Publicitate

Luna Castorului: A patra și ultima super-lună din 2024 apare în noaptea de 15 noiembrie. Satelitul va apărea mai strălucitor și mai mare decât de obicei, scrie alba24.ro.

Se mai numește și Luna Castorului. Numele vine din tradiția vechilor triburi amerindiene, pentru care luna plină de la mijlocul lunii noiembrie marca un moment anual important: era perioada în care castorii erau foarte activi înainte de venirea iernii, construindu-și adăposturile și pregătindu-se pentru lunile de frig.

Luna Castorului din acest an este ultima din cele patru superluni din 2024: Luna Sturionului din august, Luna Recoltei din septembrie și Luna Vânătorului din octombrie.

Publicitate

Superluna apare atunci când Luna plină coincide cu perigeul, adică punctul din orbita sa cel mai apropiat de Pământ.

Publicitate

Această apropiere face ca Luna să pară mai impresionantă pe cerul nocturn.

Calendar fenomene astronomice până la finalul anului 2024

• 17 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 17 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
• 7 decembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 13 decembrie – ocultaţie Luna cu roiul de stele Pleiadele (seara)
• 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
• 21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Publicitate

Aplicarea Legii privind salariul minim european este un pas înainte pentru locuri de muncă mai bine plătite, dar şi pentru o mai mare stabilitate economică şi socială, susţine ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu.

„Odată cu adoptarea acestei legi vom avea o mai bună protecţie a lucrătorilor din România. Creşterea salariilor este un pas înainte pentru locuri de muncă mai bine plătite dar şi pentru o mai mare stabilitate economică şi socială. Prin aplicarea acestei legi urmărim reducerea sărăciei în muncă şi protejarea puterii de cumpărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat să nu lăsăm pe nimeni în urmă şi să îmbunătăţim condiţiile de muncă şi de viaţă”, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.
 

Legea prin care se asigură un nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim, potrivit prevederilor unei directive europene în domeniu, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ transpune în legislaţia naţională Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, iar demersul are ca scop asigurarea unui trai decent pentru toţi lucrătorii din România şi reducerea inegalităţilor salariale, se arată în postarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Publicitate

Ministerul Muncii, împreună cu partenerii sociali – sindicate şi patronate – a creat un mecanism de stabilire a salariului minim care să ţină cont de puterea de cumpărare a populaţiei, de salariul mediu şi de productivitatea muncii, oferind astfel o creştere reală şi sustenabilă a veniturilor pentru lucrătorii români.

„Legea garantează că salariile mici vor creşte după indicatori economici clari, încurajează negocierile colective între angajatori şi sindicate, consolidând dialogul social”, se menţionează în postarea ministerului.

Potrivit sursei citate, România a înregistrat, în ultimul deceniu, cea mai ridicată rată de creştere a salariului minim din Uniunea Europeană atât în termeni nominali cât şi reali.

Publicitate

Actul normativ asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Acesta cuprinde reglementări pentru asigurarea unui nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim. Salariaţii au acces la o protecţie a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau sub forma unor salarii şi condiţii decente de muncă stabilite în temeiul unor contracte colective de muncă, acorduri colective sau alte acorduri scrise.

„Salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de muncă. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă suma stabilită anual prin hotărâre a Guvernului, (…) corespunzătoare programului normal de muncă, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă, în special a gradului de adecvare a salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului şi se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor, cu actualizarea periodică o dată pe an, după consultarea confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional”, stipulează legea.

Publicitate

Potrivit acesteia, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, salariatului i se acordă un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

„Nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pedepseşte cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei”, mai prevede actul normativ.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului de bază minim brut prevăzut în această lege. AGERPRES

Publicitate

Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului este marcată pe 14 noiembrie în fiecare an. Ziua este dedicată creșterii gradului de conștientizare a diabetului și a impactului său asupra sănătății la nivel global, scrie alba24.ro.

Această zi a fost stabilită de Federația Internațională de Diabet (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1991, iar data de 14 noiembrie a fost aleasă în onoarea lui Sir Frederick Banting, considerat descoperitor al insulinei, care s-a născut în această zi.

Acesta a primit premiul Nobel în dauna lui Nicolae Constantin Paulescu, românul care a descoperit de fapt insulina.

Publicitate

Cei 30 de ani de muncă și stăruință în laborator ai profesorului au fost furați de doi tineri canadieni , care luaseră cunoștință de muncă romanului din publicațiile vremii. În baza articolelor acestuia, ei au reușit să izolelze insulină și să o folosească în tratarea unui pacient.

Cu 8 luni înainte, Paulescu publicase într-o revista de specialitate belgiană rezultatele cercetărilor sale sub titlul „Recherches sur le rôle du pancréaș dans l’assimilation nutritive”.

Doar că n-o numise insulină, ci pancreina.
Pe lângă asta, pătrunderea trupelor naziste în București, a făcut ca acesta să își amâne proclamarea descoperirii pe care a făcut-o.

Publicitate

Paulescu, un om de știință român și profesor de fiziologie, a studiat în profunzime diabetul și pancreasul și a realizat cercetări în încercarea de a găsi o soluție pentru tratamentul acestei afecțiuni.

În 1921, Paulescu a publicat o lucrare în revista belgiană de specialitate Archives Internationales de Physiologie, în care descria un extract pancreatic pe care l-a numit pancreină, cu efecte în reducerea glicemiei la câini diabetici.

În esență, Paulescu descoperise o metodă de a izola o substanță din pancreas, ce avea să fie precursoarea insulinei moderne, care poate scădea glicemia.

Publicitate

Tot în 1921, Frederick Banting și Charles Best, în colaborare cu profesorul J.J.R. Macleod la Universitatea din Toronto, au început să lucreze la izolarea unei substanțe din pancreas, iar rezultatele lor au condus la descoperirea insulinei și la producerea acesteia în scop terapeutic.

Banting și Macleod au fost recunoscuți în mod oficial pentru această descoperire și au primit Premiul Nobel în 1923.

Controversa vine din faptul că Paulescu și-a publicat cercetările înainte ca Banting și Best să obțină primele rezultate notabile, iar metoda și concluziile sale au indicat în mod clar efectul extractului de pancreas asupra glicemiei.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
Scopul principal al Zilei Mondiale a Diabetului este de a aduce în atenția publicului riscurile și complicațiile diabetului, precum și importanța prevenției, diagnosticării precoce și tratamentului corect al bolii.

Diabetul este o afecțiune cronică, caracterizată prin nivele ridicate de zahăr în sânge, care poate duce la complicații severe, precum boli de inimă, insuficiență renală, orbire și amputații, dacă nu este gestionat corespunzător.

Simbolul zilei este un cerc albastru, care reprezintă unitatea și solidaritatea în lupta globală împotriva diabetului. Fiecare an are o temă specifică, care poate varia, acoperind aspecte precum accesul la tratament, diabetul la copii, prevenția și educația legată de diabet.

Diabetul este o problemă majoră de sănătate publică, afectând peste 500 de milioane de oameni la nivel mondial, iar incidența continuă să crească.

De aceea, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului joacă un rol esențial în educarea publicului și mobilizarea comunității medicale în fața acestei provocări.