Connect with us

Eveniment

Gazetarul Eminescu: Partidele politice, organizate pe principiile Mafiei și Camorei. Cum a ajuns să lucreze în presă

Publicat

Publicitate

Pentru că Mihai Eminescu este un scriitor mai mult citat decât citit, alba24 vă propune un fragment din scrierile sale gazetărești, o latură mai puțin cunoscută a operei sale. Ar fi (și acesta) un clișeu să ne mărginim a spune că Eminescu este actual și astăzi, în 2020.

Puțină lume știe despre Eminescu mai mult decât clișeele învățate la școală, din comentariile ”dictate” de profesorii de limba română. ”Poet nepereche”, ”luceafărul poeziei românești”, ”geniul absolut”, ”plopii fără soț”… tușe ale unui portret rudimentar.

Mai degrabă am putea spune că, din păcate, sistemul politic românesc a rămas, din punct de vedere al nivelului moral tulbure de acum 150 de ani. S-au schimbat actorii, dar decorul și piesa, e aceeași.

„De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.

Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%;

Publicitate

cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele;

că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti;

că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor;

că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câștig ca bandiţii de codru.

Dacă cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar”.

  • „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși” – Eminescu.

Citește și Amintirile lui Eminescu despre Şcolile Blajului: „Îmi plăcea măgărarul de la Seminar, spunea poveşti minunate“

Nu există alt izvor de avuție decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei, a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentințe judecătorești. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie.”

Cum a ajuns să lucreze în presă

Nucleul principal al activității de jurnalist politic a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat timp de șase ani în perioada 1877-1883, la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef.

Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în Albina, Familia lui Iosif Vulcan, Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași.

Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu.

Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor conservatori.

Datorită implicării sale afective în evenimentele politice și datorită conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883.

Eminescu a lucrat la actuala agenție Reuters

Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”.

Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în aceea muncă intelectuală de natură inferioară, el fiind obligat să-și asigure existența și să întrerupă șantierul său spiritual, fiind complet lipsit de resurse materiale și neprimind niciun fel de stipendiere din partea statului român.

Perioada istorică în care Eminescu și-a desfășurat activitatea este cea a domniei regelui Carol I, supranumit „Întemeietorul”, pe care radicalul Eminescu îl poreclise „îngăduitorul”, pentru a-și exprima rezerva față de politica împăciuitoristă cu care regele german încerca să asigure un echilibru politic între toate forțele din cele două mari tabere, conservatoare și liberală.

În 1877 începe chiar Războiului de Independență, prima mare conflagrație modernă în care statul român se va alia cu Rusia țaristă împotriva Imperiului Otoman și a unei intense ofensive diplomatice purtată pentru recunoașterea de către puterile europene a independenței și a proclamării regatului.

Multe dintre părerile pe care le-a exprimat Eminescu despre aceste evenimente și despre protagoniștii lor nu corespund cu opiniile consacrate ale istoricilor, este firesc să se întâmple așa, din moment ce istoricii au de partea lor avantajul trecerii timpului.

Gazetar de nevoie

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator.

Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu.

Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași, publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști.

eminescu

La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani.

Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese.

Este o datorie „a le spune ticăloșilor că ticăloși sunt”

E adevărat că pornind de la un astfel de principiu, datorită firii sale foarte impulsive, se întâmpla, așa cum recunoaște chiar el, ca uneori să exagereze: „În acest vălmășag avem cel puțin meritul de a voi să spunem adevărul, câteodată concedem că într-o formă prea crudă.”

Aceasta este doar o mică parte a lucrurilor care se pot spune despre activitatea sa gazetărească, mai puțin cunoscută publicului românesc.

FOTO: Mihai Eminescu – fotografie colorizată

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”

Publicat

Publicitate

În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.

Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.

Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.

Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.

„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Ziua Copilului sărbătorită cu bucurie la Biserica Sfântul Ioan din Botoșani

Publicat

Publicitate

Duminică după-amiază, de 1 iunie, curtea Bisericii „Sfântul Ioan” din Botoșani a fost plină de râsete și voie bună, într-un eveniment special dedicat copiilor, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului. Zeci de micuți, cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani, au umplut spațiul cu energia și entuziasmul lor molipsitor, transformând curtea bisericii într-un adevărat tărâm al copilăriei.

Responsabile pentru veselia generală au fost educatoarele  Ana-Maria Bulboacă și Ana-MariaDăscălescu , care au coordonat cu pricepere și suflet deschis o serie de jocuri interactive, adaptate vârstei copiilor. Activitățile s-au desfășurat în mai multe etape, fiecare aducând noi zâmbete și exclamații de uimire.

Vedeta primei părți a fost simpaticul Zâmbărici, o păpușă de pluș năstrușnică, care a pus stăpânire pe „parașută” – o prelată colorată, transformată într-un joc colectiv care i-a captivat pe cei mici. În valurile de râsete și chiote, copiii au dansat, au alergat și s-au bucurat din plin de libertatea jocului.

A urmat apoi o activitate de creație, unde copiii s-au așezat la măsuțe și au dat frâu liber imaginației, confecționând mici opere de artă din hârtie colorată și alte materiale pregătite de organizatori. Fiecare lucrare a purtat amprenta unică a copilăriei, sinceră, colorată și plină de bucurie.

Evenimentul a fost onorat de prezența părintelui protopop Petru Fercal, care le-a oferit copiilor binecuvântarea sa și câteva cuvinte calde, încurajându-i să-și păstreze mereu curăția sufletului și lumina din priviri.

Desigur, nu au lipsit nici răsfățurile culinare, dulciuri, sucuri și o limonadă delicioasă, preparată în casă de o mămică vrednică. Totuși, în ochii copiilor, nimic nu a întrecut farmecul baloanelor de săpun și al mingilor săltărețe. Poarta bisericii a devenit, pentru câteva ore, o poartă de fotbal ideală, unde s-au înscris goluri demne de campioni.

Publicitate

La final, toți cei prezenți s-au adunat într-un cerc mare și au cântat, cu zâmbetul pe buze, tradiționalul „La mulți ani!”, dorind din inimă numai bucurii tuturor copiilor din Botoșani și din întreaga lume. Momentul a fost cu atât mai emoționant cu cât, în cântecul lor, s-a alăturat și părintele protopop, care a încheiat ziua cu o binecuvântare caldă și un zâmbet larg.

A fost o zi în care credința, comunitatea și bucuria copilăriei s-au împletit armonios, lăsând amintiri frumoase în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 iunie 2025:

Loto 6/49: 42, 43, 14, 22, 26, 45

Loto 5/40: 38, 21, 24, 28, 9, 37

Joker: 41, 24, 36, 28, 10 + 4

Noroc: 5 0 7 8 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 3 2 1 0

Super Noroc: 7 2 5 4 2 5

Citeste mai mult

Cultura

Expoziție de artă contemporană la Botoșani, în memoria profesorului Cezar Atodiresei

Publicat

Publicitate

În perioada 2 – 15 iunie 2025, Muzeul Județean Botoșani găzduiește în spațiul Colecției de Artă din Piața Revoluției nr. 13 expoziția „+Confluențe A21+ (_05)”, un eveniment expozițional organizat de Grupul A21+, dedicat memoriei profesorului Cezar Atodiresei.

Evenimentul reunește lucrările a 16 artiști vizuali, membri ai Grupului A21+, absolvenți ai Specializării Pictură (promoția 2018–2021), coordonați de regretatul profesor universitar. Expozanții sunt: Roxana Barbu, Ilie Brănescu, Mădălina Cornea, Ana Dominte, Lucreția Maiorescu, Monica Martac, Rebeca Mănescu, Alin Mușat, Daniela Nechita, Silvia Stoica, Smaranda Stoica, Alina Tătăroiu, Irina Venera, Michaela Vreja și Christian Zidros – invitat special.

Expoziția aduce în fața publicului botoșănean o selecție de lucrări variate stilistic, dar unite printr-o reflecție profundă asupra lumii interioare și exterioare. Artiștii propun viziuni personale asupra unor teme precum sacrul, timpul, ființa umană, angoasa sau liniștea, explorând aceste dimensiuni printr-un limbaj plastic bogat și sensibil.

Curatorul expoziției este Roxana Barbu, iar evenimentul este organizat de artista vizuală Silvia Stoica, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București, membru al Filialei Pictură București a U.A.P.

Grupul A21+, constituit în 2024, își propune să onoreze și să continue moștenirea artistică a profesorului Atodiresei, printr-o serie de expoziții recurente și proiecte artistice cu deschidere națională și internațională. În 2025, grupul a organizat deja mai multe evenimente importante, iar expoziția de la Botoșani marchează un nou pas în consolidarea unei prezențe culturale active și coerente.

Vernisajul va avea loc luni, 2 iunie, începând cu ora 17:00. Intrarea este liberă, iar expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 și 16:30.

Publicitate

Publicul botoșănean este invitat să descopere o expoziție cu valoare artistică și emoțională deosebită, în care arta devine un dialog viu între generații și o formă de omagiu adus unui mentor care a inspirat și format o întreagă comunitate creativă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending