Începând de luni este grevă generală în sistemul de educaţie din România . Sindicatele au anunţat declanşarea grevei săptămâna trecută şi au avut două runde de negocieri cu reprezentanţii Guvernului, care nu s-au încheiat cu un acord.

În total, potrivit sindicatelor, vor protesta peste 150.000 de cadre didactice, cărora li se va alătura şi personalul nedidactic din şcoli. De la ora 11.00 la 13.00 va fi organizată grevă de avertisment şi în învăţământul superior.

”Nu se pune lacătul pe școli”. Ce profesori țin cursuri

Liderii sindicatelor din educație au anunțat, după negocierile de duminică după-amiază, că greva generală va începe luni, când 150.000 de profesori vor fi în grevă. Cu toate acestea, sindicatele dau asigurări că „nu se pune lacătul pe şcoli”.

De exemplu, la un liceu din Alba Iulia elevii au mers la ore. Două din cinci ore se vor face, pentru că profesorii nu sunt membri în sindicatele implicate în grevă. La alt liceu unul dintre profesori este inspector școlar și nu are voie să intre în grevă, așa că elevii vor face cursuri la materia respectivă. Încă nu se știe ce vor face în celelalte ore în care profesorii au optat pentru grevă.

Liderii sindicatelor din educație au afirmat că Executivul a venit „cu aceeași ofertă ca în ultimele zile”.

Peste 150.000 de profesori şi 50.000 – 60.000 de angajați nedidactici şi personal auxiliar încep luni greva generală, însă sindicaliștii se declară „deschiși negocierilor”.

Liderii de sindicat au spus că la negocieri au fost menționate bonusuri pentru profesorii debutanți și cei din zonele defavorizate, fără a se stabili un calendar clar.

Sindicatele spun că durata grevei va depinde de răspunsul pe care îl va da Guvernul şi până când cei care au aderat la declanşarea ei vor renunţa.

Ei îi sfătuiesc pe părinți să își țină luni copiii acasă, chiar dacă școlile nu se vor închide.

Guvernul a anunțat, după negocieri, că Ministerul Muncii trebuie să vină cu proiectul pentru noua lege a salarizării până pe 15 iulie, iar aprobarea ar urma să aibă loc abia după 1 septembrie.

Negocierile cu reprezentanții sindicatelor va continua.

Problemele din Educație

Pentru elevi, greva profesorilor reprezinta o pauză forțată, după ce anul școlar în curs, primul cu o nouă structură, a avut porniri întârziate la fiecare modul iar zilele libere acordate de guvern și recuperările au bulversat și mai mult programul de învățământ, scrie antena3.ro

Specialiștii din Educație spun ca generațiile care suportă consecințele grevei generale suferă, deja, din cauzal golurilor din pandemie.

Efectele se văd în rezultatele ultimelor simulări, atât la BAC cât și la Evaluarea Națională, care sunt mai mult decât îngrijorătoare.

După opt ani de școală, aproape 25% dintre elevi nu au luat notă de trecere nici măcar la limba română, iar la matematică, ceva mai mult de 40% au reușit să obțină nota cinci.

Peste 40% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional

Ultimele teste la nivel național au arătat ca peste 40% dintre elevi nu înțeleg și nu se pot folosi de cunoștințele predate în școală.

Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat, atunci, trei săptămâni, timp în care profesorii nu au intrat la ore.

La momentul respectiv, s-au alăturat protestelor și profesorii din învățământul universitar. Sindicatele au cerut alocarea a 6% din PIB pentru Educație, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.

Ministerul Educației a atacat greva la Curtea Constituțională, dar magistrații au fost de partea dascălilor. Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci, Călin Popescu Tăriceanu, a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru sectorul Educației și o mărire salarială de aproape 12%.

A fost cea mai substanțială reușită de până în prezent.

Propunerea guvernului de acordare a unor stimulente pentru profesori a fost respinsă

profesorii au respins categoric propunerea Guvernului de acordare a unor „stimulente” profesorilor debutanţi şi celor care lucrează în zona defavorizate, subliniind că profesorii nu sunt asistaţi social.

Întrebat duminică seară, într-o emisiune la B1 Tv, care sunt salariile angajaţilor din Educaţie, Marius Nistor a dat exemple concrete: cel mult 2.000 de lei pentru personalul nedidactic (îngrijitoare, bucătărese, infirmiere, fochişti), 2.580 de lei salariul unui profesor debutant, la care se adaugă alocaţia de hrană, ajungându-se la aproximativ 2.700 lei. Aproape 3.800 de lei pentru un profesor cu gradul didactic I şi vechime de 25 de ani şi 4.200 – 4.500 de lei net pentru un cadru didactic aflat la final de carieră.

”Când s-a discutat grila de salarizare la nivelul Ministerului Educaţiei, am plecat de la acel reper: salariul debutantului cu studii superioare trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Ce înseamnă în cifre nete pentru un debutant?

Că de la 2.500-2.700 de lei ar ajunge la aproape 4.000 de lei net. Acesta ar fi salariul de intrare în sistem. Şi categoric, te duci pe partea de final de carieră existând o creştere progresivă, colegii care ar ieşi din sistem ar ajunge pe undeva la 6.900-7.000 de lei salariu net. Acestea sunt salariile”, spune Marius Nistor, întrebat care ar fi salariile pe care şi le doresc cadrele didactice.

Acesta precizează că profesorii au respins categoric ideea acordării unor stimulente unor categorii de cadre didactice, avansată de oficialii guvernamentali la discuţiile de duminică.

”A existat o astfel de propunere din partea guvernanţilor, nişte stimulente care să fie acordate personalului didactic debutant şi colegilor noştri care au lucrat în medii sociale sau în medii mai defavorizate, adică zone izolate, cu anumite probleme.

Fără supărare, reacţia colegilor noştri din teritoriu a fost foarte clară: nu avem nevoie de aşa ceva, nu suntem asistaţi social, nu asta cerem noi în momentul de faţă. (…) Nu suntem asistaţi social, suntem angajaţi în învăţământ. Nu acceptăm să fim trataţi în acest mod. Asta este reacţia majorităţii colegilor noştri din teritoriu”, a adăugat Marius Nistor.