Connect with us

Actualitate

Guvernul creşte taxele, dar colectează greu taxele pe care le are deja

Publicat

Publicitate

Statul român colectează an de an taxe şi contribuţii sociale de circa 27% din PIB, la o treime faţă de media europeană de 42% din PIB.

Statul român colectează an de an taxe şi contribuţii sociale de circa 27% din PIB, la o treime faţă de media europeană de 42% din PIB. Este drept că taxele sunt mai mici în România decât media europeană, dar Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ţări cu fisca­li­tate similară, colectează mai multe taxe şi con­tri­buţii în PIB şi cresc acest nivel mult mai re­pede. Unde se blochează colectarea? Este vorba de crăpăturile din sistemul de taxare, este de părere Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, citat de Ziarul Financiar.

„Colectarea taxelor şi impozitelor rămâne în continuare deficitară la nivel general, cu mult sub media europeană. Cel mai vizibil exemplu este în domeniul TVA-ului, unde România are un gap de colectare de peste 30%, disputând primul loc la nivel european. Legislaţia permisivă şi uneori greu de interpretat, lipsa unei infrastructuri facile de raportare precum şi nivelul redus al pedepselor conduc la o colectare deficitară“, răspunde el.

România are un impozit pe venit de 10%, la fel ca în Bulgaria, dar mai mic decât Ungaria sau Polonia. În Polonia însă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, impozitul pe venit este mult mai mare sau este impozit progresiv. Din impozitul pe venit România colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană, doar 4,4% din PIB, în vreme ce Bulgaria colectează 5,4%.

Guvernul creşte taxele, dar eşuează să colecteze taxele pe care le are deja: Taxele mai mici duc la o conformare voluntară mai mare
Taxele mai mici duc la o conformare voluntară mai mare a contribuabililor, spune teoria economică, iar taxele mari nu aduc neapărat mai multe venituri la bugetul de stat. Colectarea taxelor din România însă arată că, deşi are printre cele mai mici taxe din Uniune Europeană, cum ar fi impozitul pe venit de 10%, colectarea nu creşte semnificativ ca pondere în PIB. În cifre absolute, veniturile din taxe cresc, dar ca pondere în PIB bat pasul pe loc.

În Bulgaria, cu un nivel similar de taxare, teoria economică funcţionează: acum 10 ani bulgarii colectau 26% din PIB din taxe, iar în 2021, ultimele date agregate la nivel de Eurostat, colectau 31% din PIB. Un salt de aproape 5 puncte procentuale, faţă de avansul României de numai 0,7 pp. Bulgaria însă, la fel ca şi Polonia, care colectează taxe de 38% din PIB, au accelerat puternic procesul de digitalizare al administraţiei fiscale în ultimii ani, în vreme ce în România progresele majore au început să se vadă abia când pandemia a forţat ANAF să treacă mai repede în acest secol.

Publicitate

„Sistemul de raportare SAF-T va aduce infrastructura necesară în raportarea datelor fiscale către autorităţi. Astfel se pot identifica mult mai uşor nivelul taxelor şi impozitelor care trebuie plătite şi, ulterior, verificarea încasarea acestora. Un sistem digitalizat va contribui la o mai bună colectare. De asemenea, clarificările în legislaţie şi o modalitate simplă de raportare pentru toţi contribuabilii, inclusiv persoanele fizice, vor conduce la creşterea veniturilor fiscale în PIB“, mai spune Florin Andrei.

Guvernul creşte taxele, dar eşuează să colecteze taxele pe care le are deja: paşi importanţi
Autorităţile fiscale din România au făcut paşi importanţi pentru digitalizare în ultimii doi ani, admit fiscaliştii şi analiştii financiari din România: SAF-T (fişierul electronic standard de transmitere a informaţiilor fiscale), factura electronică, conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF etc. Cu toate acestea, este nevoie de câţiva ani ca digitalizarea să aibă efecte semnificative asupra bugetului de stat. MEDIAFAX

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

„Intrigă și iubire”, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani  invită iubitorii de artă, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Intrigă și iubire” după Friedrich Schiller și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Botoșănenii sunt așteptați, sâmbătă, 29 martie de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu”  la spectacolul INTRIGĂ ȘI IUBIRE după Friedrich Schiller.

Regia și scenografia: Dumitru Acriș
Dramaturgia spectacolului: Angelina Roșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistență regie: Ella Nistor

Cu: Sorin Ciofu, Silvia Luca, Gina Patrașcu-Zamfirache, Alexandru Dobynciuc, Oana-Maria Tudoran, Dana Bucătaru, Ella Nistor, Petruț Butuman, Lenuș Moraru, Răzvan Amitroaei, Lorena-Petronela Chiribuță, Irina Mititelu, Crenola Muncaciu, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Alexandra Vicol, Cezar Amitroaei, Volin Costin, Radu Dragoș.

Această reinterpretare modernă a dramei clasice „Intrigă și iubire” a lui Friedrich Schiller este un comentariu  social  și un apel la acțiune pentru schimbare și justiție.

Spectacolul  păstrează temele centrale ale piesei, cum ar fi lupta pentru putere, corupția, inegalitatea socială și iubirea interzisă, dar le adaptează la contextul României contemporane pentru a le oferi o perspectivă proaspătă și captivantă asupra problemelor actuale ale societății.

Publicitate

Conflictele psihologice puternic pronunțate sunt de natură să inspire reflecție atât asupra frustrărilor și dezamăgirilor față de sistemul actual, cât și asupra relațiilor interpersonale într-un spațiu lipsit de valori morale.

Duminică, 30 martie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Preț bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 2𝟬 𝗹𝗲𝗶 ; pensionari – 25 lei

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din incinta Cinema Unirea

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 12°°-18°°
𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Exporturile de cereale ale UE sunt în scădere puternică, dar România este cel mai mare exportator

Publicat

Publicitate

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25 și până la data de 23 martie anul curent au ajuns la 15,46 milioane de tone, în scădere cu 35% față de o cantitate de 23,75 milioane de tone în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană, scrie AGERPRES.

Conform acestor date, în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 4,367 milioane de tone, urmată de Lituania (2,166 milioane de tone) și Letonia (1,864 milioane de tone).

De asemenea, exporturile de porumb ale blocului comunitar s-au redus la jumătate, până la 1,520 milioane tone în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025. Și în acest caz, România este, de departe, cel mai mare exportator, cu o cantitate de aproximativ 592.000 de tone de porumb, urmată de Polonia cu o cantitate de aproximativ 500.000 de tone.

Exporturile de orz ale UE au scăzut cu 21% în ritm anual, până la 3,644 milioane de tone în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, de la 4,587 milioane de tone în perioada similară a sezonului 2023/24. Și în acest caz, România este lider în UE cu exporturi de 1,539 milioane de tone de orz de la începutul sezonului actual și până în prezent.

Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au scăzut cu 14% în ritm anual, până la 6,119 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 12% până la 15,369 milioane de tone.

În perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, blocul comunitar a importat o cantitate de 3,987 milioane de tone de grâu moale din Ucraina, în scădere față de o cantitate de 4,995 milioane tone în perioada similară a sezonului 2023/24, în timp ce importurile de porumb ale UE din Ucraina au scăzut până la 8,808 milioane de tone, de la 9,106 milioane de tone.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Primăria Comunei Mihai Eminescu: Aducem la cunoștință locuitorilor comunei că au obligația permanentă de a asigura buna gospodărire și de a păstra curățenia

Publicat

Publicitate

Primăria Comunei Mihai Eminescu, vă aduce la cunoștință, că în conformitate cu Ordinul  Prefectului Județului Botoșani Nr. 128 din data de 18.03.2025, luna APRILIE ESTE STABILITĂ LUNA CURĂȚENIEI PE ÎNTREG TERITORIUL JUDEȚULUI BOTOȘANI.

În acest sens aducem la cunoștință locuitorilor comunei ca au obligația permanentă de a asigura buna gospodărire și de a păstra curățenia.

Potrivit Ordinului Prefectului, cetățenii au îndatorirea  de a asigura întreținerea și curățenia locuințelor proprii și a anexelor gospodărești, a curților și împrejmuirilor acestora, respectând masurile stabilite de către primării pentru asigurarea igienei publice  și curățeniei în localități precum și protejarea mediului ambiant.

În acest scop, cetățenii au următoarele obligații:

  1. Să asigure, potrivit legii, lucrările de întreținere și reparare a locuințelor și anexelor gospodărești, igienizarea curților și împrejmuirilor acestora, efectuarea lucrărilor de primăvară specifice pentru întreținerea spațiilor verzi  din incinta proprietății și din fața acesteia;
  2. Să mențină curățenia trotuarelor, părții carosabile a străzii de lângă locuință, a curții și a grădinii;
  3. Să depună deșeurile menajere și cele reciclabile conform Regulamentului impus de către Primăria Comunei Mihai Eminescu, aprobat de către Consiliul Local al Comunei Mihai Eminescu;
  4. Să păstreze în stare de folosință amenajările publice din parcuri precum și dotările amplasate pe străzi (panouri de afișaj, indicatoare, etc);
  5. Să composteze deșeurile rezultate din curățarea și întreținerea zonelor verzi ale gospodăriei în propria grădină și/sau în unitățile individuale  de compostare și sa utilizeze compostul obținut ca amendament  pentru terenurile proprii;
  6. Să nu incendieze resturile vegetale;
  7. Să nu abandoneze și să nu depoziteze deșeurile în afara locurilor destinate în acest scop.

Cetățenii care folosesc mijloace de transport în comun (autobuze, microbuze) sunt obligați să păstreze curățenia în stații și să se comporte  civilizat  pe tot timpul călătoriei.

Obligațiile sus-menționate sunt prevăzute și în Regulamentul privind constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenții în domeniul ordinii publice și gospodăririi pe teritoriul Comunei Mihai Eminescu, Județul Botoșani, aprobat prin H.C.L. Nr. 136 din data de 09.10.2024.

Publicitate

Prin aducerea la cunoștință locuitorilor a obligațiilor ce li se revin, Primăria Comunei Mihai Eminescu urmărește mobilizarea și implicarea activă a acestora  în vederea menținerii unui aspect plăcut și îngrijit al Comunei Mihai Eminescu.

Primăria Comunei Mihai Eminescu aduce la cunoștință, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenții în domeniul ordinii publice și gospodăririi pe teritoriul Comunei Mihai Eminescu, Județul Botoșani, aprobat prin H.C.L. Nr. 136 din data de 09.10.2024, netoaletarea sau împotrivirea proprietarilor pentru curățarea copacilor sau a spațiilor verzi care obturează accesul pe  domeniul public (drumuri) sau care împiedică distribuirea eficientă a luminii de la lămpile pentru iluminatul stradal, se sancționează cu amendă cuprinsă între 500-2.500 lei pentru persoanele fizice și între 1.000-2.500 lei pentru persoanele juridice.

Așadar, punem în vedere locuitorilor comunei să procedeze la toaletarea copacilor care obturează accesul pe domeniul public (drumuri) sau care împiedică distribuirea eficientă a luminii de la lămpile pentru iluminatul public.

Aducem la cunoștință, de asemenea, că neîntreținerea permanentă a curățeniei șanțurilor de scurgere a apelor pluviale din fața proprietăților, a podețelor și tuburilor de beton aferente acestora, pe întreaga lungime a proprietății, în vederea evitării inundațiilor ori stagnării apelor este sancționată cu amendă cuprinsă între 500-2.500 lei pentru persoanele fizice și 1.500-2.500 lei pentru persoanele  juridice.

Citeste mai mult

Cultura

Muzeul Județean Botoșani, participant la vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a covoarelor în România și Republica Moldova”

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, prin Secția de Artă Plastică – Etnografie – Științele Naturii, se va alătura din nou partenerilor săi de la Muzeul Olteniei Craiova, Complexul Muzeal Național ‘Astra’ Sibiu, Muzeul Național al Țăranului Român București, Complexul Muzeal Național Neamț și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, participând la vernisajul expoziției itinerante ‘Tehnici tradiționale de realizare a covoarelor în România și Republica Moldova’ care va avea loc la Muzeul Etnografic al Maramureșului ‘Francisc Nistor’ din Sighetu Marmației, pe 8 aprilie 2025, de la ora 14.00.

Concepută ca o punere în practică a demersului de recunoaștere internațională a meșteșugului amintit, expoziția reunește elemente de patrimoniu etnografic de certă valoare, reprezentând o invitație pentru public de a redescoperi tehnicile tradiționale de țesere a covoarelor din diverse zone ale țării. Prin selecția pieselor și prin scenografia muzeală propusă, demersul expozițional reafirmă rolul covoarelor tradiționale de expresie a identității culturale românești și oferă o platformă de dialog între trecut și prezent, între meșteșugarii tradiționali și noile generații, consolidând conștientizarea importanței păstrării acestor tehnici în fața provocărilor modernității.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 8 aprilie – 4 iunie 2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending