Connect with us

Eveniment

Iar au schimbat regulile: Cine poate fi considerat contact direct COVID. Perioadă, simptome și testare

Publicat

Publicitate

La finele săptămânii trecute, Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat din nou, pentru a cincea oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

Se consideră contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului, față de 10 zile cum era până acum.

Simptome COVID – criterii clinice

Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt reprezentate de cel puțin unul dintre simptomele:

  • tuse
  • febră
  • scurtarea respiraţiei
  • debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ).

Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree.

Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP.

Publicitate

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele:

  • contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului;
  • rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 7 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

Clasificarea cazurilor COVID

Cazurile COVID se clasifică astfel:

  • caz posibil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice
  • caz probabil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic
  • caz confirmat – orice persoană care întruneşte criteriile de laborator

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP.

Varianta Omicron – caz probabil sau confirmat

  • caz probabil de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron
  • caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron

Cine poate fi considerat contact direct

Contactul direct este definit ca:

  • persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19
  • persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)
  • persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă)
  • persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute
  • persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri
  • persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 7 zile, anterioară datei debutului.

Cazuri COVID ca infecții asociate asistenței medicale

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv:

  • numărul de zile până la debutul simptomelor sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1)
  • evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţieț
  • contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală
  • orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

În acest sens pot exista următoarele situaţii:

  1. caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate
  • simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere
  • debutul simptomelor în zilele 3 – 6 (anterior 7) şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate
  1. caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată
  • debutul simptomelor în ziua 3 – 6 (anterior 7) după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
  1. caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
  • debutul simptomelor în ziua 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată
  1. caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
  • debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 7 (anterior 10) după internare.

Alte situații

Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 7 zile (anterior 10 zile) de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare). În acest caz, sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. Evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului.

Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID la personalul medico-sanitar, arată INSP. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz.

Decesul cauzat de COVID – definiție

Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19. De exemplu, traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură (etc), la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.). COVID-19 trebuie raportat drept cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, potrivit INSP.

COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării

Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cele care au trecut prin boală, documentată cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin de 90 zile de la data primului test pozitiv

  • persoane simptomatice conform definiţiei de caz: RT-PCR și test rapid antigenic
  • persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2 efectuat în unități sanitare sau în alte unități avizate pentru testare: RT-PCR

Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 90 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu au avut niciodată boala

  • persoane simptomatice: test rapid antigenic
  • persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare sau în alte unitati avizate pentru testare: RT-PCR
  • contacți direcți ai cazurilor confirmate, în a 3-a – a 5-a zi de la contact, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar: test rapid antigenic
  • pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval: RT-PCR
  • pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
  • pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
  • pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei, indiferent de testul utilizat: RT-PCR sau test rapid antigenic
  • pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenției /manoperei, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării
  • însoțitorii pacienților copii din situațiile de mai sus, precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19, în ziua internării sau cu o zi anterior internării: test rapid antigenic
  • pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună, indiferent de testul utilizat: RT-PCR/test rapid antigenic
  • persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată, persoane fără adăpost: de 4 ori pe lună/test rapid antigenic
  • personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici, personalul din penitenciare, personalul din centrele pentru persoane fără adăpost: de 4 ori pe lună, test antigenic rapid
  • gravidele asimptomatice care se află în carantină la domiciliu (avand istoric de calatorie sau care au fost contact direct cu un caz confirmat), în ziua a 3-a – a 5-a: test rapid antigenic

În vederea prevenirii apariției focarelor de infectie cu SARS-CoV-2 în rândul personalului medico-sanitar și auxiliar din unitățile sanitare cu paturi, este recomandată efectuarea unui test rapid antigenic zilnic sau cel puțin de doua ori pe săptămână. Recomandarea este indiferent de statusul vaccinal și de trecerea prin infecție, daca aceasta a avut loc cu mai mult de 90 de zile anterior.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google Newss

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,1, s-a produs luni dimineața în județul Buzău

Publicat

Publicitate

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,1, s-a produs luni dimineața, la ora 7:25, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 140 km în apropierea următoarelor orașe: 53 km vest de Focșani, 59 km nord-vest de Buzău, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 70 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

În luna martie, în România s-au produs 35 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,9.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea de 5,4 și s-a produs în județul Buzău în data de 16 septembrie.

AGERPRES

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Turiștii vor veni de acasă cu zahăr, lapte și săpun? UE interzice mini-produsele din hoteluri. Directivă controversată

Publicat

Publicitate

O directivă europeană care stârnește controverse a fost adoptată recent și produce efecte și critici din partea industriei ospitalității. Documentul aprobat de Parlamentul European reglementează utilizarea ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR)  cu scopul de a reduce semnificativ deșeurile generate de ambalajele de unică folosință, mai ales cele din plastic, scrie alba24.ro.

Printre domeniile afectate de directiva europeană se numără industria ospitalității, iar noile reguli prevăd eliminarea unor facilități considerate standard de către turiști: pliculețele de zahăr, laptele portionat pentru cafea, mini-sticluțele de șampon și gel de duș oferite gratuit în camerele de hotel.

Comisia Europeană estimează că fiecare cetățean UE generează anual aproximativ 180 kg de deșeuri de ambalaje. O bună parte dintre acestea provin din ambalaje de unică folosință, greu sau imposibil de reciclat eficient.

Ce anume va fi interzis în hoteluri și restaurante

Conform formei aprobate de Parlamentul European :

  • Porțiile individuale de condimente (inclusiv sare, piper, zahăr, lapte pentru cafea)
  • Ambalajele de unică folosință pentru produse de îngrijire personală (mini-șampoane, geluri de duș, loțiuni etc.)
  • Ambalajele de unică folosință pentru alimente și băuturi consumate la fața locului

Când vor intra în vigoare noile prevederi

Aceste prevederi vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2030, dar anumite state membre pot implementa etape intermediare începând chiar din 2026.

Motivația din spatele deciziei: un mediu mai curat

Prin eliminarea porțiilor individuale și a produselor miniaturale, se dorește promovarea unor soluții sustenabile:

Publicitate
  • Dozatoare reutilizabile de săpun/șampon
  • Zahăr și lapte oferite vrac, în recipiente refolosibile
  • Cafea, ceai și condimente servite din recipiente comune

Nemulțumiri din partea hotelierilor și turiștilor

Reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți hotelieri și reprezentanți din industria HoReCa avertizează că eliminarea produselor de unică folosință ar putea afecta negativ igiena și confortul turiștilor.

De asemenea, există temeri privind:

  • Risipă alimentara: zahărul sau laptele servite vrac pot fi irosite dacă nu sunt consumate integral
  • Costuri suplimentare: pentru instalarea de dozatoare, curățarea acestora, și eventuale pierderi cauzate de clienți neglijenți
  • Imaginea serviciilor: lipsa „micilor cadouri” ar putea fi percepută ca o scădere a calității

Ce se schimbă pentru turiști

În esență directiva nu prevede e o interzicere a cafelei, zahărului sau produselor de igienă, ci modul în care aceste produse vor fi oferite. Turiștii nu vor fi obligați să vină cu propriile rezerve așa cum preconizează criticii deciziei, dar vor observa schimbări:

  • Dozatoare în locul flacoanelor individuale
  • Lipsa pliculețelor cu zahăr sau sare
  • Posibil mai puține produse gratuite lăsate în camerele închiriate

Ce obligații au statele UE până în 2030

Pentru ca regulamentul să fie aplicabil, fiecare stat membru va trebui să îl transpună în legislația națională și să asigure implementarea graduală.

Surse: Parlamentul European ; Comisia Europeană

 

Citeste mai mult

Economie

Cum să nu luăm țeapă atunci când alegem o mașină second hand. Ce spun specialiștii că trebuie verificat

Publicat

Publicitate

Mulți români preferă să cumpere un autoturism la mâna a doua pentru cǎ sunt mult mai ieftine decât cele noi. Speciștii oferă o serie de sfaturi privind alegerea unei mașini second tocmai pentru a reduce riscurile, scrie ADEVĂRUL. Piața de mașini second-hand din Europa este în plină dezvoltare, în condițiile în care mulți dintre cei care nu-și permit modelul preferat nou au o șansă bună de a conduce mașina visurilor.

De exemplu, un BMW seria 7, nou, poate depăși o sută de mii de euro. În schimb, un model mai vechi, la mâna a doua, în stare bună, nu depășește 50.000 de euro. Și acesta este un exemplu costisitor pentru mașini de lux.

Pentru mulți români, piața auto la mâna a doua reprezintă singura șansă de a cumpăra un autovehicul cu câteva mii de euro. Specialiștii europeni în vânzare de mașini second precizează, pe site-urile de specialitate, că o mașină second poate fi o bună opțiune dacă suntem atenți la anumite detalii. Riscurile sunt numeroase dacă ne ghidăm doar după impulsul de a cumpăra o mașină la care visam sau care ne încântă. Printre cele mai comune riscuri sunt un istoric cu accident, piese înlocuite în ateliere neautorizate, kilometri dați înapoi sau uzură pronunțată care poate dubla prețul mașinii în timp, odată cu reparațiile aferente. Specialiștii de la Rac.co, Which.co, dar și alte site-uri de profil au întocmit o listă cu verificările necesare atunci când vrem o mașină second, tocmai  pentru a evita țepele și neplăcerile ulterioare.

Atenție la distanța dintre elementele de la caroserie și semnele de impact frontal

Una dintre primele verificări și cea mai accesibilă este cea legată de caroserie. În primul rând trebuie să fim atenți să vedem dacă se păstrează linia caroseriei, adică linia de îmbinare între prag și uși dar și a diferitelor elemente din designul mașinii să poată fi urmărită de la un capăt în celălalt al autovehicolului. Dacă există asimetrie, este clar că s-a umblat la diferitele elemente ale caroseriei. Totodată, o mare atenție trebuie acordată distanței dintre elementele caroseriei. „Decalajele dintre toate panourile mașinii ar trebui să fie uniforme și consecvente. Panourile nealiniate pot fi un semn că mașina a fost implicată anterior într-un accident. Verificați dacă vopseaua se potrivește pe toate elementele caroseriei (ideal este să observăm acest lucru la lumină. Este, de obicei, dificil să potrivești perfect vopseaua cu cea originală, atunci când revopsești un element afectat sau înlocuit. O ușoară diferență poate trăda faptul că elementul a fost înlocuit în urma unei avarii”, arată Which.co.

Totodată, specialiștii site-ului menționat ne învață să dăm atenție zgârieturilor și denivelărilor. Dacă o zgârietură a trecut de lac și de vopsea ajungând la metal, atunci este foarte probabil că se instala rugina. Tot la capitolul caroserie trebuie să fim atenți și la semnele unui eventual impact frontal suferit de mașina pe care dorim să o cumpărăm. Inspectorauto.ro, de exemplu, ne oferă indiciile unui posibil impact frontal și ce ar trebui să verificăm:

Publicitate

„Pentru că accidentele grave lasă urme la interior, vom ridica capota și ne uităm la trager, elementul din plastic sau metal care leagă farurile între ele. Acesta ar trebui să aibă un sticker cu agentul refrigerant din sistemul de climatizare sau alte stickere în functie de producător. În general când se fac reparați în această zonă sau se înlocuitește, acea etichetă dispare. După aceea ne uităm la radiator dacă pare înlocuit. Se observă ușor un radiator nou. Este curat și nu prezintă urme de uzură. Urmatorul lucru de inspectat sunt farurile care trebuie sa fie uzate uniform (mătuite) și să aibă pe ele stickerul cu data de fabricație mai mică sau egală cu data de fabricație a mașinii.  Apoi încercăm cu o lanternă să inspectăm atent lonjeroanele  atât din partea de sus cât și de jos dacă se poate, pentru a vedea dacă există pe ele urme de sudură, tăieturi, vopsea proaspătă, mastic proaspăt, semne suspecte etc. Verificăm și șuruburile cu care sunt prinse capetele lonjeroanelor dacă sunt umblate și urmărim și elementele de polistiren care sunt de obicei în capătul lonjeronului, în bară, dacă mai sunt la locul lor și dacă prezintă urme de rupturi, crăpături”.

Verificarea părții electrice, o necesitate

După ce am terminat cu o verificare a caroseriei pentru a vedea posibile urme de avarie serioasă, trecem la partea electrică. Dincolo de verificările banale la care oricine s-ar gândi, adică dacă merg farurile, dacă bagă aer rece sau cald și, mai ales, oglinzile electrice (dacă este cazul) funcționează, putem trece la detalii. Specialiștii de la Which.co spun că trebuie să fim atenți la mirosul degajat de sistemul de aer condiționat. Dacă emană mirosuri specifice, atunci există o problemă. „Atunci când dăm drumul la aerul rece și în mașină apare un miros de șosete murdare, chiar dacă puțin sesizabil, atunci în sistem există mucegai sau bacterii”, spun britanicii. Totodată, ar trebui să stăm în mașină, fără odorizant, cu portierele închise, și să fim atenți la un eventual miros de umezeală. Acesta este un semn că există scurgeri de apă. Totodată, trebuie să verificăm dacă există probleme cu bateria. Primul semn este o pornire greoaie a motorului. Mai apoi, luminile scad ca intensitate în timp ce dăm contact.

Nivelul fluidelor poate spune multe despre cât de îngrijită a fost mașina

Specialiștii recomandă verificarea tuturor fluidelor, aici fiind incluse nivelul uleiului, a lichidului de frână și al servodirecției. În momentul în care nivelul este scăzut poate indica faptul că mașina nu a fost bine întreținută. Un nivel scăzut de ulei amplifică uzura, ceea ce înseamnă probleme pe viitor. Totodată ,trebuie să vedem dacă există scurgeri de ulei, chiar și minore. O verificare importantă are loc sub capacul de la ulei. „În timp ce verificați nivelul uleiului este bine să vedeți dacă sub capac există urmele unei substanțe albe, ca maioneza. Acesta este semnul unui condens provocat de amestecul dintre ulei și agentul de răcire, semn că garnitura de chiuloasă are probleme”, precizează cei de la Rac.co. Nu trebuie să uităm să verificăm și dacă vasul de expansiune al agentului de răcire este curat.

Proba finală

Ultima probă este cea de drum. Atunci putem vedea dacă motorul „trage” așa cum ar trebui, dacă se aud zgomote nepotrivite sau dacǎ sunt probleme cu suspensiile și alte părți mecanice din zona roților. Prima dată când pornim motorul ar fi bine să vedem dacă scoate fum și ce culoare are, mai ales atunci când accelerăm puternic sau demarăm. Dacă fumul este negru, atunci motorul consumă combustibil în mod ineficient. Asta indică, spun specialiștii, o uzură la unul dintre următoarele componente: injectoare, filtre,senzori sau EGR.

Dacă fumul este albastru, atunci motorul consumă ulei, ceea ce înseamnă probleme la garnitura de chiuloasă. În timpul mersului trebuie să vedem dacă ambreiajul nu „patinează” sau tresăriri la deplasare și accelarare. Trebuie să vedem dacă „punctul de mușcătură” este la o distanță prea lungă de cursa pedalei. Atunci, cel mai probabil, ambreiajul trebuie înlocuit. Totodată, trebuie să vedem dacă mașina ține linia dreaptă și nu „trage” stânga sau dreapta. În plus, neapărat atenție la un zgomot, ca un scâncet, atunci când virăm la viteză mică pentru cǎ poate semnala uzura mare a unei pompe în zona volanului sau a lichidului insuficient pentru servo-direcție. La frâne, pe lângă proptitudinea oprii mașini la acționarea pedalei, ar trebui urmărite eventualele pulsații ale pedalei. Acesta este un semn că discurile de frână sunt deformate și trebuie înlocuite. Specialiștii spun că trebuie să fim atenți la fiecare zgomot anormal pe care-l face mașina în mers. Nu trebuie să uităm să verificăm frâna de mână.

„O masină rulată de 5-6 ani fără nicio avarie este relativ greu de întâlnit, mai ales dacă mașina a circulat în România. De aceea este foarte important să putem evalua gravitatea daunelor. Dacă avem o aripă vopsită sau înlocuită, o bară revopsită, un parbriz schimbat, chestiuni acceptabile, atât timp cât lucrările sunt făcute de calitate putem merge mai departe cu achiziția la un preț corect. Însă dacă am observat avarii majore care au afectat caroseria serios, lonjeroanele, stâlpii, pragurile, structura de rezistență, airbag-urile etc., trecem mai departe și căutăm altă mașină”, oferă o concluzie cei de la inspectorauto.ro.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei

Publicat

Publicitate

Acest Sfânt Mucenic s-a născut în Cilicia,în a doua jumătate a secolului al III-lea și a fost hirotonit episcop al Gangrei, în Paflagonia, Asia Mică( în regiunea  Anatolia din Turcia de azi). A fost unul dintre cei 318 părinți care au participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, condamnând împreună cu ceilalți Sfinți Părinți erezia lui Arie, în prezența împăratului Constantin cel Mare (306-337).

Sfântul Ipatie a ajuns vestit datorită faptului că a răbdat foarte multe ispite, preferând să își petreacă viața și timpul în numele Domnului, în rugăciune și să savârșească nenumărate minuni.

Iubitor al înțelepciunii Sfintelor Scripturi încă din tinerețe, Sfântul Ipatie a săvârșit multe fapte bune și a propovăduit neîncetat dreapta credință păstoriților săi. Însuși împăratul Constanțiu (337-361) îl cinstea și-l prețuia. pentru minunile pe care le săvârșea Dumnezeu prin el. Însă, pentru că s-a dovedit un stâlp al Ortodoxiei, Sfântul Ipatie a fost atacat și bătut de o ceată de eretici novațieni când se întorcea din Constantinopol la cetatea sa, Gangra.

Apoi l-au aruncat într-o prăpastie și l-au lăsat pradă păsărilor și fiarelor sălbatice. Chinuindu-se în durerile morții, și-a adunat puterile și s-a rugat pentru iertarea și îmblânzirea ucigașilor săi.

Dar l-a găsit o femeie care ținea eresul lui Arie și luând o piatră ascuțită i-a zdrobit capul, dându-și astfel sufletul. Creștinii din Gangra au luat trupul episcopului lor și l-au înmormântat cu mare alai și jale.

Multe minuni și tămăduiri s-au petrecut apoi, cu harul lui Dumnezeu, oamenilor ce veneau cu credință la mormântul Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending