Connect with us

Actualitate

Hristos a Înviat! Ciocnitul ouălor în prima, a doua și a treia zi de Paști. Ce simbolizează și care sunt regulile

Publicat

Publicitate

Ciocnitul ouălor, sacrificiu al divinităţii primordiale înfrumuseţată prin vopsire şi încondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus, este permis şi aşteptat cu nerăbdare de credincioşi după slujba de Înviere a Mântuitorului în noaptea Paştelui, până la Ispas – înălţarea Sa la ceruri, relatează alba24.ro.

Deşi regulile ciocnitului ouălor pot varia de la zonă la zonă, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură, ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute”, „pe nevăzute”, etc.

Ouăle, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc după anumite reguli de Paşte. Oul are trei părţi: vârful (care se numeşte cap), partea opusă (dos) şi feţele laterale (coaste).

În prima zi de Paşte se ciocneşte numai „cap cu cap”, a doua zi se poate ciocni „cap cu dos”, iar în a treia zi și în zilele următoare „dos cu dos”.

Cum se ciocnesc ouăle de Paști. Tradiții și credințe populare

Ca regulă generală, primul care ciocneşte este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în varstă ciocneşte capul oului ţinut de partener, rostind cunoscuta formula „Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele „Adevarat a înviat!”.

Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

Publicitate

În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună.

La masa de Paște e bine să mănânci mai întâi un ou

La masă de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, căci se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peste şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor că pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întâlni în lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Sfintele Paști – tradiții din trecut

De Paşti, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă. În zilele de Paști, bucuria trebuie să fie predominantă.

Lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet.

În prima zi de Paști există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara. Îmbrăcămintea nouă, la fel că şi apa, are un rol purificator.

În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

De Paşte, există credinţă că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi. Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.

Se spune că, dacă de Paşte se aşază o bucăţică de fier sub prag , va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.

În dimineața de Paște e bine să privești într-un vas cu apă proaspătă

Se spune că în dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-un vas cu apă proaspătă. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului.

Duminică dimineaţa, exista tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă luată dintr-un izvor, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.

De asemenea, flăcăii şi fetele se uitau în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.

Fetele și flăcăii obișnuiesc în dimineța primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără a fi văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi „iuți, sprinteni, ușori, sănătoși, harnici și iubiți”.

În a doua zi de Paşte, finii mergeau la naşi cu dar de colaci, un covor ţesut în casă şi un ulcior.

Flăcăii mergeau la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte. Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte.

Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mâncare şi băutură.

Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.

Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce se întorceau de la Înviere şi luau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină, pentru ca să fie „curaţi ca pasca, sănătoşi ca oul şi graşi ca porcul”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AJPIS Botoșani: Plăți de peste 35 milioane de lei pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.

Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Credincioșii botoșăneni, în rugăciune la sărbătoarea Sfântului Haralambie, ocrotitorul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.

Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii. Noul preot paroh, pr. Daniel-Constantin Țăranu, protopop misionar, a adus un suflu nou prin venirea sa, după plecarea la Domnul a părintelui ctitor Ionică Alupoaiei. Oamenii au făcut, la propriu, scut în jurul preotului lor, fiind prezenți în număr mare la slujbe, uniți de aceeași dragoste pentru biserică și de recunoștința față de jertfa celui care a ridicat acest sfânt locaș „cu bănuțul văduvei”. Nici în ziua hramului Sfântului Haralambie nu au făcut rabat de la această rânduială a inimii.

Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al  Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura  liturgică  cu  aceea  social-filantropică.

Primul hram al Sfântului Haralambie sărbătorit cu noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Sărbătoarea a început încă de luni seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor impresionant de preoți a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător.

Răspunsurile la strană au fost oferite de psaltul Simon Petru Mihai și de Cristian Lucan, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele prototop a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.

Publicitate

A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui protopop Petru Fercal în care a vorbit despre dragostea mai puternică decât moartea, pe care Sfântul Haralambie a avut-o față de Hristos. Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat.

„Tradiția părintelui Ionică merge mai departe”

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, părintele paroh Daniel Țăranu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la frumusețea hramului închinat Sfântului Haralambie. „Tradiția părintelui Ionică merge mai departe” a încredințat părintele Daniel, aducând bucurie și recunoștință în inimile enoriașilor prezenți.

Marți dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe.  Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni. La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.

Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești

Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus  părintele Ioan în ultima sa predică.

***

Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.

Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani l-a împrumutat pe mijlocașul Alexandru Bota, de la Universitatea Cluj

Publicat

Publicitate

Echipele de fotbal Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns, marți, la un acord pentru împrumutul tânărului mijlocaș ofensiv Alexandru Bota, la formația pregătită de Leo Grozavu până la finalul actualului sezon al Superligii.

‘FC Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns la un acord privind împrumutul mijlocașului ofensiv Alexandru Bota (17 ani) la formația moldavă, până la finalul acestei stagiuni’, a anunțat Universitatea Cluj prin intermediul site-ului oficial.

Internațional de juniori al României la categoriile de vârstă U15, U16, U17 și U18, fotbalistul format la clubul Universitatea Cluj a debutat la prima echipă pe când avea doar 14 ani, 11 luni și 13 zile, într-un derby cu CFR, devenind astfel cel mai tânăr jucător care îmbracă tricoul Universității într-un meci de primă ligă.

Pe lângă această apariție, Bota a mai strâns alte nouă prezențe pentru echipa clujeană, dintre care șase în sezonul precedent.

În actuala ediție a Superligii, tânărul mijlocaș a bifat 81 de minute în trei meciuri, toate în turul sezonului regular, cu Unirea Slobozia, FC Argeș și CFR Cluj.
AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Primarul comunei Drăgușeni, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Publicat

Publicitate

Primarul comunei Drăgușeni din județul Botoșani, Eugen Nechita, a fost trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită în formă continuată, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de DNA.

Primarul este acuzat că, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la intervale diferite de timp, ar fi pretins cu titlu de mită, de la administratorul unei societăți comerciale, suma totală de 200.000 lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente unor contracte aflate în derulare.

‘În calitatea menționată, inculpatul Nechita Eugen ar fi încheiat, în perioada 2023 – 2024, cu societatea administrată de martor, mai multe contracte de achiziții publice având ca obiect modernizarea unor drumuri, refacerea unui pod, construirea și dotarea unui centru de zi pentru copii, precum și construirea și operaționalizarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, în valoare totală de 17.332.556 lei, fără TVA. Sumele de bani menționate anterior ar fi fost pretinse și primite de inculpatul Nechita Eugen în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu referitoare la executarea contractelor sus-menționate, cum ar fi: aprobarea situațiilor de lucrări, verificarea conformității lucrărilor executate și aprobarea efectuării plăților’, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui teren aflat în proprietatea lui Eugen Nechita.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending