Connect with us

Eveniment

Frumușica, hangița nurlie care a dat numele unei comune. I-a rezistat lui Ștefan cel Mare și servea un vin cu efect afrodisiac

Publicat

Publicitate

O comună din județul Botoșani și-a primit numele după o hangiță frumoasă foc, îndrăgită de voievodul Ștefan cel Mare. Legenda spune că domnul Moldovei venea în zonă pentru calitatea vinurilor, mai ales pentru un soi anume, cu efect afrodisiac.

Comuna Frumușica se află la 34 de kilometri de municipiul Botoșani, la limita cu județul Iași, pe drumul european E 58. Comuna este amplasată într-un cadru natural pitoresc, dominat de dealuri acoperite cu viță-de-vie. De altfel, zona are o tradiție viticolă aparte, de cel puțin opt secole, făcând parte din arealul Cotnariului. Aproape că nu există localnic care să nu știe tainele vinului, informează ADEVĂRUL.

Pe lângă licorile bahice, comuna Frumușica este renumită și pentru legendele sale, cea mai cunoscută fiind legată chiar de numele comunei. Acesta vine de la porecla dată de Ștefan cel Mare unei hangițe care servea clienții acum mai bine de cinci secole într-unul dintre cele mai populare localuri ale vremii. De altfel, autoritățile locale vor să-și construiască și o stragerie turistică în jurul acestei legende.

O așezare construită în jurul unui han
Satele Frumușicăi sunt întinse pe dealurile sau văile din jurul acestora, locuri ale vinului și legendei de câteva sute de ani. Înainte să fie o așezare rurală obișnuită, cunoscută doar de cei care tranzitează drumul Botoșani – Târgu Frumos – Iași, Frumușica a fost un important târg evreiesc, un loc-cheie pentru negustorii care tranzitau drumul de la târgul Botoșaniului sau Dorohoiului, două așezări urbane foarte prospere în secolul al XIX-lea,  la Hârlău sau mai departe către Târgu Frumos sau chiar către Iași.

Avea numeroase magazine, dar și hanuri și locuri de popas.

„Era o așezare prosperă în perioada aceea, cu multe prăvălii, cu han. Era și o comunitate de evrei aici. Au plecat pe la sfârșitul anilor 30, spun bătrânii, a venit și războiul”, povestește un sătean în vârstă din Frumușica.

Publicitate

Înaintea venirii evreilor în târgul Frumușica, localitatea era, de fapt, un sat adunat în jurul unui han medieval, mai ales că acest drum făcea legătura, prin târgul Botoșanilor, cu Rutenia și Lvovul, un mare centru comercial medieval.

„Treceau carele cu marfă și aici opreau negustorii să facă popas înainte de a ajunge la Hârlău. Cine știe, să facă socoteli, dar mai ales pentru un pahar de vin”, povestea Ghiță Amarandei, un sătean de 82 de ani.

Mirajul „sculăului” și popasurile lui Ștefan cel Mare
Hanul de la Frumușica nu era foarte vizitat doar datorită poziției sale privilegiate, pe acest drum comercial important în Evul Mediu, ci mai ales datorită vinurilor și rachiurilor foarte bune din zonă, care „asortau” câte o ciosvârtă de miel sau o găină rumenă la vatră. Era un vin bătrânesc ce purta numele de „sculău”, spun localnicii.

„Greu se mai face astăzi acel vin bătrânesc. Era negru de lăsa urmă pe pahar. Și era bun pentru bărbați”, spune mucalit un localnic.

Se bănuiește că acest soi de vin avea calități afrodisiace importante datorită taninului ce punea sângele în mișcare. Se spune că inclusiv Ștefan cel Mare căuta acest vin deosebit mai ales când venea la curtea domnească de la Hârlău, aflată la aproximativ zece kilometri de Frumușica.

„Ștefan cel Mare venea la Frumușica pentru vinul acesta bun. Și astăzi, comuna noastră este un bazin viticol și pomicol foarte bun. Se face vin bun, se face rachiu bun. Lui Ștefan cel Mare îi plăcea să se delecteze cu vinul acesta”, spune și primarul din Frumușica, Constantin Bălășanu.

„Era nurlie foc și răspândea doruri și chemări pătimașe”
Nu doar vinul și mâncarea bună atrăgeau clienți la hanul din Frumușica. De altfel, pe vremea lui Ștefan nici nu se chema astfel, însă acum nimeni nu mai știe care-i era numele originar. Actualul nume al satului dar și al întregii comune vine de la hangița frumoasă care servea mușteriii la popas.

„Denumirea comunei vine de la o crâșmăriță frumoasă tare, din timpul lui Ștefan cel Mare. Voievodul venea pentru vin și pentru dânsa aici. Numai să o privească, atâta era de frumoasă”, spune edilul.

Localnicii în vârstă cunosc legenda și spun că frumoasa hangiță le-ar fi sucit mințile voievozilor, ca de altfel tuturor clienților de parte bărbătească.

„Era nurlie foc, și răspândea doruri și chemări pătimașe”, preciza Mariana Juster în cartea sa „La noi la Frumuşica”.

Mai mult decât atât, blonda moldoveancă ar fi rezistat avansurilor voievodului și a refuzat chiar să-și dezvăluie numele.

„Era blondă, cu părul lung, spun poveștile. Erau negustori care făceau ocol numai să o vadă. L-a refuzat și pe Ștefan cel Mare. Nici măcar numele nu i l-a spus. Vodă nu s-a supărat și a poreclit-o Frumușica. Și de atunci așa a rămas numele satului”, afirma moș Ghiță Amarandei.

Autoritățile locale vor să valorifice turistic atât legenda, cât și potențialul viticol al zonei. A apărut deja un brand de vinuri realizate cu metode bio de către un localnic. Totodată, edilii au ridicat un totem luminos, la intrarea în comunăm cu Ștefan cel Mare și ”Frumușica” dar vor să facă și o statuie.

„Avem o statuie în lucru acum, vrem să facem un centru frumos”, adaugă edilul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O gospodărie din Frumușica a fost la un pas să se facă scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu de vegetație uscată a pus în pericol o gospodărie din localitatea Boscoteni, comuna Frumușica. Casa și o anexă au fost la un pas de a fi cuprinse de flăcări. Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au acționat rapid și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă.

Au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Ziua Școlii la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona: O sărbătoare a recunoștinței, mândriei și speranței

Publicat

Publicitate

Astăzi, curtea Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona a fost plină de emoție, culoare și forfotă veselă. Elevi, profesori, părinți și invitați de la Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani au celebrat împreună Ziua Școlii, un moment devenit tradiție, în care comunitatea se strânge să-și cinstească trecutul și să-și afirme valorile.

Sărbătoarea a început cu un moment solemn: un tedeum de mulțumire pentru roadele educației și pentru oamenii care au clădit această instituție, moment special care a beneficiat de un suport deosebit din partea fețelor bisericești din comună.

Bustul voievodului Ștefan cel Mare a fost împodobit cu coroane de flori, un gest simbolic de respect față de patronul spiritual al școlii și față de istoria Moldovei. Un gest care l-a făcut mândru pe primarul comunei, Sergiu Dascălu, dar și pe inspectorul general al ISJ Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc, precum și pe toți ceilalți inspectori de specialități din cadrul Inspectoratului care au ajuns la această acțiune deosebită, respectiv profesor Irina Telișcă, profesor Tanase Ana, profesor Lucia Stefanescu, profesor Gabi Nechifor, profesor Diana Haralamb, profesor Catalin Ungureanu, profesor Gina Zala, profesor Cristian Gherasim, profesor Ursulica Teodora și profesor Badea Alina.

A urmat apoi partea cea mai vie și mai caldă a zilei: activitățile pregătite cu migală de elevi și profesori. Clasele au organizat standuri tematice, expoziții de desen și fotografie, prezentări ale proiectelor Erasmus+ la care școala este partener. S-au recitat poezii, s-au pus în scenă fragmente de teatru istoric și s-au cântat cântece tradiționale, totul într-o atmosferă de sărbătoare sinceră.

Elevii au fost în centrul atenției – cu emoții în glas, cu mândrie în privire, dar și cu zâmbete largi atunci când au primit aplauze. Profesorii și-au încurajat elevii pas cu pas, dând și astăzi dovadă de devotament și răbdare.

Totodată, au fost premiați, din partea liceului, elevii care au avut rezultate deosebite la concursuri si olimpiade, și, cu aceeași ocazie, a fost acordata o diploma de onoare pentru întreaga cariera didactică de 45 de ani doamnei învățătoare Cornelia Icușcă.

Publicitate

Nu a lipsit nici momentul discursurilor oficiale. Conducerea liceului a transmis un mesaj cald și mobilizator:

„Ziua școlii este mai mult decât o aniversare, este un prilej de recunoștință pentru trecut, de mândrie pentru prezent și de speranță pentru viitor. La mulți ani tuturor celor care fac parte din comunitatea noastră școlară – elevi, profesori, părinți și absolvenți. Mulțumim cadrelor didactice pentru implicare și devotament. Felicitări elevilor pentru rezultate și entuziasm. Recunoștință părinților pentru sprijinul acordat”, au transmis reprezentanții școlii, în frunte cu directorul unității de învățământ, profesor Ligia Marica.

Participanții au apreciat în mod special unitatea pe care astfel de evenimente o aduc în comunitate. Părinții și bunicii prezenți au privit cu emoție la evoluțiile copiilor, mândri să vadă cum școala continuă să fie un loc al educației, dar și al sufletului.

„A fost o zi deosebită. Ne-am simțit cu toții ca într-o mare familie”, a spus o elevă din clasa a XI-a, cu emoție în ochi.

În spatele acestei zile stau săptămâni de pregătiri, idei creative și multă dăruire. Pentru liceu, astfel de momente sunt parte din identitatea sa – o școală care respectă tradiția, dar rămâne deschisă spre inovație și dialog european.

La final, profesorii au mulțumit tuturor celor implicați și au dat asigurări că misiunea lor rămâne aceea de a forma nu doar elevi buni la învățătură, ci și oameni demni, cu dragoste de țară și de cultură.

În Vorona, Ziua Școlii nu este doar o zi în calendar, ci o sărbătoare a comunității. O lecție vie despre trecut, prezent și viitor.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Sub ocrotirea Sfântului Ștefan cel Mare: Lumina care veghează peste Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Două zile de rugăciune, jertfă și bucurie duhovnicească în inima unei comunități unite prin credință

În fiecare suflet de român, în ziua de 2 iulie, se aprinde o flacără veche și totuși neîntrerupt vie, aceea a dragostei și evlaviei față de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. În Cătămărăști Deal, această flacără nu este doar simbolică, ci arde în inimile a zeci de credincioși care se adună, an de an, pentru a-l cinsti pe cel care a apărat cu sabia și cu rugăciunea o țară, o credință și un neam.

Aici, pe culmea acestei așezări din județul Botoșani, o biserică cu hramul Sfântului Voievod se înalță ca o strajă tăcută, ca o cetate sufletească în care oamenii vin nu doar să se roage, ci să-și amintească de rădăcini, de jertfă, de neuitare. Este prima biserică de mir din România închinată acestui sfânt, o bijuterie de piatră și duh, zidită cu trudă, vis și multă credință.

Rugăciune în ceas de seară
Marți seara, dangătul clopotelor a chemat la rugăciune. Pe cerul cald de iulie, norii se adunau, dar în biserică s-a făcut lumină: lumina candelelor, lumina cântărilor, lumina inimilor.

Vecernia cu Litie a fost săvârșită de un sobor de preoți veniți din mai multe parohii din județul Botoșani. Părintele paroh, Vasile-Emanoil Crețu, a vorbit cu recunoștință despre moștenirea lăsată și despre continuarea lucrării. Sub privirile sfântului zugrăvit în absidă, cu chip aspru dar cald, parcă toți cei prezenți simțeau că sunt parte dintr-un neam binecuvântat și viu.

Cuvinte cu putere și daruri ale inimii
La finalul slujbei, părintele protopop misionar, Daniel Constantin Țăranu, a ținut un cuvânt de învățătură cu vibrație duhovnicească, vorbind despre „coroana nevăzută a răbdării” și despre cum Sfântul Ștefan n-a fost doar un voievod al armelor, ci mai ales un voievod al rugăciunii. În tăcerea sfântă a bisericii, fiecare cuvânt cădea în inimă ca o sămânță.

Publicitate

La final,  enoriașii au împărțit pachete cu bunătăți pregătite de mâini harnice, un gest simplu, dar plin de iubire. Agapa de seară a fost, ca întotdeauna, un moment de comuniune, de zâmbete, binecuvântări, îmbrățișări, copii care aleargă printre bătrâni cu baston, toți legați de același duh, cel al apartenenței.

Duminica sub cercul de lumină

Ziua de miercuri a început cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. De cum s-a ridicat Sfânta Evanghelie, Lumina a pătruns în biserică. În timpul slujbei, dangătul clopotelor a reînviat o poveste cunoscută de localnici: cea a „cercului de lumină” care apare uneori în timpul furtunilor, chiar deasupra bisericii.

„Când sună clopotele în vreme de nor și vifor, parcă vălul cerului se rupe. „Am văzut cu ochii mei: un cerc alb, de lumină, se așază peste turla bisericii. Și norii ocolesc locul. De zeci de ori s-a întâmplat”, mărturisește un bătrân din sat, cu privirea înrourată.

Pentru localnici, aceasta nu este legendă, ci taină, una care nu poate fi explicată, ci doar trăită.

O parohie care zidește suflete

Parohia Cătămărăști Deal nu este doar o construcție din piatră și lemn, ci un loc unde se zidesc caractere și se nasc vocații. Aici, credința nu este o formalitate, ci un mod de viață. Părintele Emanoil Crețu, preot și duhovnic, dar și constructor, organizator și slujitor neobosit, le-a mulțumit credincioșilor pentru osteneală și implicare.

„Nu lăsăm în urmă doar ziduri, ci o mărturie a unei credințe fierbinți. Ceea ce zidim azi va vorbi copiilor noștri despre cine am fost și în Cine am crezut.”

Un voievod viu în sufletele celor care n-au uitat

Ștefan cel Mare nu este pentru Cătămărăști Deal un personaj istoric, ci un mijlocitor și un sprijin. Prin evlavie și rugăciune, chipul lui s-a mutat din paginile de carte în inimile credincioșilor.

Într-o lume în care reperele se destramă, aici se păstrează un drum bine bătătorit, drumul care urcă spre altar, spre lumină, spre Hristos. Iar în fruntea acestui drum, neobosit, veghează un domn, cu sabia în mâna dreaptă și crucea în inima lui.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending