Connect with us

Economie

Gospodari fără pereche la Nicșeni. Urmaşii dorobanţilor din Războiul de Independenţă fac bani frumoși din legumicultură

Publicat

Publicitate

În satul Dorobanţi, judeţul Botoşani, se află unul dintre cele mai fascinante bazine legumicole din Moldova. Urmaşii dorobanţilor care au luptat în Războiul de Independenţă se ocupă de creşterea legumelor din tată-n fiu şi spun că au sacrificat cantitatea în favoarea calităţii, relatează adevărul.ro.

În comuna Nicşeni, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoşani, se află satul Dorobanţi. Oricine intră în aceste cătun nu poate să nu observe abundenţa solariilor. S-ar putea spune că sunt mai multe solarii decât case.

Pentru oamenii din Dorobanţi creşterea legumelor reprezintă însăşi supravieţuirea dar şi o pasiune care-i ţine legaţi, de generaţii întregi, de brazdă. În pieţele din judeţul Botoşani, legumele crescute de oamenii din Dorobanţi sunt cele mai căutate, sătenii ajungând să aibă abonaţi an de an, la roşii, castraveţi, ardei sau cartofi.

Dincolo de legumicultură, la Dorobanţi există şi o mândrie locală aparte, care-i face pe oameni să păstreze moştenirea strămoşilor, mai ales că majoritatea sunt urmaşi ai celebrilor ”curcani” moldoveni care au impresionat cu vitejia lor în Războiul de Indepedenţă din anul 1877, mai scrie adevărul.ro.

Urmaşii dorobanţilor, de la Plevna, la legumicultură 

Numele satului Dorobanţi vine chiar de la soldaţii de infanterie cunoscuţi drept dorobanţi.  Atestaţi în oştile principatelor încă din secolul al XVII-lea, dorobanţii erau trupe formate mai ales din ţărani, chemaţi sub arme o săptămână pe lună, în restul timpului fiind lăsaţi să se ocupe de muncile câmpului.

Publicitate

Dorobanţii moldoveni şi-au creat un renume în timpul Războiului ruso-turc din 1876-1878, cunoscut în istoriografia românească drept Războiul de Independenţă.

În aceea perioadă mulţi localnici din Nicşeni au ajuns să servească în trupele de dorobanţi, porecliţi drept „curcani” după pana de curcan purtată la căciulile voluminoase, asemănătoare cuşmelor ţărăneşti.

Aşa cum arată şi monumentul din comuna Nicşeni, „curcanii” din această zonă s-au distins în cele mai grele bătălii ale Războiului de Independenţă.

Localnicii mai în vârstă sunt mândrii de străbunicii lor.  „Sunt care s-au bătut la Plevna. Le ziceau aşa în glumă «curcani», dar când i-au văzut ce pot face la bătălie, nu i-a mai venit nimănui să râdă”, spune un localnic.

După Primul Război Mondial, acolo unde ţăranii din Nicşeni s-au distins din nou pe câmpul de luptă, sătenii au fost împroprietăriţi. „Curcanii” din Dorobanţi începeau o nouă aventură, de această dată cu legumicultura, transformând această ocupaţie într-un adevărat brand, renumit, ce puţin, în tot judeţul.  „Este o tradiţie care a fost menţinută şi dezvoltată. În momentul de faţă este un bazin legumicol de mare valoare”, spune Claudiu Bulboacă, primarul din Dorobanţi, pentru adevărul.ro.

Ţara solariilor şi a câmpurilor pline cu legume

Dorobanţiul, este aproape fără nicio exagerare, o adevărată Matca din nordul Moldovei. De la un capăt în celălalt al satului, aproape că nu există casă fără măcar un solar, plus familie fără câteva hectare în câmp cultivate cu legume. Este o adevărată ţară a solariilor şi a legumelor.

Câmpurile sunt pline de cartofi, vinete, conopidă sau pepeni. În solarii se cresc roşii, ardei, castraveţi, de toate soiurile.

Deşi multe sate sunt aproape goale din cauza numărului mare de tineri plecaţi în străinătate pentru a-şi găsi un rost şi a scăpa de sărăcie, la Dorobanţi oamenii par legaţi de glie. Şi totul datorită pasiunii pentru legumicultură dar şi a unei datorii faţă de înaintaşi pentru a menţine tradiţia.

Liviu Cotruţă are peste 40 de ani şi a făcut legumicultură de când se ştie. Tatăl, bunicul şi înaintaşii săi au cultivat legume. Nici nu se gândeşte să facă altceva sau să rupă această genealogie de legumicultori.

„Noi avem tradiţie în legumicultură. O practicăm din tată-n fiu. Şi bunicul meu s-a ocupat cu aşa ceva. Este vorba despre pasiune şi tradiţie”, spune săteanul, citat de adevărul.ro.

La fel face şi Florin Damian. Era copil când a început să lucreze pe câmpurile de legume. Mai apoi s-a căsătorit şi a reuşit să-şi facă propriul solar şi propriile culturi. Le lucrează împreună cu familia.  „Aici am crescut. De mic copil am fost implicat în agricultură. De când m-am căsătorit am făcut o afacere de familie, am implicat chiar şi copiii.  Suntem cinci membrii care lucrăm la legumele în câmp dar şi la cele la solar. Avem cartofi, roşii, pepeni, vinete, de toate. Suntem cinci membrii ai familiei care lucrăm în legumicultură. Din luna ianuarie şi până în luna decembrie, asta facem. Este o muncă colosală dar asta este moştenirea înaintaşilor noştrii şi este pâinea noastră. Am moştenit de la părinţi pasiunea,  care au fost agricultori din tată-n fiu”, spune Florin Damian.

Fiica lui Florin, Beatrice, o tânără de 24 de ani, a ajuns deja să continue afacerea legumicolă a familiei. Într-un sat cu numai 1.200 de locuitori, însă, aşa cum arată autorităţile locale sunt peste 20 de hectare cultivate, în câmp, cu legume, la care se adaugă aproape 10 hectare în solarii.  „Au rămas acasă, la pământul lor, să-l muncească. Şi pe lângă familiile care lucrează acolo sunt şi oameni care lucrează zilieri. Bunăstarea asta se propagă. Se munceşte mult”, spune primarul localităţii.

Cantitate sacrificată în favoarea calităţii

Sătenii din Dorobanţi au ajuns să producă puţin dar bun, spun autorităţile locale dar şi legumicultorii. Şi asta pentru a evita să folosească stimulentele de creştere ale legumelor, pesticidele sau alţi compuşi chimici.  „La noi primează calitatea, nu cantitatea. De aceea avem soiuri diferite de alţi producători.”, spune convins, Liviu Cotruţă.

La rândul său, Florin Damian, este convins că legumele produse de el şi de consătenii săi sunt cele mai bune de pe piaţă, mai ales că sunt crescute natural.  „Pot să spun cu mâna pe inimă că produsele din Dorobanţi sunt superioare calitativ tuturor legumelor care sunt în piaţă la ora actuală. Noi nu folosim îngrăşăminte chimice, folosim gunoi de grajd, evităm intervenţia chimică. Noi nu suntem producători de en-gros. Noi ne vindem marfa la tarabă, iar familiile noastre mănâncă şi ele din marfa aceea. Deci nu ne otrăvim singuri”, spune legumicultorul botoşănean pentru adevărul.ro.

Autorităţile locale spun că pe lângă evitarea pesticidelor, localnicii au ajuns, datorită experienţei, să folosească seminţele cele mai bune dar şi o combinaţie de metode moderne cu tehnici tradiţionale.  „Legumicultorii şi-au selectat deja seminţele, şi-au selectat soiurile, fac producţie premium, nu fac cantităţi extraordinare dar sunt nişte produse foarte bune şi la mare căutare. Evită pesticidele, folosesc tot felul de tehnologii, lucrează cu bondari, agricultură modernă şi în zona de bio”, spune edilul din Nicşeni.

Unii folosesc soiuri autohtone, alţii în schimb hibrizi performanţi. „Folosim doar seminţe tip hibrid cumpărate din Olanda şi Israel”, spune Florin Damian.

„Noi compensăm prin muncă”

Cea mai mare problemă a legumicultorilor din Dorobanţi este însă lipsa apei. Zilnic, sunt nevoiţi să meargă cu cisternele la un iaz comunal şi să aducă apă pentru a uda culturile. „Cărăm apă cu tractoarele din iaz, este singura sursă accesibilă de apă. Din cauza secetei, dacă nu am avea apă, am fost pierduţi”, spune unul dintre legumicultori.  În plus, clima din nordul Moldovei este mai rece decât cea din sudul ţării, o regiune renumită pentru legumicultură. Cu toate acestea, spun moldovenii de la Dorobanţi, ei compensează prin muncă mai multă.

„Pentru cei din sud, clima lor îi avantajează foarte mult. Dacă la noi sunt 5 grade, la ei sunt 12 grade, ceea ce pentru agricultură poate face diferenţa. Noi însă compensăm prin muncă. Pentru a produce răsadul, noi pornim cu trei-patru săptămâni înaintea lor. Cuvântul vacanţă este străin pentru agricultorul de la Dorobanţi.  Plantele sunt ca nişte copii de care trebuie să aibă grijă zi de zi”, spune Florin Damian.

Un brand legumicol din nordul Moldovei

A durat mai bine de trei decenii pentru ca bazinul legumicol al Dorobanţiului să ajungă la rezultate de top, spun localnicii. Toţi au început cu legume în câmp, apoi cu solarii de mici dimensiuni, făcute din te miri ce. Apoi au investit totul pentru a se dezvolta, de la an la an, până la tehnologii şi plante premium.

Viorel Boariu este legumicultor de peste 20 de ani şi a văzut toată această transformare. „Este costisitor, îţi trebuie finanţare, seminţe bune, să ştii câtă apă au nevoie, ce temperatură trebuie să fie. Este şi asta o ştiinţă care se deprinde în timp”, spune săteanul.  Astăzi, legumele de la Dorobanţi au devenit un adevărat brand. Legumicultorii au clienţi abonaţi de ani de zile şi care-i aşteaptă în pieţele judeţului. „Noi avem, la piaţă, clienţii noştrii, care-i păstrăm an de an şi tocmai fiindcă  la noi primează calitatea, nu cantitatea”, adaugă Liviu Cotruţă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Programul Rabla va fi blocat pentru următorii doi ani. La ce ar putea fi folosiți banii

Publicat

Publicitate

Programul Rabla va fi blocat pentru următorii doi ani, iar banii vor fi folosiți pentru proiecte din PNRR.

Informația a fost publicată de Antena 3 CNN, care citează surse oficiale.

Toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate şi vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la ceremonia de primire a mandatului de la Mircea Fechet.

„În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii.”, a spus Diana Buzoianu.

Administraţia Fondului pentru Mediu anunța în 18 iunie suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare.

Ulterior, AFM a revenit și a precizat că s-a decis „suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice”, care era programată pentru 19 iunie.

Publicitate

Programul Rabla este un program guvernamental din România prin care statul oferă stimulente financiare pentru casarea mașinilor vechi și poluante și achiziționarea unor vehicule noi, mai puțin poluante sau nepoluante.

Citeste mai mult

Educație

Lecții de siguranță susținute de pompieri în cadrul „Grădiniței de vară în domeniul situațiilor de urgență”, la Grădinița „Albă ca Zăpada” Dorohoi

Publicat

Publicitate

„Siguranța nu intra în vacanță” – de acest lucru s-au asigurat pompierii botoșăneni care au desfășurat mai multe activități, în această săptămână, cu copiii de la Grădinița cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada” din Dorohoi, în cadrul proiectului „Grădinița de vară în domeniul situațiilor de urgență”.

 

Salvatorii le-au vorbit celor mici despre ce trebuie să facă să nu ajungă în situații critice, fie că sunt în concediu cu părinții, în tabere, la bunici sau acasă. Pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor discutate, copiii au participat la exerciții de evacuare în caz de incendiu, concursuri interactive și au făcut o vizită la Detașamentul de Pompieri Dorohoi.

 

Acolo, au avut ocazia să vadă îndeaproape autospecialele folosite în misiuni și au aflat cum acționează pompierii în situații de urgență. Totodată, au participat la concursuri interactive cu rol educativ în domeniul situațiilor de urgență și au răspuns la întrebări despre prevenirea incendiilor.

 

Publicitate

Pentru ca cei mici să rămână în siguranță pe durata vacanței, pompierii le-au oferit o serie de recomandări importante:

 

– nu vă jucați cu chibrituri, brichete sau lumânări;

 

– evitați scăldatul în locuri neamenajate;

 

– nu vă cățărați în copacii din apropierea liniilor de înaltă tensiune – pericol de electrocutare;

 

– stați departe de liniile de cale ferată electrificată și nu urcați pe vagoane, nici măcar pentru fotografii;

 

– dacă vedeți cabluri electrice căzute sau panouri electrice deschise, îndepărtați-vă imediat și anunțați un adult;

 

– spuneți-le mereu părinților unde mergeți și cu cine sunteți.

 

Nu știm încă dacă micii participanți vor alege, în viitor, meseria de pompier, dar suntem siguri că lecțiile învățate îi vor ajuta să recunoască pericolele și să ia decizii corecte.

 

Activitățile au fost realizate în baza unui protocol de colaborare între Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și unitatea de învățământ.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Muniție distrusă prin explozie controlată în poligonul militar Copălău

Publicat

Publicitate

Astăzi, în poligonul militar Copălău au fost distruse, prin explozie controlată, 901 muniții și elemente de muniție. Este vorba de o grenadă de mână defensivă, un proiectil exploziv trasor cal. 76,2 mm, un proiectil perforant trasor calibru 57 mm, un proiectil exploziv cal. 105 mm, un proiectil exploziv cal. 152 mm, 892 cartușe infanterie cal. 7,92 mm și patru carcase proiectil.

Operațiunea a fost executată de echipa de pirotehnicieni a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani.

Muniția a fost descoperită, în ultima perioadă, pe raza localităților Viforeni, Mășcăteni, Băiceni, Rădăuți Prut și Ungureni.

Pe timpul misiunii de distrugere, pentru prevenirea unor incidente, un echipaj de jandarmi s-a asigurat ca nu sunt persoane în zonă, iar un echipaj SMURD a supravegheat întreaga activitate.

Informare preventivă

Muniția neexplodată este foarte periculoasă și de aceea oamenii trebuie să știe ce să facă atunci când găsesc obiecte metalice ce seamănă cu proiectile, grenade, bombe, cartușe sau altele asemănătoare.

Publicitate

În primul rând, nu trebuie să le atingă sau să le lovească, indiferent dacă sunt parțial îngropate în pământ sau se află la suprafață. Nu trebuie să le ridice pentru că nu au de unde să știe în ce stadiu se află acestea. Dacă nu sunt siguri ce fel de obiecte sunt, nu trebuie să le taie și nici să le folosească pentru improvizarea unor unelte sau ornamente.

Din curiozitate, unii oameni ar putea fi tentați să demonteze focoasele sau alte elemente componente, iar acest lucru este interzis pentru că o astfel de acțiune poate provoca explozii.

Tot ce trebuie să facă cetățenii este să apeleze numărul de urgență 112 dacă descoperă obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce prezintă suspiciunea că ar fi elemente de muniţie neexplodată.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Stâlp doborât de vânt peste o mașină, la Orășeni Deal

Publicat

Publicitate

Stâlp doborât de vânt peste un autoturism, la Orășeni Deal

 

În urmă cu puțin, pompierii au fost solicitați să intervină pe DJ 208 C, în localitatea Orășeni Deal, unde un stâlp de telefonie a fost doborât de vânt și a căzut peste o autoutilitară. În momentul producerii evenimentului, autovehiculul se deplasa pe direcția Botoșani -Vorona. Din fericire, nu au fost persoane rănite.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o ambulanță SMURD, o ambulanță SAJ, dar și un echipaj de poliție. Aceștia au constatat faptul că un stâlp de telefonie era căzut pe remorca autoutilitarei. Pompierii au acționat pentru degajarea acestuia. Conducătorul autoutilitarei, în vârstă de 38 de ani, a fost evaluat de echipajele medicale, dar nu a avut nevoie ajutor din partea acestora.

 

Publicitate

Pentru prevenirea unor situații nedorite în timpul unei furtuni, ISU Botoșani recomandă cetățenilor:

 

▪️să evite deplasările pe durata avertizării meteorologice;

 

▪️să întrerupă orice activitate desfășurată în aer liber și să se adăpostească în imobile sau spaţii închise, care să le asigure protecţia, în situația manifestării vântului puternic;

 

▪️să încuie uşile casei şi să protejează ferestrele pentru a nu fi sparte de vânturi puternice, de curenţii de apă sau de obiectele duse de curenţii de apă.

 

▪️să fie prudenți atunci când se află pe stradă și să evite deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

 

– să nu treacă prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

 

– să parcheze autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

 

– să îndepărteze copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

 

– să nu atingă firele căzute la pământ;

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

 

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

 

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

o

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending