Connect with us

Actualitate

Garda de Mediu Botoșani în 2022: Zeci de plângeri penale, aproape 500 de acțiuni de control și 2 milioane de lei amenzi

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu și-a făcut public astăzi raportul de activitate desfășurat anul trecut, cu controalele și amenzile date între 01.01-2022 și 31.12.2022,

Conform planului anual de inspecții, aprobat de Comisarul General, Comisariatul Județean Botoșani Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat nu mai puțin 497 acțiuni de inspecţie și control, a anunțat instituția într-un comunicat publicat pe pagina de socializare.

Ca urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 189 sancțiuni contravenționale, din care, 88 avertismente și 101 amenzi contravenționale, în valoare totală de 2.040.200 lei.

Din total de 101 amenzi contravenționale: 65 de amenzi au fost achitate, 11 amenzi au fost trimise în debit către Administrația Financiară iar 36 amenzi sunt contestate.

Au fost aplicată 1 sancțiune complementară de aducerea terenului la stare inițială.

În urma analizei activității pe cele două domenii, controlul poluării și biodiversității și al ariilor naturale protejate, controalele efectuate au acoperit majoritatea tipurilor de acțiuni de inspecție și control prevăzute de HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.

Publicitate

Mai exact, au fost efectuate:

– 99 acțiuni de inspecție și control planificate la obiectivele cu impact semnificativ asupra mediului sau obiectivele care s-au încadrat în cerințele tematicilor transmise de Comisaratul General

– 398 acțiuni de inspecție și control neplanificate, astfel:

– 57 inspecţii pentru verificarea modului de respectare a condiţiilor impuse în actele de reglementare,

– 37 inspecţii în urma autosesizării Gărzii Naţionale de Mediu,

– 133 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor/petiţiilor,

– 93 inspecţii dipuse de Comisariatul

– 2 inspecții pentru verificarea modului de realizare al obligațiilor stabilite la încetarea activităţii

– 3 inspecţii la obiective noi,

– 12 inspecţii pentru verificarea realizării măsurilor impuse,

– 61 inspecţii cu alte autorităţi (IPJ, SGA,ANANP, ISU, ANPC, BTN, IJJ).

Insitituția a mai adăugat că în numeroase cazuri au fost făcute și plângeri penale.

“A fost înaintate către organele de cercetare penală 23 de plângeri penale, pentru săvârșirea faptelor prevazute de OUG 92/2021, art. 66, alin (1), lit. e, lit. f și lit. g, OUG 57/2007, art. 50, alin (1), lit. a și art. 52, alin (2), OUG 195/2005, art. 99, alin (2), OUG 195/2005, art. 98, alin (1), lit. a, Legii Apelor 107/1996 art. 93, alin.1, OUG 57/2007 de art. 52 alin (1) lit. a), respectiv: incendierea/îngroparea/eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate, arderea miriștilor/stufului/tufarișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate, executarea de lucrări/construcţii/instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal, precum şi darea în exploatare de unităţi fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, uciderea unor specii de păsări protejate”,a mai adăugat instituția.

S-a înregistrat un incident de mediu, care a fost anunțat și gestionat corform procedurilor interne.

Au fost înregistrate un număr de 209 sesizări, din care: 126 soluționate în termenul legal prevăzut de OG 27/2002, 70 redirecționate către alte instituții (datorită aspectelor ce exced atribuțiilor GNM), 8 sesizări au fost clasate (anonime sau care nu conțin datele de identificare a petiționarului, cf. art. 7 din OG nr. 27/2002, sau petiții multiple ale unui petiționar referitoare la aceeași problemă, cf. art. 10, din OG nr. 27/2002), iar 5 sesizări la sfârșitul anului 2022 erau în termen de soluționare.

Au fost înregistrate un număr de 9 solicitari în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la inforațiile de interes public, pentru toate solicitările au fost formulate răspunsuri, în termenul legal, fără a se înregistra reveniri din partea solicitantului.

Pentru neconformitățile constatate s-au stabilit măsuri cu termen în vederea remedierii acestora și conformarea obiectivelor verificate la legislația privind protecția mediului.

Un aspect important al activității Comisariatului a fost acela de informare cu ocazia controalelor a agenților economici și reprezentanților autorităților publice locale cu privire la obligațiile care le au din punct de vedere al protecției mediului.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Începe proiectarea noului pod dintre Vârfu Câmpului și Zvoriștea

Publicat

Publicitate

Astăzi începe proiectarea noului pod peste Siret de pe DN29A, Dorohoi – Suceava.

Pe 8 ianuarie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a emis ordinul de începere a proiectării din data de 20 ianuarie. Podul peste Siret leagă comunele Vârfu Câmpului (Botoșani) și Zvoriștea (Suceava) și este situat la kilometrul 22+859 de pe DN29A.

„Construirea unui nou pod peste Siret, între Vârfu Câmpului și Zvoriștea, este un obiectiv prioritar pentru infrastructura rutieră din județul nostru. Actualul pod prezintă probleme grave de siguranță și a fost necesară chiar restricționarea traficului, pentru ca acesta să se desfășoare în siguranță. Alături de colegii din echipa PSD Botoșani, am făcut demersuri pentru alocarea sumelor necesare din Programul de Transport pentru construirea unui nou pod, mai ales că județul nostru are o importanță strategică, dată fiind situația din Ucraina”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Perioada de proiectare a noului pod va fi de 12 luni, în timp ce execuția va dura 24 de luni. În paralel, va fi realizată o variantă de ocolire și un pod provizoriu. Bugetul total aprobat de Ministerul Transporturilor pentru această investiție se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro, bani asigurați din fonduri europene.

Noul pod va avea o lungime totală de 173 de metri și o lățime de 11,5 metri, iar partea carosabilă va fi de 7,8 metri. Soluția tehnică prevede înlocuirea podului existent cu unul nou cu cinci deschideri și cu suprastructura alcătuită din arc metalic pentru deschiderea principală și din grinzi de beton armat pentru celelalte deschideri.

În prezent, traficul pe drumul Dorohoi – Suceava se realizează peste râul Siret pe un pod vechi de peste 90 de ani, construit pe grinzi metalice, care, de la darea în folosință și până astăzi, nu a mai fost reabilitat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani: Stadiul autorizării plăților aferente anului de cerere 2024

Publicat

Publicitate

Până la data de 16 ianuarie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani a autorizat la plată suma totală de 205.115.655 lei, reprezentând avans și plăți finale aferente anului de cerere 2024, pentru un număr de 25.280 fermieri, astfel:

–  204.575.011 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

–      451.167 lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

 

– 89.477 lei cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

În Campania 2024, plățile din (FEADR) și (BN1) pentru intervențiile DR (dezvoltare rurală) se efectuează de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Publicitate

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro.

APIA asigură toți fermierii de sprijin, implicare și atașament!

Citeste mai mult

Eveniment

Luni, 20 ianuarie: Blue Monday – cea mai deprimantă zi din anul 2025. Cum a apărut conceptul

Publicat

Publicitate

A treia zi de luni din ianuarie este considerată a fi cea mai deprimantă zi a anului. În 2025, „Blue Monday” sau „Lunea cea tristă” corespunde datei de 20 ianuarie.

Deși conceptul a fost inițial creat în scopuri de marketing, ideea a captat atenția publicului și a generat interes în legătură cu influența unei varietăți de factori asupra stării de sănătate mintală. 

Originea conceptului de Blue Monday

Conceptul de „Blue Monday” a apărut prima dată în anul 2005 într-un comunicat de presă al companiei britanice de turism Sky Travel, în cadrul unei acţiuni de PR. Rețeta pentru a combate melancolia și pentru a depăși tristețea acestei zile era la fel de simplă ca efectuarea unei călătorii, încurajând oamenii să caute destinații.

Pentru campania de marketing menționată anterior, care a dus la stabilirea acestei zile, dr. Cliff Arnall, un profesor psiholog de la Universitatea Cardiff a conceput o „formulă” prin care a fost identificată cea mai tristă zi a anului.

Pentru determinarea zilei este luată în calcul o combinație de factori negativi, precum vremea rece și întunecată, datoriile acumulate după sărbători, venitul lunar, timpul scurs de la sărbătorile de iarnă, eșecul în respectarea rezoluțiilor de Anul Nou, nivelul de motivație scăzută și nevoia de a acționa.

Publicitate

Deși formula a fost criticată și considerată pseudo-științifică, aceasta a atras atenția datorită combinației de factori care contribuie la starea generală de tristețe din luna ianuarie.

Ştiinţa din spatele formulei a fost frecvent pusă la îndoială şi foarte atent analizată pentru că ar putea banaliza depresia.

Formula calculului pentru Blue Monday

Formula atribuită calculului pentru Blue Monday, concepută de Cliff Arnall, este următoarea:

[W+(D−d)]× TQ / M×N

Unde:

  • W = condițiile meteo (weather)
  • D = datoriile acumulate după sărbătorile de iarnă (debt)
  • d = venitul lunar (monthly income)
  • T = timpul trecut de la Crăciun (time since Christmas)
  • Q = eșecul în a menține rezoluțiile de Anul Nou (failure to maintain New Year’s resolutions)
  • M = nivel scăzut de motivație (low motivational levels)
  • N = nevoia de a lua măsuri (need to take action)

Formula este adesea considerată mai degrabă un instrument de marketing decât o formulă matematică validă, deoarece variabilele folosite sunt vagi și imposibil de măsurat în mod obiectiv, ceea ce subliniază natura sa pur simbolică și publicitară.

Îndoieli și controverse despre Blue Monday

„Nu există depresie de 24 de ore. Există o afecţiune cunoscută sub numele de tulburare afectivă sezonieră (Seasonal Affective Disorder – SAD), care este o formă de depresie ce se poate manifesta în anumite anotimpuri”, a comentat unul dintre colegii universitari ai lui Arnall, dr. Dean Burnett.

Cu toate acestea, potrivit lui Burnett, afecţiunea nu durează doar o zi. Simptomele SAD pot include iritabilitate, dispoziţie scăzută persistentă şi sentimente de inutilitate.

De atunci, Arnall şi-a cerut scuze dacă a indus în eroare pe cineva cu privire la a treia zi de luni a lunii ianuarie şi la capacitatea ei depresivă, reînnoind o campanie care pune accentul pe mesajul esenţial al menţinerii unei bune sănătăţi mintale şi al luării măsurilor necesare pentru a asigura acest lucru.

În ciuda dezbaterii, nu a fost nevoie de mult timp pentru ca ideea de Blue Monday să fie îmbrăţişată de companii care o folosesc pentru a vinde produse care pot îmbunătăţi o perspectivă sumbră, perpetuând în cele din urmă utilizarea termenului Blue Monday. Pseudoştiinţă sau nu, acest concept a fost preluat şi în restul lumii, inclusiv în România.

Citeste mai mult

Eveniment

TikTok revine online în SUA, după ce Trump a promis să amâne interdicția. Se caută soluția unui parteneriat în cote egale

Publicat

Publicitate

La circa 12 ore după ce s-a închis inițial, utilizatorii din SUA au început să aibă acces la TikTok pe browser și în aplicație, deși pagina încă afișa avertismente despre închidere, scrie CNN, scrie alba24.ro.

Reamintim faptul că aplicația TikTok a devenit inaccesibilă în Statele Unite sâmbătă seara, cu mai puțin de două ore înainte ca interdicția să intre în vigoare. Deși legea prevedea doar scoaterea ei din magazinele virtuale, compania a ales oprirea imediată pentru a pune presiune pe decidenți.

Utilizatorii aplicației au fost întâmpinați cu mesajul: „Ne pare rău, TikTok nu este disponibilă momentan. O lege care interzice TikTok a fost adoptată în SUA. Din păcate, asta înseamnă că nu poți folosi TikTok pentru moment. Suntem norocoși că președintele Trump a indicat că va lucra cu noi la o soluție de restabilire a TikTok, odată ce își va prelua funcția”.

Vineri, Curtea Supremă a SUA a confirmat legea privind interzicerea TikTok începând de duminică, 19 ianuarie, dacă ByteDance, compania care deține aplicația, nu o vinde către o firmă americană.

Potrivit CNN, Trump a declarat duminică într-o postare pe Truth Social că intenționează să emită o ordonanță executivă după inaugurarea sa de luni pentru „a prelungi perioada înainte ca interdicțiile legii să intre în vigoare, astfel încât să putem încheia o înțelegere pentru a proteja securitatea națională”.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending