Connect with us

Eveniment

Gazetarul Eminescu: Partidele politice, organizate pe principiile Mafiei și Camorei. Cum a ajuns să lucreze în presă

Publicat

Publicitate

Pentru că Mihai Eminescu este un scriitor mai mult citat decât citit, alba24 vă propune un fragment din scrierile sale gazetărești, o latură mai puțin cunoscută a operei sale. Ar fi (și acesta) un clișeu să ne mărginim a spune că Eminescu este actual și astăzi, în 2020.

Puțină lume știe despre Eminescu mai mult decât clișeele învățate la școală, din comentariile ”dictate” de profesorii de limba română. ”Poet nepereche”, ”luceafărul poeziei românești”, ”geniul absolut”, ”plopii fără soț”… tușe ale unui portret rudimentar.

Mai degrabă am putea spune că, din păcate, sistemul politic românesc a rămas, din punct de vedere al nivelului moral tulbure de acum 150 de ani. S-au schimbat actorii, dar decorul și piesa, e aceeași.

„De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.

Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%;

Publicitate

cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele;

că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti;

că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor;

că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câștig ca bandiţii de codru.

Dacă cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar”.

  • „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși” – Eminescu.

Citește și Amintirile lui Eminescu despre Şcolile Blajului: „Îmi plăcea măgărarul de la Seminar, spunea poveşti minunate“

Nu există alt izvor de avuție decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei, a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentințe judecătorești. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie.”

Cum a ajuns să lucreze în presă

Nucleul principal al activității de jurnalist politic a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat timp de șase ani în perioada 1877-1883, la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef.

Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în Albina, Familia lui Iosif Vulcan, Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași.

Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu.

Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor conservatori.

Datorită implicării sale afective în evenimentele politice și datorită conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883.

Eminescu a lucrat la actuala agenție Reuters

Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”.

Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în aceea muncă intelectuală de natură inferioară, el fiind obligat să-și asigure existența și să întrerupă șantierul său spiritual, fiind complet lipsit de resurse materiale și neprimind niciun fel de stipendiere din partea statului român.

Perioada istorică în care Eminescu și-a desfășurat activitatea este cea a domniei regelui Carol I, supranumit „Întemeietorul”, pe care radicalul Eminescu îl poreclise „îngăduitorul”, pentru a-și exprima rezerva față de politica împăciuitoristă cu care regele german încerca să asigure un echilibru politic între toate forțele din cele două mari tabere, conservatoare și liberală.

În 1877 începe chiar Războiului de Independență, prima mare conflagrație modernă în care statul român se va alia cu Rusia țaristă împotriva Imperiului Otoman și a unei intense ofensive diplomatice purtată pentru recunoașterea de către puterile europene a independenței și a proclamării regatului.

Multe dintre părerile pe care le-a exprimat Eminescu despre aceste evenimente și despre protagoniștii lor nu corespund cu opiniile consacrate ale istoricilor, este firesc să se întâmple așa, din moment ce istoricii au de partea lor avantajul trecerii timpului.

Gazetar de nevoie

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator.

Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu.

Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași, publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști.

eminescu

La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani.

Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese.

Este o datorie „a le spune ticăloșilor că ticăloși sunt”

E adevărat că pornind de la un astfel de principiu, datorită firii sale foarte impulsive, se întâmpla, așa cum recunoaște chiar el, ca uneori să exagereze: „În acest vălmășag avem cel puțin meritul de a voi să spunem adevărul, câteodată concedem că într-o formă prea crudă.”

Aceasta este doar o mică parte a lucrurilor care se pot spune despre activitatea sa gazetărească, mai puțin cunoscută publicului românesc.

FOTO: Mihai Eminescu – fotografie colorizată

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Rezultate la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională 2025

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a centralizat rezultatele obținute de elevii cl. a VIII-a la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională din acest an școlar.

Simularea s-a desfășurat în zilele de 11 și 12 decembrie 2024, în 104 unități de învățământ.

Ratele de promovare pe discipline sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 66,08%.  1 elev a obținut nota 10.
  • Matematică – procent de promovare: 59,40%. 3 elevi au obținut nota 10.

„Rezultatele au fost aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă. Aceste note nu sunt publice și nu se trec în catalog, însă rezultatele obținute sunt analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții cu elevii și cu părinții, precum și la nivelul Consiliului profesoral.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Din totalul celor 3781 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, la proba de Limba și literatura română s-au prezentat 3605 elevi, absenți fiind 176 de elevi, iar la Matematică au fost prezenți 3576 de elevi, absentând 205.

Următoarea simulare județeană a examenului de Evaluare Națională va avea loc în zilele de  14 și 15 aprilie 2025, precedată de simularea națională care se va desfășura în 17 și 18 martie 2025.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A furat obiecte de uz casnic și a fost reținut. Isprava unui tânăr de 18 ani din Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis odonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 18 ani, din municipiul Botoșani, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

 

În urma probatoriului administrat de polițiști s-a stabilit faptul că acesta, la data de 17 ianuarie a.c., ar fi sustras din incinta unei societăți comerciale, mai multe bunuri de uz casnic, în valoare de aproximativ 2.000 de lei. Prejudiciul a fost recuperat integral și restituit victimei.

 

Tânărul a fost ontrodus în Centrul de reținer eși Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending