Connect with us

Eveniment

Gazetarul Eminescu: Partidele politice, organizate pe principiile Mafiei și Camorei. Cum a ajuns să lucreze în presă

Publicat

Publicitate

Pentru că Mihai Eminescu este un scriitor mai mult citat decât citit, alba24 vă propune un fragment din scrierile sale gazetărești, o latură mai puțin cunoscută a operei sale. Ar fi (și acesta) un clișeu să ne mărginim a spune că Eminescu este actual și astăzi, în 2020.

Puțină lume știe despre Eminescu mai mult decât clișeele învățate la școală, din comentariile ”dictate” de profesorii de limba română. ”Poet nepereche”, ”luceafărul poeziei românești”, ”geniul absolut”, ”plopii fără soț”… tușe ale unui portret rudimentar.

Mai degrabă am putea spune că, din păcate, sistemul politic românesc a rămas, din punct de vedere al nivelului moral tulbure de acum 150 de ani. S-au schimbat actorii, dar decorul și piesa, e aceeași.

„De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.

Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%;

Publicitate

cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele;

că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti;

că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor;

că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câștig ca bandiţii de codru.

Dacă cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar”.

  • „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși” – Eminescu.

Citește și Amintirile lui Eminescu despre Şcolile Blajului: „Îmi plăcea măgărarul de la Seminar, spunea poveşti minunate“

Nu există alt izvor de avuție decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei, a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentințe judecătorești. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie.”

Cum a ajuns să lucreze în presă

Nucleul principal al activității de jurnalist politic a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat timp de șase ani în perioada 1877-1883, la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef.

Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în Albina, Familia lui Iosif Vulcan, Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași.

Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu.

Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor conservatori.

Datorită implicării sale afective în evenimentele politice și datorită conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883.

Eminescu a lucrat la actuala agenție Reuters

Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”.

Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în aceea muncă intelectuală de natură inferioară, el fiind obligat să-și asigure existența și să întrerupă șantierul său spiritual, fiind complet lipsit de resurse materiale și neprimind niciun fel de stipendiere din partea statului român.

Perioada istorică în care Eminescu și-a desfășurat activitatea este cea a domniei regelui Carol I, supranumit „Întemeietorul”, pe care radicalul Eminescu îl poreclise „îngăduitorul”, pentru a-și exprima rezerva față de politica împăciuitoristă cu care regele german încerca să asigure un echilibru politic între toate forțele din cele două mari tabere, conservatoare și liberală.

În 1877 începe chiar Războiului de Independență, prima mare conflagrație modernă în care statul român se va alia cu Rusia țaristă împotriva Imperiului Otoman și a unei intense ofensive diplomatice purtată pentru recunoașterea de către puterile europene a independenței și a proclamării regatului.

Multe dintre părerile pe care le-a exprimat Eminescu despre aceste evenimente și despre protagoniștii lor nu corespund cu opiniile consacrate ale istoricilor, este firesc să se întâmple așa, din moment ce istoricii au de partea lor avantajul trecerii timpului.

Gazetar de nevoie

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator.

Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu.

Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași, publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști.

eminescu

La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani.

Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese.

Este o datorie „a le spune ticăloșilor că ticăloși sunt”

E adevărat că pornind de la un astfel de principiu, datorită firii sale foarte impulsive, se întâmpla, așa cum recunoaște chiar el, ca uneori să exagereze: „În acest vălmășag avem cel puțin meritul de a voi să spunem adevărul, câteodată concedem că într-o formă prea crudă.”

Aceasta este doar o mică parte a lucrurilor care se pot spune despre activitatea sa gazetărească, mai puțin cunoscută publicului românesc.

FOTO: Mihai Eminescu – fotografie colorizată

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Noi reguli pentru motocicliști: Se vor putea strecura printre maşini. Modificări la Codul Rutier, aprobate de Senat

Publicat

Publicitate

Noi reguli pentru motocicliști. Motocicliștii ar putea circula și pe benzile de autobuz și s-ar putea strecura fără să fie sancționați printre mașinile blocate la semafor, potrivit unui proiect legislativ care a trecut recent de Senat. În prezent, manevra este interzisă și se pedepsește cu amendă de până la 800 de lei și reținerea permisului pentru 30 de zile, scrie alba24.ro.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, inițiată de mai mulți parlamentari de la PNL, PSD, USR și UDMR, a fost adoptată tacit de Senat pe 16 octombrie. Proiectul a ajuns în prezent la Camera Deputaților, unde urmează să fie dezbătut.

Noi reguli pentru motocicliști

Iniţiativa legislativă propune câteva măsuri pentru fluidizarea circulaţiei, cum ar fi utilizarea benzilor dedicate circulaţiei mijloacelor de transport în comun şi de către conducătorii de motociclete şi mopede, posibilitatea acestora de a înainta între sau pe lângă coloanele de autovehicule oprite la semafor sau la bariera de trecere la nivel cu calea ferată, cu respectarea
măsurilor de siguranţă.

Astfel, potrivit proiectului, banda destinată mijloacelor de transport în comun va putea fi utilizată și de motociclete şi mopede.

Pentru evitarea blocării intersecţiilor, se propune crearea unor marcaje de siguranţă între marcajul pentru traversare pietonală şi maşinile care staţionează la semafoare, respectiv înaintea barierelor de trecere la nivel cu calea ferată.

„Autoritățile administrației publice locale vor lua măsuri pentru amenajarea de trotuare şi drumuri laterale pentru circulaţia pietonilor, vehiculelor cu tracţiune animală, a tractoarelor, de locuri de parcare gratuite dedicate motocicletelor şi mopedelor în toate parcările publice care au minim 6 locuri de parcare auto, de spaţii de siguranţă pentru vehicule pe două roţi în zonele cu trafic intens, de piste pentru biciclete, precum şi de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administrează, conform standardelor şi reglementărilor tehnice în vigoare şi cu avizul poliţiei rutiere”, se prevede în proiect.

Publicitate

De asemenea, potrivit proiectului, nu se va considera depăşire dacă un moped sau o motocicletă trece înaintea unui alt autovehicul sau ocoleşte un obstacol în condiţiile în care nu încalcă marcajul de demarcare a benzii de circulaţie. Regula va fi valabilă pentru toţi participanţii la trafic, în sprijinul evitării formării de coloane de autovehicule în spatele unui vehicul lent.

Tot în sprijinul evitării congestiilor provocate de parcarea autovehiculelor, se prevede posibilitatea ca vehiculele pe două roţi să poată staţiona pe trotuar, paralel cu marginea carosabilului, cu obligaţia de a păstra o distanţă de 1 metru pe trotuar, pentru circulaţia pietonilor şi altor participanţi la trafic.

„Prin excepție (…) autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor cu dizabilităţi sau a însoţitorilor, respectiv a asistenţilor personali ale acestora, autovehiculele destinate transportului bolnavilor, bicicletele, motocicletele fără ataş şi mopedele pot ocupa trotuarele, cu respectarea lăţimii minime de cel puţin un metru lăsate la dispoziţia pietonilor. În aceste cazuri, vehiculul va staţiona paralel cu axa drumului, cât mai aproape de marginea dinspre carosabil”, mai prevede inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă nu se aplică în prezent. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților, promulgată de președintele Nicușor Dan și mai apoi publicată în Monitorul Oficial.

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi URIAȘE pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs neconform. Proiect adoptat în Camera Deputaților

Publicat

Publicitate

Amenzi uriașe pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs neconform, fie că este defect, expirat sau pur și simplu nu este conform promisiunii de vânzare. Și până acum vânzătorii erau obligați să înlocuiască produsele, dar elementul de noutate îl reprezintă amenzile, care acum pot ajunge până la 25.000 de lei, scrie alba24.ro

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravenţiilor şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

Legea a fost introdusă pe circuit acum 7 luni.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător şi consumator.

Sunt vizate în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum şi garanţiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a bunei funcţionări a pieţei interne.

Amenzi URIAȘE pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs: până la 25.000 de lei

Publicitate

„Din păcate, legiuitorul a instituit o nouă obligaţie în sarcina vânzătorului – înlocuirea bunului neconfom – însă nu a dispus şi sancţiunile aplicabile pentru abaterile de la prevederile art. 11 alin. (7), respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în temenul stipulat de lege.

Absenţa sanţiunii detemină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianţilor, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 şi includerea în categoria contravenţiilor sancţionate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat iniţiatorii proiectului, potrivit Agerpres.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citeste mai mult

Eveniment

Oana Gheorghiu – numită vicepremier de președinte. Va depune jurământul joi, la Cotroceni

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a Oanei Gheorghiu, în funcția de viceprim-ministru, anunță Administrația Prezidențială.

Decretul a fost trimis miercuri după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi dimineață. AGERPRES

Oana Gheorghiu are 56 de ani și este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic. Din februarie 2025, ea este co-președintă a Asociației Dăruiește Viață, după ce anterior a fost vicepreședintă.

Timp de peste un deceniu, Gheorghiu s-a implicat în proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy dedicate îmbunătățirii sistemului de sănătate publică. Sub coordonarea sa, Asociația Dăruiește Viață a reușit să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private, contribuțiile venind din partea a peste 500.000 de persoane fizice și 10.000 de companii.

Cea mai notabilă realizare este Spitalul pentru Copii bolnavi de cancer construit de la zero în curtea Spitalului Marie Curie din București, o investiție de 12.000 de metri pătrați, cu nouă etaje și peste 140 de paturi. Este primul proiect de acest fel realizat integral din fonduri private în România.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (399)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ”, O ALTĂ FAȚĂ

Citesc revista „Luceafărul de dimineață” de pe vremea când se numea „Luceafărul” și se declara revistă pentru scriitorii tineri. Și chiar era. Elev de liceu fiind (anii 70), o procuram de la o librărie din Vidra (Vrancea). Veneau două exemplare. Unul îl cumpăram eu, pe cel de-al doilea un coleg dintr-un an mai mare. Ca student îl citeam număr de număr la biblioteca Universității. Intrat în „câmpul muncii”, ca să folosesc o sintagmă specifică timpului de atunci, îmi făceam abonament annual. Abonament am și acum când deja am ieșit la pensie. După Revoluție, revista se numește „Luceafărul de dimineață”. Asta fiindcă domnul Ion Istrate a mers repede la OSIM și a înregistrat marca „Luceafărul” alături de editura „Agata”, revistă la care câțiva ani am fost și eu redactor-șef. Puș în fața faptului împlinit, fostul „Luceafărul” și-a luat denumirea pe care o are și azi, adică „Luceafărul de dimineață”. Calitatea articolelor nu a scăzut, doar că menirea, aceea de a fi o tribună a tinerilor scriitori s-a cam atenuat. Începând din acest an (2025), revista a redevenit una, cu preponderență, și a tinerilor. Apar cronici la cărțile tinerilor scriitori, paginile sunt deschise unor debuturi și unor puncte de vedere ale tinerilor, Horia Gârbea, Răzvan Voncu, Aurel Maria Baros, Dan Stanca, Angelo Mitchievici și alți colaboratori îmbrățișează cu un mare grad de condescendență tinerele talente. Putem spune că „Luceafărul de dimineață” are o altă față. Rețin debutul unei cronici făcută unuii tânăr poet de Andrea H. Hedeș: „Citind cărțile poeților care fac parte din ceea ce numim „generația tânără” am în minte metafora orezului care stă cu picioarele în apă și cu capul în soare. Acești poeți sunt ancorați în concretul, absurdul, dificultățile vieții, societății contemporane, în care se luptă să nu se scufunde tânjind, în același timp, spre lumină, sprepromisiunea unei realități suprafirești, a unui loc mai bun, în care idealurile, inocența pierdute pe rând, să poată fi regăsite. E o imensă căutare a sensului și o dureroasă dorință de a fi văzuți, auziți, înțeleși, parcă mai acut decât la la generațiile anterioare, mascate prin rebeliune, uneori exces și, după depășirea acestor etape firești, prin ironie și o luciditate greu de suportat”. Andrea H. Hedeș continuă să scruteze poezia tânără de unde sistematizez: 1) „cuțitul vieții, ajuns la os, nu mai permite efuziuni”; 2) „natura nu mai este cântată, este plânsă”; 3) dragostea nu este idealizată, ci disecată”; 4) „această generație de poeți și prozatori a resimțit presiuni ale plăcilor tectonice ale istoriei”; 5) „un tremolo dureros reverberează în opera acestei alte generații de sacrificiu”; 6) „această generație încearcă să-și găsească un sens prin creație”.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending