Venus, vechea zeiță romană a iubirii și sexualității.

Pofta este unul dintre cele șapte păcate capitale, iar când artiștii l-au descris în formă alegorică („Luxuria”), uneori a luat forma unei femei cu un iepuraș.

Chiar și în Europa, diferite societăți au folosit iepurii ca o icoană a fecundității și i-au legat de zeitățile reproducerii.

Conform scrierilor Venerabilului Beda (673-735 d.Hr.), o zeitate anglo-saxonă numită Ēostre era însoțită de un iepure, deoarece reprezenta întinerirea și fertilitatea primăverii.

Era sărbătorită în aprilie și se crede că prin Ēostre am dobândit numele pentru Paște (Easter – în limba engleză) și tot așa asocierea cu iepurele.

Dacă este corect, înseamnă că cu mult timp în urmă, iconografia creștină și-a însușit și a adoptat simboluri din religiile păgâne mai vechi, îmbinându-le cu propriile sale.

Învierea Domnului are de asemenea corespondenţi în religii antice, cum ar fi în religia sumeriană. Zeiţa sumeriană Ishtar a fost spânzurată goală de un par, apoi a revenit din lumea morţilor. De asemenea, unul din cele mai vechi mituri ale învierii este cel al lui Horus, zeu egiptean care s-a născut pe 25 decembrie, scrie The Guardian.
În afară de Bede, nu există o legătură clară între Ēostre și Paște, iar Bede nu poate fi considerat o sursă directă a religiei anglo-saxone, deoarece scria dintr-o perspectivă creștină.

De-a lungul istoriei, iepurii și iepurii de câmp au fost văzuți ca fiind sacre și simbolul vicleniei. Ei au fost asociați cu puritatea enigmatică a lunii.

Iepurașul de Paște: De unde povestea cu cadourile aduse de el?
Se pare că prin 1680 a fost publicată o poveste despre tradiția Iepurașului de Paște care ascunde darurile pascale într-o grădină.

Unii istorici consideră originea iepurașului de proveniență germană luterană, rolul său inițial fiind acela de a judeca la începutul Paștilor dacă copiii au avut un comportament bun sau au fost neascultători.

Una din cele mai drăguțe povești este legată de o așezare săracă unde mămici iubitoare dar lipsite de mijloace bănești, au avut inițiativa de a pregăti copiilor lor o surpiză de Paște, dăruindu-le ouă fierte colorate, pe post de cadouri Paște.

Pentru a păstra secretul, au ascuns ouăle cu o zi înainte, într-un tufiș de la marginea pădurii. Surpriza a fost că în joaca lor copii s-au apropiat de marginea pădurii și au zărit un iepuraș țâșnind din tufișul cu ouăle ascunse.

Acesta a luat-o la fugă, dar astfel copii au descoperit ascunzătoarea cu ouă colorate. Convinși fiind că iepurașul le-a adus în dar ouăle în ajunul Paștelui, copii și-au adus cadourile acasă, iar mamele au păstrat secretul și astfel a început tradiția Iepurașului de Paște.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Un nou caz de pestă porcină africană, la un mistreț găsit mort la Dersca, a băgat autoritățile în ședință

Publicat

Publicitate

Miercuri, a avut loc ședința Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB), dedicată analizei situației privind evoluția pestei porcine africane la nivel județean, în contextul confirmării unui nou caz de pestă porcină africană la un mistreț găsit mort în data de 02.04.2025, în zona Pădurea Dersca, localitatea Dersca.

În cadrul întâlnirii, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) a prezentat date actualizate referitoare la focarele confirmate și zonele afectate. Ca urmare a acestei situații, a fost transmis și aprobat un Plan de Măsuri detaliat, actualizat la data de 07.04.2025. Zona infectată, stabilită pe o rază de 8 km față de focarul identificat, cuprinde următoarele localități: Șendriceni și Pădureni (UAT Șendriceni), Loturi Enescu (UAT Dorohoi), municipiul Dorohoi, Hilișeu-Horia, Hilișeu-Crișan, Hilișeu-Cloșca și Corjăuți (UAT Hilișeu-Horia), Pomârla și Hulubești (UAT Pomârla), Dersca (UAT Dersca), Vițcani (UAT Cândești), Lozna și Străteni (UAT Lozna), precum și localități din Ucraina (în total 14 localități din 7 UAT).

Ținând cont de aceste aspecte, a fost aprobat un plan detaliat de măsuri și recomandări pentru limitarea răspândirii virusului. Aceste măsuri includ: efectuarea imediată a dezinfecției zonelor afectate, intensificarea controalelor atât în trafic, cât și în piețele agroalimentare, precum și monitorizarea atentă a zonelor cu potențial ridicat de risc.

Totodată, se face apel la populație să semnaleze urgent medicului veterinar și autorităților competente orice simptom ce ar putea indica apariția bolii, astfel încât intervenția echipelor DSVSA să fie promptă și eficientă.

Având în vedere apropierea sărbătorilor pascale, prefectul județului Botoșani, Dan Nechifor, solicită atât comercianților cât și populației să manifeste maximă responsabilitate, să respecte recomandările autorităților sanitar-veterinare și să evite achiziționarea de animale sau produse din surse neautorizate. Scopul acestor măsuri este de a proteja sănătatea publică și de a preveni răspândirea pestei porcine africane pe teritoriul județului.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Firmele vor primi o subvenție lunară dacă angajează victime ale violenței domestice și traficului de persoane. Condiții

Publicat

Publicitate

Firmele vor primi o subvenție lunară dacă angajează victime ale violenței domestice și traficului de persoane. Angajatorii care încadrează victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane vor primi de la stat o subvenție lunară de 2.250 lei pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii vulnerabile, scrie alba24.ro. Măsura este prevăzută într-o lege publicată miercuri, 8 aprilie, în Monitorul Oficial, care aduce modificări importante sistemului de stimulare a ocupării forței de muncă. 

Legea 45/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă a fost publicată miercuri, 8 aprilie, în Monitorul Oficial.

Printre beneficiarii prevederilor Legii 76/2002 au fost introduse și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care nu au putut ocupa loc de muncă și sunt victime ale violenței domestice protejate prin ordin de protecție emis potrivit dispozițiilor Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, ori ale traficului de persoane, astfel cum sunt definite potrivit Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

 

Servicii gratuite de formare profesională

De asemenea vor beneficia, în mod gratuit, de servicii de formare profesională, persoanele care:

  • au devenit șomeri,
  • nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ,
  • au obținut statutul de refugiat sau beneficiază de altă formă de protecție internațională,
  • nu au putut ocupa loc de muncă și sunt victime ale violenței domestice protejate prin ordin de protecție, ori ale traficului de persoane,
  • desfășoară activități în mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare și care sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Firmele vor primi o subvenție lunară dacă angajează victime ale violenței domestice și traficului de persoane

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri
de lungă durată, tineri NEET sau persoane care sunt victime ale violenței domestice ori ale traficului de persoane, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei.

Publicitate

De asemenea, angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Facilitățile se vor acorda angajatorilor în situația în care persoanele din categoriile prevăzute de lege sunt înregistrate ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, va modifica Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste mai mult

Eveniment

Vouchere sociale 2025. În ce luni intră banii pe cardurile de alimente. Nu se fac plăți de Paște

Publicat

Publicitate

Românii care beneficiază de ajutor din partea statului pentru alimente și mese calde trebuie să știe că, în 2025, cardurile sociale vor fi alimentate doar de două ori pe an, și nu la două luni, cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Potrivit noului calendar anunțat de autorități în cadrul programului „Sprijin pentru România”, primele sume vor fi virate în iunie 2025, iar a doua tranșă va fi acordată în decembrie. Fiecare încărcare va fi în valoare de 125 de lei, ceea ce înseamnă că, pe întreg anul, beneficiarii vor primi 250 de lei – o sumă considerabil mai mică față de anii anteriori.

Citeste mai mult

Eveniment

„Târg cu gust din Botoșani” – 11-13 aprilie, în Piața Revoluției. Oferta producătorilor locali

Publicat

Publicitate

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani are plăcerea de a anunța organizarea evenimentului „Târg cu gust din Botoșani”, ce se va desfășura în perioada 11-13 aprilie 2025, în Piața Revoluției (parcarea din fața Palatului Administrativ). Deschiderea oficială a târgului va avea loc vineri, 11 aprilie, la ora 10:00.

Timp de trei zile, botoșănenii și vizitatorii vor avea ocazia să descopere și să se bucure de cele mai gustoase produse locale și tradiționale, într-un cadru plin de savoare, culoare și voie bună.

Oferta târgului cuprinde:

  • Legume de sezon direct de la producători locali;
  • Produse lactate, inclusiv renumitul Cașcaval de Săveni;
  • Vinuri locale și artizanale;
  • Plăcinte, cozonaci, pască – perfecte pentru masa de Paște;
  • Produse apicole, dulcețuri și delicatese din trandafir;
  • Produse din carne de la cele mai apreciate carmangerii locale;
  • Conserve din pește, ouă ecologice, sucuri naturale din cătină și aronia;
  • Produse nealimentare precum articole de peisagistică, tincturi și produse cosmetice naturale;
  • Produse realizate de meșteșugari locali, care pun în valoare tradiția și talentul autentic botoșănean.

Pe toată durata târgului, vizitatorii vor putea participa la concursuri cu premii, constând în coșuri cu produse alimentare oferite de expozanți. În plus, fiecare zi va fi animată de momente artistice, menite să aducă un plus de farmec atmosferei.

„Târg cu gust din Botoșani” este organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale, Consiliul Județean Botoșani, Direcția pentru Agricultură Județeană Botoșani, Instituția Prefectului – Județul Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, Școala Populară de Arte „George Enescu” și Studio Mobilli SRL.

Evenimentul este susținut de Grupul de firme: Binape, Formens, Banca Transilvania și Prodalcom SA.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending