Connect with us

Eveniment

Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia nu va fi organizată nici anul acesta

Publicat

Publicitate

Gala de decernare a celui mai important premiu de poezie din România, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, nu va fi organizată pentru al doilea an consecutiv, din cauza pandemiei de COVID-19, a declarat, pentru AGERPRES, primarul municipiului Botoşani, Cosmin Andrei.

În schimb, Consiliul Local al municipiului Botoşani se va întruni, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, în şedinţă extraordinară pentru a acorda titlurile de cetăţean de onoare poeţilor laureaţi la ediţiile XXX şi XXXI ale Premiului „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, pe anii 2020 şi 2021.

„Anunţarea laureatului ediţiei a XXXI-a va fi făcută de către preşedintele juriului, Nicolae Manolescu, printr-o înregistrare video. Evenimentul va continua cu un laudatio poetului laureat, susţinut de Vasile Spiridon, membru al juriului, dar şi de o înregistrare video cu cuvântul de mulţumire al poetului laureat şi recitalul acestuia”, a afirmat Andrei.

Pentru premiul care va fi acordat în acest an au fost propuşi poeţii Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Magda Cârneci, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Ioan Moldovan, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Nicolae Sava, Octavian Soviany, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Eugen Suciu, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Doina Uricariu, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie şi George Vulturescu.

Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia se organizează anual, pe 15 ianuarie, de către Primăria Municipiului Botoşani, în parteneriat cu Consiliul Local Botoşani şi Fundaţia Culturală Hyperion – Caiete Botoşănene, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România.

Sursa: AGERPRES

Publicitate

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte zile din istorie. Pământul s-a învârtit mai repede ca oricând în istoria recentă

Publicat

Publicitate

Ziua de 5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte înregistrate vreodată, ca durată. Fenomenul se datorează unei modificări în viteza de rotație a Pământului, care a făcut ca planeta să se învârtă ușor mai rapid decât de obicei, relatează alba24.ro.

Ziua va fi mai scurtă cu doar 1,25 milisecunde sub pragul de 86.400 de secunde. Astfel, nu va fi sesizabil, dar face parte dintr-un fenomen ciudat care îi nedumerește pe oameni de știință: Pământul se învârte mai repede.

După decenii în care s-a încetinit, rotația planetei noastre s-a accelerat în ultimii ani, iar cei care măsoară timpul nu au o explicație clară, scrie Space.com.

Ziua de 24 de ore după care ne ghidăm este calculată în funcție de poziția soarelui pe cer. Practic, o zi începe la amiază și se termină la amiază a doua zi, având, în mod normal, 24 de ore sau 86.400 de secunde. Însă, în ultima vreme, această durată pare să fie puțin mai scurtă decât ar trebui.

În 2025, oamenii de știință au estimat că ziua va fi mai scurtă decât 24 de ore în trei zile:

  • 9 iulie (cu 1,23 milisecunde mai scurtă),
  • 22 iulie (cu 1,36 milisecunde),
  • 5 august.

Cea mai scurtă zi înregistrată până acum a fost pe 5 iulie 2024, când ziua a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât 24 de ore.

Publicitate

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a stabilit ziua de 7 august ca zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu

Publicat

Publicitate

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României în semn de respect față de memoria fostului președinte Ion Iliescu, a stabilit Guvernul, marți seară, într-o ședință extraordinară, relatează agerpres.ro.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989.

Publicitate

În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Citeste mai mult

Eveniment

După cutremurul din Peninsula Kamceatka: Șapte vulcani s-au ”trezit” simultan și au aruncat cenușă până la șase kilometri

Publicat

Publicitate

Șapte vulcani au devenit activi simultan, pentru prima dată în aproape 300 de ani, în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs săptămâna trecută. Potrivit oamenilor de știință ruși, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, transmite marți agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Krașeninnikov, Mutnovski și Avacinski, nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit media locale.

Cazul lui Krașeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieșit zilele acestea coloane de cenușă care au ajuns până la șase kilometri altitudine.

Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de știință este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii.

Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de ghețarul Bogdanovici, care a început deja să se topească.

Activitatea vulcanică afectează turismul din regiunea în care excursiile la vulcanii Mutnovski și Avacinski sunt foarte populare și unde în prezent cutremurele și alunecările de teren sunt deosebit de periculoase.

Publicitate

Peninsula a fost lovită miercuri de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând de asemenea un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă.

Autoritățile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puțin o lună.

Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.

Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are circa 30 de vulcani activi dintr-un total de aproape 130, înscriși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996.

Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la granița dintre plăcile eurasiatică și pacifică și foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.

Citeste mai mult

Educație

Profesorii sunt singurii bugetari care nu au primit vouchere de vacanță în 2025. Sindicatele cer explicații urgente de la Guvern

Publicat

Publicitate

Federațiile sindicale din educație trag un nou semnal de alarmă și îi solicită ministrului Educației, Daniel David, clarificări imediate privind finanțarea sistemului de învățământ în 2025, după ce au aflat că profesorii au fost excluși de la acordarea voucherelor de vacanță.

După vestea că nu sunt suficiente fonduri pentru plata salariilor până la finalul anului, cadrele didactice au aflat că rămân și fără alte drepturi salariale – în timp ce restul bugetarilor beneficiază în continuare de aceste compensații.

Proteste în fața Ministerului Educației

Pentru a cincea zi consecutiv, profesorii protestează în fața Ministerului Educației. Pe lângă nemulțumirile legate de modificările fiscale și creșterea normei didactice, aceștia contestă și eliminarea voucherelor de vacanță, considerate un drept salarial garantat.

Reprezentanții Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj (SLIPC) susțin că toate federațiile sindicale au cerut oficial Ministerului Educației copia proiectului de buget pentru anul 2025 trimis Ministerului Finanțelor, precum și o confirmare că sumele prevăzute includ toate drepturile salariale – inclusiv voucherele de vacanță.

În paralel, liderii sindicatelor au transmis și o solicitare Ministerului Finanțelor pentru alocarea de urgență a fondurilor necesare, subliniind că învățământul este singurul sector bugetar care a fost lăsat fără acest drept în 2025.

Publicitate

„Ministerul Finanțelor nu a alocat fonduri”

Potrivit liderilor sindicali, reprezentanții Ministerului Educației au explicat că lipsa voucherelor nu este cauzată de minister, ci de nealocarea fondurilor necesare din partea Ministerului Finanțelor. În aceste condiții, sindicatele cer intervenția imediată a Guvernului pentru rezolvarea situației.

Ministrul Educației, Daniel David, s-a întâlnit luni cu sindicaliștii în cadrul celei de-a patra zile de proteste. Acesta a avertizat că, în absența măsurilor fiscal-bugetare propuse de Guvern, sistemul de învățământ va avea nevoie de o suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei pentru a funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending