Connect with us

Actualitate

Ianuarie 2025: Cel mai cald început de an înregistrat vreodată. Au fost înregistrate noi recorduri de temperatură

Publicat

Publicitate

Luna ianuarie 2025 este cel mai cald început de an înregistrat vreodată, o lună în care au fost înregistrate noi recorduri de temperatură. Datele meteorologilor sunt îngrijorătoare, relatează alba24.ro.

Reprezentanții Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus spun că ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial, cu o medie de 13,23 grade Celsius, notează AFP.

Clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035.

Cel mai călduros an

2024 a fost confirmat şi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global A fost primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5°C nivelul preindustrial.

„Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile.

Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet, potrivit Mediafax.

Publicitate

Cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi

Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive, primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

Anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie, urmată de iunie, iulie, martie şi august. De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară. În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3.66 grade Celsius, iar abaterea de +3.85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020.

Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22.80 grade Celsius, iar abaterea de +3.50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991- 2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3.20 grade Celsius în august 2024, +3.50 grade Celsius în iulie 2024 şi 3.70 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.

În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Două accidente rutiere în această dimineață, în municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Două accidente rutiere s-au produs, în această dimineață, pe străzile Ștefan cel Mare și Săvenilor din municipiul Botoșani.

În evenimentul de pe strada Săvenilor au fost implicate trei autoturisme, iar în cel de pe strada Ștefan cel Mare – două.

La ambele incidente au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, autospeciala de descarcerare, ambulanță SMURD, precum și echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

O conducătoare auto și un copil de 8 ani, aflați într-unul dintre vehiculele implicate în accidentul de pe strada Ștefan cel Mare, au primit îngrijiri medicale la fața locului, însă au refuzat transportul la spital.

Pompierii au acționat în ambele situații pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență la volan și să respecte regulile de circulație, pentru siguranța proprie și a celorlalți participanți la trafic.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Sindicatele anunță proteste în penitenciarele din toată țara

Publicat

Publicitate

Sindicatele angajaților din sistemul penitenciar au anunțat că, începând de luni, declanșează proteste în penitenciarele din toată țara și cer, printre altele, stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat.

Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, în solidar cu Federația PUBLISIND, și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare declanșează acțiuni de protest în toate penitenciarele începând de luni.

‘FSSP-PUBLISIND blochează activitățile din Poliția Penitenciară prin coordonarea de acțiuni sindicale unitare în cadrul cărora toți polițiștii de penitenciare vor refuza munca suplimentară, iar organizațiile sindicale vor exprima în scris dezacordul pentru depășirea plafonului maximal de 180 de ore suplimentare anual prevăzut de lege’, se precizează în comunicat.

În absența resurselor umane necesare, funcționarea Poliției Penitenciare este dependentă de prestarea muncii suplimentare de către polițiștii de penitenciare, într-un volum imens, unic în România, plafonul maximal legal de 180 de ore anual fiind depășit încă din luna iunie în majoritatea unităților, menționează sursa citată, care adaugă că simpla exercitare a dreptului legal de a refuza în scris prestarea de muncă suplimentară generează blocaje grave ale activităților din sistemul penitenciar. În susținerea revendicărilor, vor fi organizate și acțiuni de protest.

Printre solicitările sindicatelor se numără:

– stoparea oricăror demersuri de reorganizare a unor unități din Poliția Penitenciară, inițiate în absența dialogului social cu organizațiile sindicale reprezentative din sistemul penitenciar, cu încălcarea cadrului legal, a Acordului colectiv la nivelul grupului de unități Poliția Penitenciară și, respectiv, a Acordului colectiv privind transparența decizională și dialogul în Poliția Penitenciară;

Publicitate

– asigurarea bugetului necesar pentru plata tuturor drepturilor salariale în anul 2026, fără eliminarea sau diminuarea unor elemente ale sistemului de salarizare al polițiștilor de penitenciare;

– stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat;

– creșterea numărului de posturi prevăzute pentru Poliția Penitenciară, corespunzător cu standardele de resurse umane, precum și cu extinderea capacității de deținere;

– deblocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din Poliția Penitenciară, în vederea compensării, cel puțin parțiale, a lipsei acute de personal, precum și pentru diminuarea numărului de ore suplimentare prestate.

Calendarul de acțiuni include:

– blocarea activităților prin dezacordul scris al PUBLISIND/SNPP-FSSP privind depășirea plafonului legal maximal de 180 ore de muncă suplimentară care pot fi prestate în cursul anului 2025 de către salariații din Poliția Penitenciară (începând cu ziua de luni);

– blocarea activităților prin refuzul expres al tuturor polițiștilor de penitenciare de a mai presta muncă suplimentară, precum și refuzul de a exercita alte sarcini decât cele corespunzătoare fișei postului (începând cu ziua de luni);

– mitinguri la sediile penitenciarelor, la sediul ANP și la sediul MJ.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de deces: Care este suma maximă acordată

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces este o indemnizație unică acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru a sprijini acoperirea parțială a cheltuielilor legate de înmormântare. Acesta poate fi solicitat atât în cazul decesului unei persoane asigurate sau pensionare, cât și în situația în care a decedat un membru de familie neasigurat. În anul 2025, suma maximă acordată poate ajunge la 8.620 de lei.

Valoarea ajutorului de deces este stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mică decât câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea acestui buget.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

  • în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
  • în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  • persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 54 de ani din Albești, căutat de polițiști după ce a dispărut de la domiciliu

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending