Acest sfânt s-a născut în anul 1730, într-o familie de români credincioşi şi cu frica de Dumnezeu. La 19 ani părăseşte casa părintească şi pleacă la Bucureşti. Aici cunoaşte un ierarh grec cu care în 1750, pleacă la Constantinopol. După puţin timp, merge la Muntele Athos şi intră în mănăstirea Vatoped.

În această vatră monahală a fost hirotonit ierodiacon. Murind părintele său duhovnicesc şi auzind de vieţuirea sfântă a stareţului Paisie, în anul 1752, a cerut binecuvântarea acestuia să intre în obştea cârmuită de el. La numai doi ani a fost hirotonit ieroschimonah pe seama schitului Sfântul Ilie, întemeiat de Paisie şi de fraţi. La vârsta de 51 de ani, cuviosul părinte Gheorghe a fost numit să refacă schitul părăsit al mănăstirii Cernica.

După ce i-a fost încredinţat, împreună cu doi ucenici, Atanasie şi Gherasim, au început reamenajarea locului. Auzind din predicile arhimandritului Macarie, pe care mitropolitul îl pusese să cuvânteze, pe la biserici în duminici şi sărbători, că mănăstirea Cernica a fost redeschisă, au început să vină credincioşi pentru a primi binecuvântare şi a asculta cuvintele de învăţătură ale Cuviosului Gheorghe. Mulţi dintre ei au rămas aici, astfel încât, după 4 ani numărul călugărilor din obşte crescuse la 54.

Pentru că în anii următori numărul vieţuitorilor a crescut la 103 (călugări şi fraţi), au fost hirotoniţi trei preoţi şi trei diaconi şi s-a început săvârşirea continuă a sfintelor slujbe după modelul atonit. Vestea despre nevoinţele lor a ajuns şi la domnul Nicolae Mavrogheni (1789-1791), care i-a cercetat şi le-a dăruit 103 galbeni, pentru a-i ajuta la refacerea sfântului aşezământ, iar pe Cuviosul Gheorghe l-a numit „frate de cruce întru Hristos”. Acelaşi domnitor, care venea deseori la Cernica pentru a-i care sfat, îi încredinţează şi conducerea mănăstirii Curtea de Argeş, recunoscându-l arhimandrit în 1788.

În anul 1806, după ce s-a rugat împreună cu fraţii de la Căldăruşani, în plânsul tuturor a plecat la Cernica. Aici, la scurt timp s-a mutat la Domnul, în ziua de 6 decembrie 1806. A fost înmormântat în cimitirul făcut de el lângă biserica Sfântul Lazăr, în cadrul unei slujbe impresionante, la care au participat numeroşi clerici, monahi şi credincioşi. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2006 cu ziua de prăznuire 3 decembrie.

Partidul Social Democrat a câștigat alegerile în județul Botoșani după ce a obținut la Senat nu mai puțin de 45.564 voturi din partea electoratului, ceea ce reprezintă un procent de 30,63 % din voturile valabil exprimate, iar la Camera Deputaților un număr de 45.836 voturi (30,94 %).

Nu mai puțin de 153.419 de locuitori cu drept de vot din județul Botoșani au mers la vot duminică, 1 decembrie 2024, pentru alegerea senatorilor și deputaților din Parlamentul României, ceea ce reprezintă 40,83 % din cei 375.722 de locuitori cu drept de vot din județ.

Partidul Național Liberal a obținut 28.714 voturi la Senat (19,31 %) și 26.867 la Camera Deputaților, ceea ce reprezintă un procent de 18,14 % din voturi.

Alianța Pentru Unirea Românilor a obținut la Botoșani nu mai puțin de 27.709 voturi (18,63 %) pentru Senat și 28.001 la Camera Deputaților (18,90 %), rezultate care sunt considerate cea mai mare surpriză a alegerilor parlamentare din acest an.

Pe locul patru în preferințele electoratului se află Partidul S.O.S. România care a obținut 12.344 voturi la Senat (8,30 %) și 11.685 la Camera Deputaților(7,89 %), în timp ce Partidul Oamenilor Tineri se plasează pe locul cinci cu un număr de 9.771 voturi la Senat (6,57 %)și 9.437 la Camera Deputaților(6,37 %).

La Botoșani a mai trecut pragul electoral și Uniunea Salvați România care a obținut un număr de 8.296 voturi (5,58 %) la Senat și 7.678 la Camera Deputaților (5,18 %).

Rezultate finale Botoșani vot SENAT:

Rezultate finale Botoșani vot Camera Deputaților:

Nu mai puțin de 153.419 de locuitorii cu drept de vot din județul Botoșani au mers astăzi, duminică, 1 decembrie 2024, la vot, pentru alegerea senatorilor și deputaților din Parlamentul României, ceea ce a plasat județul pe ultimele trei locuri din România în privința prezenței la vot.

Procentul participării la urne a fost de aproximativ 40,83 %, din cei 375.722 de locuitori cu drept de vot din județ, în fața urnelor ajungând aproape 153.419. Din ei, 141.458 au fost pe listele permanente, 9.665 pe liste suplimentare în timp ce 2.296 botoșăneni au votat la urnele mobile.

La Botoșani cea mai mare parte a votanților s-au prezentat în mediul rural, unde nu mai puțin de 84.401 au ajuns la vot, în timp ce în mediul urban au ajuns la vot în jur de 69.018.

Majoritatea celor care au votat au peste 45 de ani iar numărul femeilor care au fost la vot l-a depășit pe cel al bărbaților.

STOP vot – alegeri parlamentare 2024: Ora 21.00 – în țară

În schimb, 52,33 % dintre cetăţenii cu drept de vot din România s-au prezentat la urne astăzi, duminică, până la ora 21.00, potrivit informaţiilor de pe site-ul AEP.

Duminică, nu mai puțin de 9.423.565 de români au votat la alegerile parlamentare, pentru a-şi alege viitorii deputaţi şi senatori.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale prezenţa de 50% fost depăşită aproximativ la ora 20.00.

La alegerile parlamentare, şi-au exprimat votul 5.547.510 de cetăţeni români din mediul urban şi 3.876.055 din mediul rural.

Pe listele permanente sunt înscrişi 18.008.555 de români. Cei mai mulţi votanţi se încadrează în jurul vârstei de 45-64 de ani, urmaţi de cei cu vâste de peste 65 de ani. Cea mai slabă prezenţă la vot se înregistrează în rândul celor de 18-24 ani, urmaţi de categoriile de vârstă 25-34 de ani şi 35-44 de ani.