Connect with us
Publicitate

Eveniment

Halterofilele de la Botoşani, mândria României: 24 de medalii la Campionatele Europene U15 şi U17 de la Chişinău

Publicat

Publicitate

România a câştigat 24 de medalii, dintre care opt de aur, opt de argint şi opt de bronz, la Campionatele Europene de haltere Under 15 şi Under 17 de la Chişinău, iar multe din fetele care au uimit la aceste campionate sunt de la Botoșani.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure a declarat pentru AGERPRES, că rezultatele sunt îmbucurătoare la aceste categorii de vârstă.

“Putem spune că, în general, suntem multumiţi de rezultatele obţinute, mai ales datorită faptului că am reuşit să deplasăm un număr important de sportivi la ambele categorii de vârstă, dar au fost şi prestaţii sub aşteptările noastre. Cu siguranţă pentru unii dintre sportivi, emoţiile şi-au spus cuvântul… au fost şi destul de multe ratări. Este îmbucurător faptul că încă mai avem halterofili de perspectiva la aceste categorii de vârstă, dar o analiză detaliată a acestei participări va trasa liniile pe care trebuie să le parcurgem ca să putem extinde şi reîntări baza de selecţie pe plan naţional. Eu îi felicit pentru rezultate şi mai ales pentru clasarea pe primul loc pe naţiuni la feminin U15, felicitări şi antrenorilor şi întregului coletiv”, a spus Pădure.

Publicitate

Preşedintele a subliniat că sportivii cu rezultate vor fi cooptaţi cât de curând la loturile naţionale.

“Sportivii au fost, în general componenţi ai lotului naţional de juniori şi a loturilor CNOPJ feminin de la Botoşani şi masculin de la Bistriţa, dar, aşa cum am spus, fiind această întrecere organizată la Chişinău, am reuşit să dăm şansa şi altor sportivi de perspectivă care s-au pregătit mai mult la nivelul cluburilor în ultima perioadă şi care, cu siguranţă, după evoluţiile bune şi foarte bune de la Europene, vor fi cooptaţi la loturile naţionale. Vreau să felicit Federaţia de Haltere din Republica Moldova şi în mod special pe preşedintele Antonio Conflitti, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Europene de Haltere şi care a reuşit, împreună cu echipa sa, să organizeze un eveniment la cel mai înalt nivel şi într-o locaţie deosebită: Chişinău Arena. Pentru Republica Moldova este prima competiţie internaţională a unei ramuri de sport olimpic organizată pe teritoriul său”, a precizat Alexandru Pădure.

România a participat cu 24 de sportivi la CE U15 şi U17, competiţie la care au concurat în total 350 de halterofili din din 30 de ţări.

Publicitate

Au cucerit medalii la Chişinău următorii sportivi:

Under 15 – 13 medalii din care 5 aur 5 argint şi 3 bronz prin Flavia Cezara Hreapcă (cat. +81 kg) – 3 de aur (smuls, aruncat, total), Lucian Florin Cambei (cat. 49 kg) – 2 de aur (aruncat şi total) şi 1 de argint (smuls), Alexia Diana Şipoş (cat 49 kg) – 3 de argint (smuls, aruncat, total), Carmen Florentina Gîntu (cat. 40 kg) – 1 de argint (aruncat), Ecaterina Constantina Cismănescu (cat. 81 kg) – 2 de bronz (aruncat şi total) şi Antonela Mihaela Rusu (cat. +81 kg) – 1 de bronz (smuls).

Under 17 – 11 medalii din care 3 de aur, 3 de argint şi 5 de bronz prin Maria Ghihaniş (cat. 55 kg) – 3 de aur (smuls, aruncat, total), Petronela Adriana Budăi (cat. 71 kg) – 3 de argint (smuls, aruncat, total), Estefania Venusa Georgana Dobre (cat. 55 kg) – 3 de bronz (smuls, aruncat, total), Narcis Papolţi (cat. 55 kg) – 1 de bronz (aruncat) şi Nicu Alexandru Vîlcu (cat. 81 kg) – 1 de bronz (smuls).

Publicitate

În clasamentul medaliilor pe naţiuni, România a ocupat locul 1 la U15 feminin, locul 8 la U15 masculin, locul 5 la U17 feminin şi locul 7 la U17 masculin.

România a avut la aceste Campionate Europene şi doi oficiali tehnici care au arbitrat întrecerile de la ambele categorii de vârstă, Cristina Maftei şi Eduard Simineanu.

La finalul ceremoniei de închidere a competiţiei de la Chişinău, steagul EWF a fost predat preşedintelui Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, România urmând sa organizeze Campionatele Europene de juniori I şi tineret la Bucureşti, în perioada 26 iulie – 3 august, în sala de sport a Complexului USAMV.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputat Alexandra Huțu: „Vești bune de Ziua Familiei pentru cuplurile care vor să  devine părinți: Programul Național pentru creşterea natalităţii continuă și în acest an.”

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Familiei, deputatul social-democrat Alexandra Huțu, a anunțat că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse desfășoară și în acest an „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”. Prin intermediul Programului sunt sprijinite 10.000 de cupluri și femei singure care nu pot avea copii din cauza unor probleme medicale, care vor primi vouchere în valoare de 15.000 de lei pentru decontarea procedurilor necesare obținerii unei sarcini.

„În urma Programului din 2023, 56 de solicitanți din Botoșani beneficiază de acest sprijin sub formă de vouchere în demersurile lor de a deveni părinți. Încurajez și anul acesta cuplurile botoșănene să se înscrie în acest Program, pentru că nimic nu este mai important pentru o persoană decât să se bucure de copiii săi și de familia sa. Vom continua să stimulăm natalitatea în România prin orice mijloace, având în vedere declinul demografic accentuat, precum și sporul natural negativ din ultimii ani. Continuarea Programului guvernamental prin care se decontează sumele cheltuite pentru fertilizarea in vitro, reprezintă garanția importanței pe care ministrul Familiei, doamna Natalia Intotero, o acordă măsurilor de creștere a natalității”, este de părere deputatul botoșănean Alexandra Huțu

Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere a beneficiarului Programului, însoțite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher medicamente în valoare de 5.000 lei și un voucher proceduri medicale în valoare de 10.000 lei. Beneficiile acestui sprijin au impact nu doar pe termen scurt, prin acordarea voucherelor, ci și pe termen lung, acesta contribuind la creșterea conștientizării cu privire la importanța natalității și la provocările cu care se confruntă familiile și persoanele care doresc să devină părinți.

Publicitate

„Apreciez implicarea directă și continuă a doamnei ministru Natalia Intotero în ceea ce privește implementarea politicilor concrete pentru familie. Succesul imens de care s-a bucurat Programul și numeroasele solicitări din partea cuplurilor, demonstrează încă odată că decizia înființării și continuării Programului FIV de către miniștrii social-democrați are impactul dorit de români”, a completat Alexandra Huțu

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (247)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş şi Nicu Alifantis.  Reţin din intervenţiile lui Marius Chivu şi Radu Vancu:

Publicitate

Marius Chivu: 1. “muzica a precedat cu atât de mult timp poezia şi că poeziei i-a luat multă vreme până să treacă prin toate aceste forme incipiente şi să-şi găsească un statut foarte clar de artă în sine”; 2. “încă de la începuturi a existat o suită amplă de procedee fonetice care au făcut din versuri veritabile construcţii muzicale incantatorii”; 3.”am fost curios să verific cam câte ritmuri mai ştiu din şcoală şi mi-am dat seama că ştiam mai puţin de un sfert din câte sunt în total. Iambul, troheul şi coriambul sunt cunoscute dar pe lângă ele mai sunt şi altele, precum dactilul, anapestul, amfibrahul, ereticul, spondeul, tribrahul, peonul (sunt patru feluri de peon!), mesomacrul, hipermesomacrul etc.  Aceste ritmuri definesc felul în care cad accentele pe versuri de o anumită lungime şi creează, astfel, calitatea muzicală a unei bune părţi din poezia lumii. Până în modernitate, când poeţii caută un alt tip de muzică în versurile lor, renunţând la aceste constrângeri formale”; 

Radu Vancu: 1. “faptul că avem mai puţine urme ale poeziei decât ale muzicii se explică prin aceea că scrisul a început foarte târziu. Însă istoria poeziei începe strălucitor! Primele poeme consemnate sunt deja fabuloase, extraordinare. “Epopeea lui Ghilgameş” este cel mai cunoscut dintre ele, iar bocetul lui Ghilgameş lângă cadavrul lui Enkidu e primul mare poem pe care îl avem”;  2. “neîncrederea pe care Platon o are faţă de poet o are şi faţă de muzicanţi. Aşa cum spunea că poeţii inspiraţi de zei spun lucruri nebuneşti şi strică ordinea, la fel şi despre muzică spune că “e periculoasă”; 3. “în Platon e un pasaj care-i place mult lui Mircea Cărtărescu, în care se spune că o singură notă pusă greşit în gamă poate dărâma guvernul”; 4. “Platon se referă şi la ceva mai puţin metafizic: muzica şi poezia erau folosite împreună pentru imnuri, pentru poezia care face propaganda, adică pentru poezia care construieşte comunitatea. Muzica şi poezie au construit împreună comunităţi”; 5. “pe măsură ce ne apropiem de modernitate, sufletul se tot sparge, se tot fărâmiţează, se tot divide, până când poezia şi muzica ajung, odată cu inventarea individului, în modernitate, se fac mai degrabă arte ale individuaţiei solitare. Citeşti poezie şi asculţi muzică nu pentru a fi parte dintr-un corp social, ci pentru a te creşte pe tine”; 6. “muzica e o o artă a simetriilor, a revenirilor”; 7. “în modernitate, o direcţie a poeziei a ajuns să fie mai îndrăgostită de sunetul poeziei decât de poezie ca poveste, decât ceea ce comunica poezia. Simboliştii aşa erau. “De la musique avant toute chose” a lui Verlain însemna că poezia trebuie să devină muzică, nu doar să se asemene cu muzica, şi să se comunice aşa cum poţi simţi starea unei melodii fără să-i ştii limba”; 8. “simboliştii socoteau muzica cea mai spirituală dintre arte pentru că e cea mai puţin dependentă de materie”; 9. “perfecţiunea artei uneori poate să camufleze imperfecţiunea lumii într-un fel care să aducă dezavantaje şi lumii, şi cititorului”;

Discursurile  lui  Radu Vancu  şi Marius Chivu continuă cu; enumerarea pierderilor şi câştigurilor regăsirii dimensiunilor comunitare, politice, militante ale poeziei; despre poezia folosită ca propagandă în regimurile totalitare; o secvenţă din viaţa poetului Osip Mandelştam şi a soţiei sale, Nadejda, fugăriţi de NKVD; despre interdicţia folosirii cuvântului „întuneric” în anii 1980;  despre beatnici şi trubaduri; despre Cenaclul „Flacăra”; cum a scris Ana Ahmatova „Recviemul”; despre Alma Rose şi închiderea sa la Auschwitz; despre Alexandru Andrieş şi legătura sa cu poezia şi muzica; despre Nicu Alifantis şi  Tudor Gheorghe;  despre poeţii români care pot fi cântaţi la nesfârşit; despre muzicalitatea limbii române; nominalizarea lui Eminescu în acest context  etc. (VA URMA)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani.
Cătălin Mugurel Flutur a intrat din nou în lupta pentru câștigarea celei mai importante funcții din administrația publică local de la Botoșani și a vorbit despre competențele contracandidaților săi, cea mai mare parte a criticilor fiind îndreptate spre actualul primar al municipiului Botosani, Cosmin Andrei.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani reamintește fermierilor termenul limită până la care pot depune cererea de plată

Publicat

Publicitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani reamintește fermierilor că termenul limită până la care pot depune Cererea de Plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024 este data de 07 iunie 2024.

Și în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA- Online.

Publicitate

Se va completa o singură Cerere de Plată chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Publicitate

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

Informațiile detaliate pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro .

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending