Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria a fost unul dintre marii duhovnici ai Moldovei. S-a născut pe 10 aprilie 1912, la Sulița, Botoșani, și a trecut la Domnul pe 2 decembrie 1998. A fost arhimandrit, duhovnic și stareț al Mănăstirii Sihăstria Neamțului.

Părintele Patriarh Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”. Și-a dedicat întreaga viață nevoinței, rugăciunii și pocăinței. Prin predicile sale, a ajutat mulți oameni să se întoarcă la credință și să își schimbe viața.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botosanenenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „La Academie” de Alexandra Felseghi și „Nebunia măririi” după Jean Variot.

Sâmbătă, 15 martie, de la ora 19.00, la Teatrul „Mihai Eminescu”, iubitorii de artă sunt așteptați la spectacolul „La Academie” de Alexandra Felseghi, regizat de Andrei Măjeri. Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Balcău, coregrafia de Victoria Bucun, iar sound-design-ul de Adrian Piciorea. Din distribuția spectacolului fac parte: Gina Patrașcu-Zamfirache, Dana Bucătaru, Crenola Muncaciu, Cezar Amitroaei, Ioan Crețescu, Răzvan Amitroaei, Gheorghe Frunză, Sorin Ciofu, Radu Dragoș și elevii Ionuț Crețu, Matei Său.

„LA ACADEMIE este prima mea abordare a ceea ce se cheamă «teatru popular», un tribut adus mediului rural românesc, căruia îi aparțin și de la care mă revendic. Am lăsat toți porii deschiși către durerea celor care urlă din spatele unui mare râs, a unor grimase exprimate prin ludic și grotesc. Pociți, sleiți de forțe și adunați de spate, de munci, de abandon și bătrânețe, ei reușesc să-și descrețească frunțile, organizându-și propriile bucurii, imaginându-și libertăți și înșfăcându-și soarta chiar de gât. Ei sunt puternici, mândri și frumoși. Sunt liberi. Spectacolul nostru poate fi receptat ca o comedie pastorală, agrestă, bucolică, câmpenească, rustică sau rurală… Pe scurt, cu țărani. Dar poate fi și, totodată, răsturnat spre o tragedie în desfășurare. Spre un iminent cataclism.” (Andrei Măjeri)

Durata spectacolului: 1 h 50 min. (fără pauză)

Duminică 16 martie, de la ora 1900 vă invităm la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Nebunia măririi” după Jean Variot, regia Ioan Crețescu. Scenografia spectacolului este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Alexandra Vicol, Oana-Maria Tudoran, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei, Petruț Butuman.

Spectacolul cultivă trăsăturile de bază ale unei farse populare (comic ușor și de situație, bufonerie, intrigă amuzantă și replică spirituală) și încearcă să depășească nivelul de arhetip al personajelor îmbogățindu-le  paleta cromatică cu trăsături și noi nuanțe. O farsă franceză, o echipă minunată, bucurie și umor reprezintă ingredientele spectacolului nostru.

Născut în 1976 la Huși, județul Vaslui, actor al Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani pe scena căruia a interpretat peste 50 de roluri, Ioan Crețescu a devenit un actor de bază al scenei botoșănene. Cu această nouă premieră publicul din Botoșani îl regăsește pe Ioan Crețescu într-o nouă ipostază, aceea de regizor. „Încă din stadiul de lucru la text mi-am dorit să ofer colegilor mei actori tipologii de personaje cu care nu s-au mai întâlnit în celelalte spectacole în care au fost distribuiți”. (Ioan Crețescu)

Biletele se găsesc la 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 0735.779.821 marți-vineri: 10°°-18°° sâmbătă, duminică: 12°°-18°°

Pret bilet: 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢, pensionari – 𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖.𝟑𝟎.

Vă așteptăm cu drag la TEATRU!

Guvernul va aproba în ședința de joi ajutoarele ‘one-off’ destinate pensionarilor cu pensii mici, sprijinul fiind de 800 de lei acordat în două tranșe egale, câte 400 de lei, în luna aprilie și, respectiv, luna decembrie.

‘Prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea măsurii privind acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 lei, în două tranșe egale a câte 400 lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, pentru pensionarii sistemului public de pensii și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat aflați în evidența caselor teritoriale/caselor de pensii sectoriale ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei. În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie se deschid după data de 1 aprilie 2025, ajutorul financiar se acordă în luna decembrie 2025, în cuantum de 400 lei. În cazul pensionarilor care în luna martie 2025 respectiv, noiembrie 2025 încasează diferențe de drepturi bănești, cuvenite și neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii martie 2025 respectiv, noiembrie 2025, la determinarea plafonului prevăzut de prezenta Ordonanță de urgență nu se iau în considerare aceste drepturi ‘, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Executivul va aproba și un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea OUG nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001.

Prin proiect se stabilește că ‘personalul silvic prevăzut la articolul 4 alineat (1) are dreptul să primească, anual, gratuit, un volum de 6 mc lemn fasonat de foc dacă venitul salarial lunar net din luna anterioară acordării acestuia este mai mic decât salariul mediu brut pe economie’.

Va fi aprobat și un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

‘ Se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României. Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%, precum și prin reglementarea aceluiași plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională. Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei’, conform notei de fundamentare a proiectului.

Printr-o altă ordonanță de urgență va fi aprobată modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Printr-o hotărâre va fi completată HG nr. 717 /2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului ‘Noua casă’. Prin proiect se propune ‘alocarea pentru anul 2025 a unui plafon de garantare de 500 milioane lei, în vederea emiterii de garanții potrivit articolului 1 alineat (6) din OUG nr.60/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.368/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea reglementărilor privind confidențialitatea și protecția datelor’.

Va fi aprobat, prin hotărâre, Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România.

Executivul va aproba și o hotărâre privind organizarea și funcționarea Institutului de Științe ale Educației.

În analiza Guvernului se va afla și un proiect de hotărâre privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pe anul 2025 pentru operatorii economici din industria națională de apărare, care desfășoară activități conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Executivul va analiza și un proiect de ordonanță de urgență privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic ‘Valea Jiului’ – S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan. AGERPRES

Sfântul Nichifor Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului, s-a născut în preajma anului 758, la Constantinopol. A primit o educație aleasă, tatăl său, Theodor, fiind secretar al împăratului Constantin al V-lea Copronimul. Deși la curtea imperială predomina erezia iconoclastă, împăratul persecutându-i pe creștinii drept-credincioși care se închinau la icoane, Theodor era totuși iconodul.

Aflându-se acest lucru, el a fost înlăturat din funcție, biciuit, torturat și apoi surghiunit. Astfel, Sfântul Nichifor a crescut având ca exemplu tăria tatălui său de a apăra cinstirea icoanelor cu orice risc. După moartea tatălui său, Nichifor s-a călugărit și a dus o viața ascetica pregătindu-se pentru duioasa mărturie pe care o va aduce peste ani Bisericii Mame. Atunci când pe tronul imperial a ajuns Constantin al VI-lea Orbul, mama acestuia, drept-credincioasă Împărăteasă Irina a restaurat cultul icoanelor în biserici.

Sfântului Nichifor Mărturisitorul a obținut în curând favoarea lor și a dobândit poziția inițială a tatălui său la curtea imperială. El a fost trimisul împăratului la Sinodul VII Ecumenic (al doilea sinod de la Niceea) din anul 787, unde a fost condamnat iconoclasmul ca fiind o erezie și s-a restabilit cultul sfintelor icoane; Nichifor a fost secretarul acestui sfânt sinod, având sarcina de a nota discuțiile purtate acolo și hotărârile finale ale sinodului.

După moartea patriarhului Tarasie al Constantinopolului (25 februarie 806), nu a fost găsit nimeni mai demn să îi succeadă decât Sfântul Nichifor Mărturisitorul. Pentru a sublinia dreapta sa credință, în timpul consacrării sale, el a ținut în mână o lucrare scrisă de el întru apărarea cultului icoanelor, iar după încheierea ceremoniei a pus acea lucrare în spatele altarului ca legământ pe care l-a făcut pentru a menține întotdeauna Sfânta Tradiție a Bisericii.

În următorii ani o succesiune de evenimente au influențat profund viața politică și religioasă a Imperiului Roman de Răsărit: împăratul Constantin al VI-lea a fost orbit (797), apoi împărăteasa Irina a fost exilată (802), succesorul ei, împăratul Nichifor I Genikos a fost ucis în timpul luptelor cu bulgarii conduși de Hanul Krum (811), iar după scurta domnie a lui Mihail I Rangabe (811-813) pe tronul Imperiului Bizantin a ajuns Leon al V-lea Armeanul, în anul 813. Acesta din urmă era un adversar al cultului sfintelor icoane, începând astfel o a doua perioadă iconoclastă.

Împăratul Leon al V-lea Armeanul a început o campanie pentru a suprima cinstirea icoanelor și pentru a-l convinge pe Sfântul Nichifor Mărturisitorul să aprobe îndepărtarea icoanelor din biserici. Dar Sfântul Nichifor nu s-a aplecat în fața pretențiilor imperiale; prevăzând însă represaliile ce aveau să urmeze, împreună mai mulți episcopi și egumeni, își petreceau cea mai mare parte a timpului în rugăciune. La scurt timp, împăratul Leon, sprijinit de o parte din episcopii iconoclaști, l-a convocat pe Sfântului Nichifor Mărturisitorul la palat și i-a cerut în mod imperios să renege cultul icoanelor.

Deoarece Sfântul a refuzat acest lucru, împăratul i-a cerut să se retragă de la conducerea Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului, dar patriarhul a refuzat și această solicitare, spunând că nu își poate abandona credincioșii pe care îi păstorește. Episcopii iconoclaști, la instigarea împăratului Leon al V-lea, au adoptat o hotărâre de depunere a patriarhului. După mai multe încercări făcute în secret de a i se lua viața, Sfântul Nichifor Mărturisitorul a fost trimis de împărat în exil. Urmașul lui Leon al V-lea, Mihail al II-lea „Bâlbâitul” (820-829), a favorizat, de asemenea, facțiunea iconoclastă, și a continuat să îl hărțuiască pe Sfântul Nichifor, care a murit în exil, la 2 iunie 828 și a fost îngropat în mănăstirea Sfântul Teodor, din acea insulă, al cărei ctitor era.

După moartea împăraților iconoclaști, împărăteasa Teodora, soția împăratului Teofil (829-842), și patriarhul Constantinopolului Metodie au readus cinstirea Sfintelor Icoane. Sfânta Teodora împărăteasa și fiul său Mihail, după sfatul patriarhului, au hotărât să aducă la Constantinopol moaștele Sfântului Nichifor. Drept aceea patriarhul Metodie și un mare sobor de preoți și monahi au mers în insula Prokonnis, unde se aflau moaștele Sfântului Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, al cărui trup, după nouăsprezece ani, era întreg cu totul, neavând nici urmă de stricăciune și dând bună mireasmă.

Sfânta raclă a fost dusă, mai întâi, în catedrala Sfânta Sofia, apoi, a doua zi a fost dusă în biserica Sfinților Apostoli, unde a fost depusă, stabilindu-se în această zi de 13 martie prăznuirea sărbătorii în Sinaxar.