Connect with us

Economie

Gospodari fără pereche la Nicșeni. Urmaşii dorobanţilor din Războiul de Independenţă fac bani frumoși din legumicultură

Publicat

Publicitate

În satul Dorobanţi, judeţul Botoşani, se află unul dintre cele mai fascinante bazine legumicole din Moldova. Urmaşii dorobanţilor care au luptat în Războiul de Independenţă se ocupă de creşterea legumelor din tată-n fiu şi spun că au sacrificat cantitatea în favoarea calităţii, relatează adevărul.ro.

În comuna Nicşeni, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoşani, se află satul Dorobanţi. Oricine intră în aceste cătun nu poate să nu observe abundenţa solariilor. S-ar putea spune că sunt mai multe solarii decât case.

Pentru oamenii din Dorobanţi creşterea legumelor reprezintă însăşi supravieţuirea dar şi o pasiune care-i ţine legaţi, de generaţii întregi, de brazdă. În pieţele din judeţul Botoşani, legumele crescute de oamenii din Dorobanţi sunt cele mai căutate, sătenii ajungând să aibă abonaţi an de an, la roşii, castraveţi, ardei sau cartofi.

Dincolo de legumicultură, la Dorobanţi există şi o mândrie locală aparte, care-i face pe oameni să păstreze moştenirea strămoşilor, mai ales că majoritatea sunt urmaşi ai celebrilor ”curcani” moldoveni care au impresionat cu vitejia lor în Războiul de Indepedenţă din anul 1877, mai scrie adevărul.ro.

Urmaşii dorobanţilor, de la Plevna, la legumicultură 

Numele satului Dorobanţi vine chiar de la soldaţii de infanterie cunoscuţi drept dorobanţi.  Atestaţi în oştile principatelor încă din secolul al XVII-lea, dorobanţii erau trupe formate mai ales din ţărani, chemaţi sub arme o săptămână pe lună, în restul timpului fiind lăsaţi să se ocupe de muncile câmpului.

Publicitate

Dorobanţii moldoveni şi-au creat un renume în timpul Războiului ruso-turc din 1876-1878, cunoscut în istoriografia românească drept Războiul de Independenţă.

În aceea perioadă mulţi localnici din Nicşeni au ajuns să servească în trupele de dorobanţi, porecliţi drept „curcani” după pana de curcan purtată la căciulile voluminoase, asemănătoare cuşmelor ţărăneşti.

Aşa cum arată şi monumentul din comuna Nicşeni, „curcanii” din această zonă s-au distins în cele mai grele bătălii ale Războiului de Independenţă.

Localnicii mai în vârstă sunt mândrii de străbunicii lor.  „Sunt care s-au bătut la Plevna. Le ziceau aşa în glumă «curcani», dar când i-au văzut ce pot face la bătălie, nu i-a mai venit nimănui să râdă”, spune un localnic.

După Primul Război Mondial, acolo unde ţăranii din Nicşeni s-au distins din nou pe câmpul de luptă, sătenii au fost împroprietăriţi. „Curcanii” din Dorobanţi începeau o nouă aventură, de această dată cu legumicultura, transformând această ocupaţie într-un adevărat brand, renumit, ce puţin, în tot judeţul.  „Este o tradiţie care a fost menţinută şi dezvoltată. În momentul de faţă este un bazin legumicol de mare valoare”, spune Claudiu Bulboacă, primarul din Dorobanţi, pentru adevărul.ro.

Ţara solariilor şi a câmpurilor pline cu legume

Dorobanţiul, este aproape fără nicio exagerare, o adevărată Matca din nordul Moldovei. De la un capăt în celălalt al satului, aproape că nu există casă fără măcar un solar, plus familie fără câteva hectare în câmp cultivate cu legume. Este o adevărată ţară a solariilor şi a legumelor.

Câmpurile sunt pline de cartofi, vinete, conopidă sau pepeni. În solarii se cresc roşii, ardei, castraveţi, de toate soiurile.

Deşi multe sate sunt aproape goale din cauza numărului mare de tineri plecaţi în străinătate pentru a-şi găsi un rost şi a scăpa de sărăcie, la Dorobanţi oamenii par legaţi de glie. Şi totul datorită pasiunii pentru legumicultură dar şi a unei datorii faţă de înaintaşi pentru a menţine tradiţia.

Liviu Cotruţă are peste 40 de ani şi a făcut legumicultură de când se ştie. Tatăl, bunicul şi înaintaşii săi au cultivat legume. Nici nu se gândeşte să facă altceva sau să rupă această genealogie de legumicultori.

„Noi avem tradiţie în legumicultură. O practicăm din tată-n fiu. Şi bunicul meu s-a ocupat cu aşa ceva. Este vorba despre pasiune şi tradiţie”, spune săteanul, citat de adevărul.ro.

La fel face şi Florin Damian. Era copil când a început să lucreze pe câmpurile de legume. Mai apoi s-a căsătorit şi a reuşit să-şi facă propriul solar şi propriile culturi. Le lucrează împreună cu familia.  „Aici am crescut. De mic copil am fost implicat în agricultură. De când m-am căsătorit am făcut o afacere de familie, am implicat chiar şi copiii.  Suntem cinci membrii care lucrăm la legumele în câmp dar şi la cele la solar. Avem cartofi, roşii, pepeni, vinete, de toate. Suntem cinci membrii ai familiei care lucrăm în legumicultură. Din luna ianuarie şi până în luna decembrie, asta facem. Este o muncă colosală dar asta este moştenirea înaintaşilor noştrii şi este pâinea noastră. Am moştenit de la părinţi pasiunea,  care au fost agricultori din tată-n fiu”, spune Florin Damian.

Fiica lui Florin, Beatrice, o tânără de 24 de ani, a ajuns deja să continue afacerea legumicolă a familiei. Într-un sat cu numai 1.200 de locuitori, însă, aşa cum arată autorităţile locale sunt peste 20 de hectare cultivate, în câmp, cu legume, la care se adaugă aproape 10 hectare în solarii.  „Au rămas acasă, la pământul lor, să-l muncească. Şi pe lângă familiile care lucrează acolo sunt şi oameni care lucrează zilieri. Bunăstarea asta se propagă. Se munceşte mult”, spune primarul localităţii.

Cantitate sacrificată în favoarea calităţii

Sătenii din Dorobanţi au ajuns să producă puţin dar bun, spun autorităţile locale dar şi legumicultorii. Şi asta pentru a evita să folosească stimulentele de creştere ale legumelor, pesticidele sau alţi compuşi chimici.  „La noi primează calitatea, nu cantitatea. De aceea avem soiuri diferite de alţi producători.”, spune convins, Liviu Cotruţă.

La rândul său, Florin Damian, este convins că legumele produse de el şi de consătenii săi sunt cele mai bune de pe piaţă, mai ales că sunt crescute natural.  „Pot să spun cu mâna pe inimă că produsele din Dorobanţi sunt superioare calitativ tuturor legumelor care sunt în piaţă la ora actuală. Noi nu folosim îngrăşăminte chimice, folosim gunoi de grajd, evităm intervenţia chimică. Noi nu suntem producători de en-gros. Noi ne vindem marfa la tarabă, iar familiile noastre mănâncă şi ele din marfa aceea. Deci nu ne otrăvim singuri”, spune legumicultorul botoşănean pentru adevărul.ro.

Autorităţile locale spun că pe lângă evitarea pesticidelor, localnicii au ajuns, datorită experienţei, să folosească seminţele cele mai bune dar şi o combinaţie de metode moderne cu tehnici tradiţionale.  „Legumicultorii şi-au selectat deja seminţele, şi-au selectat soiurile, fac producţie premium, nu fac cantităţi extraordinare dar sunt nişte produse foarte bune şi la mare căutare. Evită pesticidele, folosesc tot felul de tehnologii, lucrează cu bondari, agricultură modernă şi în zona de bio”, spune edilul din Nicşeni.

Unii folosesc soiuri autohtone, alţii în schimb hibrizi performanţi. „Folosim doar seminţe tip hibrid cumpărate din Olanda şi Israel”, spune Florin Damian.

„Noi compensăm prin muncă”

Cea mai mare problemă a legumicultorilor din Dorobanţi este însă lipsa apei. Zilnic, sunt nevoiţi să meargă cu cisternele la un iaz comunal şi să aducă apă pentru a uda culturile. „Cărăm apă cu tractoarele din iaz, este singura sursă accesibilă de apă. Din cauza secetei, dacă nu am avea apă, am fost pierduţi”, spune unul dintre legumicultori.  În plus, clima din nordul Moldovei este mai rece decât cea din sudul ţării, o regiune renumită pentru legumicultură. Cu toate acestea, spun moldovenii de la Dorobanţi, ei compensează prin muncă mai multă.

„Pentru cei din sud, clima lor îi avantajează foarte mult. Dacă la noi sunt 5 grade, la ei sunt 12 grade, ceea ce pentru agricultură poate face diferenţa. Noi însă compensăm prin muncă. Pentru a produce răsadul, noi pornim cu trei-patru săptămâni înaintea lor. Cuvântul vacanţă este străin pentru agricultorul de la Dorobanţi.  Plantele sunt ca nişte copii de care trebuie să aibă grijă zi de zi”, spune Florin Damian.

Un brand legumicol din nordul Moldovei

A durat mai bine de trei decenii pentru ca bazinul legumicol al Dorobanţiului să ajungă la rezultate de top, spun localnicii. Toţi au început cu legume în câmp, apoi cu solarii de mici dimensiuni, făcute din te miri ce. Apoi au investit totul pentru a se dezvolta, de la an la an, până la tehnologii şi plante premium.

Viorel Boariu este legumicultor de peste 20 de ani şi a văzut toată această transformare. „Este costisitor, îţi trebuie finanţare, seminţe bune, să ştii câtă apă au nevoie, ce temperatură trebuie să fie. Este şi asta o ştiinţă care se deprinde în timp”, spune săteanul.  Astăzi, legumele de la Dorobanţi au devenit un adevărat brand. Legumicultorii au clienţi abonaţi de ani de zile şi care-i aşteaptă în pieţele judeţului. „Noi avem, la piaţă, clienţii noştrii, care-i păstrăm an de an şi tocmai fiindcă  la noi primează calitatea, nu cantitatea”, adaugă Liviu Cotruţă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spitalele, OBLIGATE să organizeze concursuri pentru posturile libere până la sfârșitul anului. Medicii pensionari nu mai pot lucra la stat

Publicat

Publicitate

Spitalele vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor până la finalul anului, a anunțat joi premierul Marcel Ciolacu, după ce a precizat că aplicarea măsurii de eliberare din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării va fi amânată până la sfârșitul anului, relatează alba24.ro

Potrivit statisticilor, în spitalele de stat sunt vacante mii de posturi pentru medici. Cu toate că unitățile sanitare organizează frecvent concursuri, în urma acestora puține posturi sunt ocupate.

Spitalele trebuie să organizeze concursuri pentru posturile libere până la sfârșitul anului

„Astăzi, prorogăm până la sfârșitul anului aplicarea măsurii privind eliberarea din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării. În acest interval de timp, toată lumea va fi obligată să organizeze concursuri pentru posturile contractuale din administrația centrală și locală.

În niciun caz nu lăsăm spitale fără medici și școli fără dascăli”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, joi, la începutul ședinței de Guvern.

Reamintim faptul că Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență care stabilește că personalul contractual plătit din fonduri publice nu mai poate rămâne angajat la stat după îndeplinirea condițiilor de pensionare și emiterea deciziei.

Ordonanța de Urgență nr. 9/2025 pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, scrie Digi24.

Publicitate

Printre modificările adoptate, se numără și cea din cuprinsul Legii nr. 153/2017, referitoare la salarizarea angajaților statului.

„Art. IV. — La articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:

(10) Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei”, se arată în ordonanța citată.

Este vorba de personalul contractual din toate instituțiile publice. Astfel, persoanele pensionate nu mai pot lucra la stat, chiar dacă vor să renunțe la pensie pentru a continua activitatea.

Citeste mai mult

Eveniment

Schimbări importante la Prefectura Botoșani: Doi subprefecți eliberați din funcție și un nou oficial numit astăzi de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul României a adoptat joi, 13 martie 2025, mai multe acte normative care vizează schimbarea unor reprezentanți ai executivului în teritoriu. În total, nouă prefecți și subprefecți din diferite județe ale țării au fost înlocuiți din funcții, printre care și cei doi subprefecți din județul Botoșani.

Potrivit documentelor aprobate de Guvern, prin Hotărârile nr. 18 și nr. 19 din 13 martie, Elena-Paula Cojocariu-Berențan și Cristina Breșug au fost eliberate din funcțiile de subprefecți ai județului Botoșani.

Cele două subprefecte își încheie astfel activitatea în cadrul instituției, urmând ca atribuțiile acestora să fie preluate de noul subprefect numit printr-o altă hotărâre adoptată în aceeași ședință.

Astfel, prin Hotărârea nr. 23, Gabriel Galan a fost numit în funcția de subprefect al județului Botoșani. Acesta urmează să își înceapă activitatea oficială în perioada imediat următoare și va colabora direct cu prefectul județului, Dan Nechifor, pentru a asigura reprezentarea Guvernului în teritoriu.

În perioada următoare sunt așteptate clarificări suplimentare privind motivele care au stat la baza acestor schimbări administrative, precum și obiectivele noului subprefect pentru perioada imediat următoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Decizie a instanței din Botoșani: 30 de ani de închisoare pentru un bărbat din Albești care și-a violat nepoata de opt ani și apoi a ucis-o

Publicat

Publicitate

Un bărbat din județul Botoșani care, pe 24 mai 2024, a ucis o fetiță de opt ani, după ce a violat-o, a fost condamnat astăzi, joi, la 30 de ani de închisoare, potrivit unei sentințe dictate de magistrații Tribunalului Botoșani, relatează agerpres.ro.

Bărbatul, acum în vârstă de 33 de ani, a fost găsit vinovat în dosarul în care a fost acuzat de omor calificat, viol asupra unui minor și lipsire de libertate.

‘Condamnă pe inculpatul Hlibac Petrică, arestat preventiv în Penitenciarul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – ‘omor calificat’, prev. și ped. de art. 188, 189 alin. 1 lit. d, h și i din Cod penal, la pedeapsa de 24 (douăzecișipatru) de ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘viol asupra unui minor’, prev. și ped. de art. 2181 alin 1, 2 Cod penal, la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘lipsire de libertate’, prev. și ped. de art. 205 alin 1, 3 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În temeiul art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b, art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, contopește cele trei pedepse principale și cele două pedepse complementare și aplică pedeapsa cea mai de grea de 24 de ani închisoare, pe care o va spori cu o treime din cuantumul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 30 (treizeci) de ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani’, se arată în soluția instanței.

Victima era nepoata agresorului.

Fetița de opt ani a fost găsită moartă, în noaptea de 23 spre 24 mai 2024, într-o lizieră de salcâmi de la marginea localității Jijia, comuna Albești, după ce dispăruse de acasă.

Fetița a părăsit domiciliul în jurul orei 20,00 pentru a se deplasa la unchiul său, care locuiește în apropiere, fără a mai reveni și fără a ajunge la ruda spre care se îndreptase. Pentru identificarea autorului, în zonă au fost mobilizate, la momentul respectiv, peste 100 de forțe de ordine.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 13 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 13 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 13 martie 2025:

Loto 6/49: 17, 32, 15, 1, 7, 19

Loto 5/40: 35, 15, 13, 19, 20, 16

Joker: 31, 13, 8, 17, 15 +8

Noroc: 4 6 4 0 9 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 2 3 9 5 1 6

Super Noroc: 4 9 9 7 7 6

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending