Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv. Pe ansamblul întregului an, însă, economia a înregistrat o creștere modestă, de 0,6%.

Potrivit datelor semnal publicate de INS, în trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III, pe serie ajustată sezonier. În trimestrul anterior, economia consemnase deja un declin de 0,2% față de trimestrul II. Astfel, sunt îndeplinite condițiile statistice pentru recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere economică.

Comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a scăzut cu 1,6% pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, însă, în trimestrul IV 2025 s-a consemnat o creștere marginală de 0,1% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În ansamblu, pentru întregul an 2025, economia României a crescut cu 0,6% față de 2024.

INS precizează că, odată cu includerea estimării pentru trimestrul IV 2025, seria ajustată sezonier a fost recalculată. Astfel, rezultatele trimestrului I 2025 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II de la 101,1% la 101,0%, iar pentru trimestrul III de la 99,8% la 99,9%. Recalcularea seriilor ajustate sezonier se face trimestrial, în conformitate cu practica europeană.

Estimările instituțiilor financiare internaționale pentru 2025 au fost prudente. Fondul Monetar Internațional anticipa în octombrie o creștere economică de până la 1%, Banca Mondială prognoza în ianuarie 2026 un avans de 0,8%, iar Comisia Europeană și-a redus în noiembrie estimarea la 0,7%.

Ce înseamnă recesiune tehnică
Recesiunea tehnică este o definiție strict statistică și nu echivalează automat cu o criză economică. Ea desemnează situația în care PIB-ul unei țări scade timp de două trimestre consecutive, adică aproximativ șase luni.

O criză economică presupune efecte mult mai ample și mai grave – creșterea accentuată a șomajului, falimente în lanț, scăderi puternice ale veniturilor și instabilitate financiară. În cazul unei recesiuni tehnice, impactul poate fi limitat, iar anumite sectoare economice pot continua să înregistreze creșteri.

Potrivit datelor Statisticii, aceasta este a cincea recesiune consemnată de economia României din 2010 până în prezent.

Vineri, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au identificat, un bărbat de 38 de ani, din comuna Hlipiceni, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Acesta a fost condamnat la 10 luni de închisoare cu executare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

Bărbatul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior, escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.

În perioada 09.02.2026 – 20.02.2026, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani derulează inspecții școlare generale în șase unități de învățământ din județ.

În această săptămână au fost verificate Liceul „Demostene Botez” Trușești, Școala Gimnazială „Gheorghe Coman” Brăești și Școala Gimnazială „Gheorghe Popovici” Lozna, iar săptămâna viitoare vor fi inspectate Școala Gimnazială „Sfânta Maria” Botoșani, Școala Gimnazială Nr. 1 Lunca și Școala Profesională „Sf. Ap. Andrei” Smârdan.

Inspecțiile școlare generale se desfășoară conform Graficului de monitorizare și control al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani pentru anul școlar 2025-2026, iar obiectivele prioritare ale controlului sunt următoarele:

 verificarea managementul școlar și a dezvoltării instituționale, evaluarea managementului calității, a eficienței utilizării resurselor și respectării legislației și regulamentelor;

 aplicarea curriculumului: verificarea implementării curriculumului național și a curriculumului la decizia școlii, precum și calitatea activităților extracurriculare;

 activitatea personalului didactic: evaluarea proiectării, predare-învățare-evaluare, strategii de remediere și diferențiere, utilizarea TIC și a platformelor educaționale;

 nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare raportat la competențele vizate;

 dezvoltarea personală și starea de bine a elevilor: modul în care unitatea sprijină motivația, participarea școlară, consilierea și asistența individualizată, în spiritul educației incluzive;

 relația cu părinții și comunitatea: evaluarea colaborării cu părinții și implicarea comunității locale;

 atitudinea elevilor: observarea atitudinii și implicării elevilor în procesul educațional.

„Scopul acestor inspecții generale este de a verifica, dar mai ales de a sprijini unitățile de învățământ în consolidarea calității educației, în identificarea bunelor practici. Inspectorii școlari și profesorii metodiști vor formula recomandări concrete pentru creșterea performanțelor elevilor și îmbunătățirea activității tuturor categoriilor de personal. Colaborarea deschisă între Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, directorii unităților de învățământ, cadre didactice, elevi și părinți rămâne esențială pentru succesul demersului nostru.” a declarat inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC.

Televiziunea Română (TVR) a dezvăluit joi seară cei zece artiști care s-au calificat în finala Selecției Naționale Eurovision 2026, competiția prin care va fi ales reprezentantul României la Eurovision Song Contest de la Viena. Anunțul a fost făcut în direct pe TVR 1 și TVR INFO.

Cum s-a desfășurat selecția

68 de concurenți au urcat pe scena studioului TVR între 9 și 11 februarie 2026, pentru a-și interpreta piesele live în fața juriului specializat. După audiții intense, juriul a comparat notele acordate de fiecare membru și a stabilit clasamentul final.

Ce artiști vor concura în finala de pe 4 martie

Aceștia sunt cei 10 finaliști care vor lupta pentru șansa de a reprezenta România la Eurovision 2026 la Viena, pe 14 și 16 mai:

• Alejandro Zandes & Emil Rengle – „Bailando Solo”
• Alexandra Căpitanescu – „Choke Me”
• Edward Maya x LavBbe x Costi – „Everybody Needs Somebody”
• Emy Alupei – „Tili Bom”
• HVNDS – „HVNDS – DOR”
• Monica Odagiu – „Fereastră Pentru Un Orb”
• Olivia Addams – „Croco”
• Robert Lukian – „Fire to the Lies”
• Vanu – „Therapy Enemy”
• Yguana – „Happy Birthday”
• Va exista și un al 11-lea finalist — ales de public

Organizatorii au decis să implice și publicul în decizia finală. Primele cinci piese clasate (locurile 11–15) intră într-o rundă separată, numită „Wildcard din partea publicului”

UPDATE: Scurtă prezentare a finaliștilor

Alejandro Zandes & Emil Rengle – „Bailando Solo”

Un duo spectaculos care mizează pe energie, coregrafie și ritmuri latino-pop. Emil Rengle este cunoscut publicului pentru aparițiile sale TV și stilul nonconformist, iar colaborarea promite un show vizual puternic în finală.

Alexandra Căpitanescu – „Choke Me”

Revelație a noii generații, Alexandra vine cu un sound modern, intens, cu influențe pop alternativ. Piesa ei pune accent pe emoție și forță vocală.

Edward Maya x LavBbe x Costi – „Everybody Needs Somebody”

Un trio cu experiență internațională. Edward Maya și Costi sunt producători cu hituri globale la activ, iar piesa propusă este un dance-pop comercial, cu potențial radio și vibe de festival.

Emy Alupei – „Tili Bom”

Cunoscută pentru stilul său urban și atitudinea puternică, Emy aduce o piesă cu influențe pop și electro, construită pe un refren catchy și energie de scenă.

HVNDS – „DOR”

Un proiect muzical fresh, care îmbină sound-ul alternativ cu elemente electronice. „DOR” propune o atmosferă diferită față de piesele clasice de Eurovision, cu accent pe stare și producție modernă.

Monica Odagiu – „Fereastră Pentru Un Orb”

Actriță și artist complet, Monica vine cu o piesă în limba română, sensibilă și dramatică. Este una dintre puținele propuneri cu mesaj profund și construcție lirică puternică.

Olivia Addams – „Croco”

Una dintre cele mai cunoscute artiste pop din România în ultimii ani, cu hituri difuzate în Europa de Est. Olivia propune un track radio-friendly, dansant, cu potențial internațional.

Robert Lukian – „Fire to the Lies”

O voce masculină puternică, cu influențe pop-rock. Piesa are structură clasică de baladă modernă, cu creștere dramatică spre final.

Vanu – „Therapy Enemy”

Artist emergent cu stil alternativ, Vanu aduce o piesă diferită, cu tentă dark-pop și mesaj introspectiv.

Yguana – „Happy Birthday”

O apariție nonconformistă, cu un concept vizual aparte. Piesa mizează pe originalitate și un stil excentric, menit să atragă atenția publicului.

Piesele care luptă pentru ultimul loc în finală sunt:

• Alexa & Aria Moon – „iELE”
• Antonio Pican – „Humans”
• Bogdan Medvedi – „Broken Heart”
• Impact – „Bengalo”
• WRS – „All The Way”

Regulile votului publicului:

Publicul poate urmări cele cinci melodii într-un playlist dedicat pe canalul oficial de YouTube al TVR până pe 15 februarie, ora 19:00. Piesa cu cele mai multe vizualizări va ocupa poziția de al 11-lea finalist.

Ce urmează la Eurovision Song Contest 2026

Finala Selecției Naționale va fi pe  4 martie 2026. În finală, juriul va decide cine va reprezenta România la Viena, însă publicul ar putea juca un rol în cazul unui balotaj, prin vizualizările acumulate pe YouTube.

România va participa în a doua semifinală a concursului internațional, programată pe 14 mai 2026, sub sloganul oficial „United by Music”. Finala Eurovision va avea loc pe 16 mai 2026, la Viena, Austria.

La ediția din acest an sunt înscrise peste 35 de țări.