Publicitate

Companiile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, care deţin 95% din piaţa produselor de tutun din România, se revoltă împotriva propunerii ministrului de Finanțe pentru creșterea accizelor aplicate produselor din tutun.

Acestea au transmis o scrisoare deschisă guvernului pentru a-şi expune punctul de vedere, document citat de Antena 3.

Companiile au arătat că un român muncește în 57,24 de minute pentru a cumpăra un pachet de țigări, în timp ce un luxemburghez doar 11 minute, cu toate că prețul este mai mare în Luxemburg.

Publicitate

Pe de altă parte, în țări din

Companiile din industria tutunului, scrisoare deschisă:

„Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Domnule Președinte al Senatului,

Publicitate

Stimați Domni Miniștri,

Stimate Domnule Consilier de Stat,

Ne adresăm dumneavoastră având în vedere discuțiile apărute în spațiul public cu privire la intenția Ministerului de Finanțe de a crește substanțial și peste noapte accizele aplicate produselor din tutun, fără a ține cont de Calendarul de acciză adoptat în urmă cu doar 12 luni sau de impactul pe care o astfel de decizie l-ar avea asupra celor 5,5 milioane de consumatori români, asupra companiilor corecte și veniturilor bugetare.

Publicitate

Companiile BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco, care dețin circa 95% din piața legală a produselor din tutun din România reprezintă un pilon principal pentru economie, buget și exporturi și au demonstrat de-a lungul anilor că sunt parteneri constanți și solizi ai statului român.

Numai în anul 2022, cele 4 companii au virat la bugetul statului român circa 20 de miliarde lei, suma reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

Mai mult, veniturile încasate din accizele aplicate produselor din tutun s-au situat pe un trend crescător în ultimii 5 ani.

Potrivit ultimei execuții bugetare, veniturile provenite din accizele pe tutun au crescut cu 22%, fiind singurele care au avut o evoluție foarte bună, în condițiile în care veniturile din accizele pe energie au rămas în zona negativă.

Evoluția se datorează atât menținerii la niveluri ridicate a volumelor țigaretelor și produselor din tutun încălzit comercializate în România (țigaretele reprezentând peste 95% din totalul produselor din tutun și cu nicotină comercializate în țara noastră), concomitent cu creșterea anuală predictibilă a valorii accizei aplicabile, dar și scăderii graduale a comerțului ilicit cu acest tip de produse.

Pe plan local BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco angajează direct aproape 6.000 de salariați, având în România trei fabrici și creează o valoare adăugată semnificativă pe lanțul comercial.

În 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania.

Potrivit INS, în 2022 totalul exporturilor de produse din tutun a fost de circa 1,5 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa 1,1 miliarde de euro.

Pentru a putea continua această tendință ascendentă, inclusiv a contribuțiilor la bugetul de stat, producătorii și importatorii de produse din tutun și nicotină au nevoie de predictibilitate a cadrului de reglementare și a celui fiscal, precum și de un dialog constant și coordonat cu autoritățile relevante în vederea dezvoltării unui cadru legislativ coerent, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

O situație în care dialogul dintre autorități și mediul de afaceri este vital este cea menționată mai înainte referitoare la decizia Ministerului de Finanțe de a nu ține cont de Calendarul de acciză adoptat în urmă cu doar 12 luni, afectând astfel puternic cei 5 milioane de consumatori români, companiile corecte și veniturile bugetare.

Trebuie spus de la bun început că românii plătesc deja cele mai mari taxe aplicate produselor din tutun dacă se ține cont de puterea de cumpărare.

Pentru a-și putea cumpăra un pachet de țigări, un român trebuie să lucreze de două ori mai mult decât cetățeanul european mediu, decât un grec sau decât un italian, de 3 ori mai mult decât un german sau un olandez și de 5 ori mai mult decât un luxemburghez.

În august 2022, Guvernul României a adoptat un Calendar de acciză care acoperă perioada 2022-2026 și care prevede creșteri sustenabile anuale asupra tuturor categoriilor de produse cu nicotină.

Toate măsurile adoptate atunci au fost discutate în mod transparent cu mediul de afaceri, astfel încât soluțiile propuse de către Ministerul de Finanțe să producă efecte benefice pentru bugetul de stat, fără a periclita consumatorii români și investițiile companiilor producătoare.

Nu trebuie uitat că, pe fondul acestui Calendar echilibrat de creștere a accizelor, piața neagră a atins un minim istoric de doar 7,1% în 2022, în timp ce veniturile bugetare au crescut.

În ciuda faptului că în prima jumătate a anului 2023, autoritățile responsabile direct de combaterea contrabandei au reușit să captureze de două ori mai multe țigarete ilegale decât în aceeași perioadă a anului trecut, nivelul contrabandei a crescut în primul semestru al acestui an cu peste 1,3 puncte procentuale față de media anului trecut.

În acest context, orice creștere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creștere a pieței negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părților implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare și lanțurile lor de aprovizionare și distribuție”.