Sâmbătă, 3 mai 2025, de la ora 13:45, pe stadionul Municipal din Botoșani, va avea loc partida de fotbal dintre F.C. Botoșani și Unirea Slobozia, contând pentru etapa a 7-a Play-out a Superligii României.

Pentru menținerea ordinii și siguranței publice, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor forma un dispozitiv integrat, acționând alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Scopul principal este asigurarea unui climat de securitate optim atât în zona stadionului, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise conform legislației în vigoare, se vor aplica măsuri suplimentare de control al autovehiculelor care intră în incinta arenei sportive. De asemenea, spectatorii vor fi supuși unui control corporal preventiv înainte de accesul pe stadion, care va fi permis începând cu ora 11:45.

Recomandăm tuturor celor care doresc să asiste la meci să se prezinte din timp la porțile de acces pentru a evita aglomerația și pentru a facilita intrarea tuturor spectatorilor înainte de startul partidei.

Recomandări pentru spectatori

Pentru evitarea incidentelor, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani transmit următoarele recomandări:
* Colaborați cu forțele de ordine pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerațiilor la accesul în stadion.
* Evitați implicarea în incidente care pot perturba ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență. Orice încălcare a legii va fi sancționată ferm de către forțele de ordine.
Pentru a preveni situațiile neplăcute, reamintim că:
* Este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și recipiente din sticlă.
* Este interzisă afișarea de inscripții care instigă la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare ori violență.
* Spectatorii nu au voie să staționeze pe coronamentul arenei sportive sau pe scările de acces către scaune, pentru a nu bloca intervenția pompierilor în caz de urgență.
* Este strict interzisă pătrunderea spectatorilor pe terenul de joc, atât în timpul partidei, cât și după finalul acesteia.
Prevederi legale și sancțiuni
Recomandăm tuturor participanților să adopte un comportament civilizat și să respecte legislația în vigoare. În acest sens, reamintim câteva dintre prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive:
Art. 20 – Spectatorilor le este interzis:
* m) să comită acte sau gesturi obscene, să adreseze injurii, expresii jignitoare ori amenințări cu violență la adresa altor spectatori, oficiali, jucători sau bunurile acestora;
* n) să profereze injurii, expresii jignitoare sau vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de securitate.
Conform art. 22 din Legea nr. 4/2008, aceste fapte constituie contravenții dacă nu au produs vătămări corporale sau pagube materiale. Sancțiunile sunt:
* Amendă între 150 și 400 lei sau 70-120 ore de muncă în folosul comunității.
* Pentru amenințarea forțelor de ordine (art. 20, lit. o), amenda este între 250 și 750 lei, iar sancțiunea complementară prevede 100-150 ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competițiile sportive timp de 6 luni.
Forțele de ordine asigură condițiile necesare pentru desfășurarea meciului în siguranță, protejând toți participanții și persoanele aflate în spațiul public, atât înainte de startul partidei, cât și după finalul acesteia.

Un incendiu s-a produs, ieri, într-o gospodărie din localitatea Slobozia. O bucătărie de vară a luat foc. Proprietarii au observat flăcările și au sunat după ajutor, la 112.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Cordăreni.

Aceștia au constatat faptul că bucătăria de vară ardea în totalitate și au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la construcțiile din gospodărie. Proprietara a primit îngrijiri medicale la fața locului întrucât a suferit un atac de panică. Aceasta a refuzat transportul la spital.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru a preveni astfel de evenimente, facem un apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a sobelor:

✔️ nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;
✔️ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

✔️ nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;
✔️ nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

✔️ în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;
✔️ amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

✔️ focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;
✔️ stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;
depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

Sfântul Irodion s-a născut în anul 1821 la Bucureşti primind numele la botez loan. La vârsta de 20 de ani intră ca viețuitor la Mănăstirea Cernica, atras fiind de viața isihastă ce se trăia aici, sub oblăduirea starețului Calinic. În 1846 este tuns în monahism primind numele Irodion. Odată tuns în monahism, tânărul monah Irodion conştientizează marea vocație la care a fost chemat, adăugând nevoință peste nevoință.

Era foarte iubitor de frați, nu discredita pe nimeni niciodată, se ferea de orice vorbire de rău, postea foarte mult, dormea doar 3-4 ceasuri pe noapte și făcea sute de metanii pe zi. Prin aceste nevoințe devine foarte iubit de toată obștea, atrăgând respectul și aprecierea starețului său. În septembrie 1850, starețul său, Calinic, este hirotonit episcop la Râmnicu Vâlcea unde şi-a luat cu el mai mulți ucenici pentru a-i fi spre ajutor în refacerea episcopiei amintite, ce era într-o vizibilă decădere, doxologia.ro.

Printre ucenicii luați este şi monahul Irodion, pe care-l va detaşa pe la sfârşitul anului 1851 la schitul Lainici de pe Valea Jiului și pe care-l va hirotoni întru diacon şi apoi întru preot în 1853, numindu-l ecleziarh. Iar în 1854 îl numeşte stareț la schitul Lainici. Între 1854-1900, starețul Irodion a păstorit 41 de ani acest schit cu 5 mici intermitențe. A fost cel mai longeviv stareț al schitului Lainici din toate timpurile. După moartea duhovnicului său, Sf. Calinic-episcopul, îşi ia ca duhovnic pe ucenicul său Irodion, starețul de la Lainici.

Astfel, ucenicul devine avă, iar ava devine ucenic. Nu după mult timp, cucerindu-se de evlavia sa sfântul Calinic îl va numi “Luceafărul de la Lainici”. Simțea o mare uşurare, avea o aleasă încredere şi deosebită apreciere la adresa starețului Irodion. Sfântul Calinic venea foarte des la Lainici la povață și spovadă. Se cunoaşte faptul că spre sfârşitul vieții avea la sufletul său acea triadă de Mănăstiri Cernica, Frăsinei şi Lainici, la care ținea foarte mult şi pe care le susținea în rugăciunile sale. Cuviosul Irodion, ca toți marii sfinți, a avut foarte multe ispite din partea confraților săi, dar el, formându-se în duhul isihast cernican, le biruia cu smerenie şi cu răbdare.

Cu cât înainta în virtute, cu atât i se înmulțeau ispitele, călindu-se în ele ca aurul în foc, acesta fiind paradoxul sfințeniei – suferința. Foarte repede i se duce faima atât în Oltenia cât şi dincolo de Carpați, în Transilvania. Devenise făcător de minuni din viață. Avea puterea de a alunga duhurile necurate din oameni, îi cunoștea de la prima vedere, spunându-le păcatele lor și pe cele ale înaintaşilor. Pe 3 mai 1900, Cuviosul Irodion se mută la Domnul. La 7 ani de la mutarea sa la Domnul, starețul Teodosie Popescu, la insistențele ucenicului Cuviosului Irodion, ieromonahul lulian Drăghicioiu, cere episcopului Râmnicului blagoslovenie pentru a-l dezgropa.

Aceasta este o tradiție monahală foarte veche, care se păstrează mai ales în Muntele Athos până azi, ca la 7 ani de la moartea monahului, acesta este dezgropat si i se face din nou slujba înmormântării. Aşa s-a petrecut şi cu trupul Cuviosului Irodion. Este dezgropat, însă cu toții au rămas surprinşi deoarece trupul era întreg și neputrezit. Au raportat episcopului faptul acesta, la care episcopul ar fi exclamat: „Aista mi-ai fost, Irodioane !!”. Însă, i-au făcut slujba înmormântării şi l-au pus în mormânt, deoarece Lainiciul nu avea osuar sau gropniță, cum aveau alte mănăstiri mai mari, pentru a fi puse acolo.

Cuviosul Irodion, fiind în viață a profețit că la câțiva ani de la mutarea sa la Domnul, Lainiciul va fi pustiit. Ceea ce s-a și întâmplat în Primul Război Mondial. Mitropoliții Olteniei de după 1990, Î.P.S. Nestor şi Î.P.S. Teofan, au dorit să-l canonizeze pe Cuviosul Irodion, cercetându-i viața plină de sfințenie, însă probabil nu se împlinise numărul de rugăciuni.

Noul mitropolit al Olteniei de după 2008, Î.P.S. Irineu, având evlavie specială la Sfântul Calinic şi implicit la duhovnicul său, Cuviosul Irodion, a demarat procesul de canonizare (cercetarea istorică şi dezgroparea mormântului). Canonizarea Sfântului Irodion  a  fost  făcută  de  către  Sfântul  Sinod  al  Bisericii  Ortodoxe  Române  în anul  2011.