Connect with us
Publicitate

Eveniment

Frumușica, hangița nurlie care a dat numele unei comune. I-a rezistat lui Ștefan cel Mare și servea un vin cu efect afrodisiac

Publicat

Publicitate

O comună din județul Botoșani și-a primit numele după o hangiță frumoasă foc, îndrăgită de voievodul Ștefan cel Mare. Legenda spune că domnul Moldovei venea în zonă pentru calitatea vinurilor, mai ales pentru un soi anume, cu efect afrodisiac.

Comuna Frumușica se află la 34 de kilometri de municipiul Botoșani, la limita cu județul Iași, pe drumul european E 58. Comuna este amplasată într-un cadru natural pitoresc, dominat de dealuri acoperite cu viță-de-vie. De altfel, zona are o tradiție viticolă aparte, de cel puțin opt secole, făcând parte din arealul Cotnariului. Aproape că nu există localnic care să nu știe tainele vinului, informează ADEVĂRUL.

Pe lângă licorile bahice, comuna Frumușica este renumită și pentru legendele sale, cea mai cunoscută fiind legată chiar de numele comunei. Acesta vine de la porecla dată de Ștefan cel Mare unei hangițe care servea clienții acum mai bine de cinci secole într-unul dintre cele mai populare localuri ale vremii. De altfel, autoritățile locale vor să-și construiască și o stragerie turistică în jurul acestei legende.

Publicitate

O așezare construită în jurul unui han
Satele Frumușicăi sunt întinse pe dealurile sau văile din jurul acestora, locuri ale vinului și legendei de câteva sute de ani. Înainte să fie o așezare rurală obișnuită, cunoscută doar de cei care tranzitează drumul Botoșani – Târgu Frumos – Iași, Frumușica a fost un important târg evreiesc, un loc-cheie pentru negustorii care tranzitau drumul de la târgul Botoșaniului sau Dorohoiului, două așezări urbane foarte prospere în secolul al XIX-lea,  la Hârlău sau mai departe către Târgu Frumos sau chiar către Iași.

Avea numeroase magazine, dar și hanuri și locuri de popas.

„Era o așezare prosperă în perioada aceea, cu multe prăvălii, cu han. Era și o comunitate de evrei aici. Au plecat pe la sfârșitul anilor 30, spun bătrânii, a venit și războiul”, povestește un sătean în vârstă din Frumușica.

Publicitate

Înaintea venirii evreilor în târgul Frumușica, localitatea era, de fapt, un sat adunat în jurul unui han medieval, mai ales că acest drum făcea legătura, prin târgul Botoșanilor, cu Rutenia și Lvovul, un mare centru comercial medieval.

„Treceau carele cu marfă și aici opreau negustorii să facă popas înainte de a ajunge la Hârlău. Cine știe, să facă socoteli, dar mai ales pentru un pahar de vin”, povestea Ghiță Amarandei, un sătean de 82 de ani.

Mirajul „sculăului” și popasurile lui Ștefan cel Mare
Hanul de la Frumușica nu era foarte vizitat doar datorită poziției sale privilegiate, pe acest drum comercial important în Evul Mediu, ci mai ales datorită vinurilor și rachiurilor foarte bune din zonă, care „asortau” câte o ciosvârtă de miel sau o găină rumenă la vatră. Era un vin bătrânesc ce purta numele de „sculău”, spun localnicii.

Publicitate

„Greu se mai face astăzi acel vin bătrânesc. Era negru de lăsa urmă pe pahar. Și era bun pentru bărbați”, spune mucalit un localnic.

Se bănuiește că acest soi de vin avea calități afrodisiace importante datorită taninului ce punea sângele în mișcare. Se spune că inclusiv Ștefan cel Mare căuta acest vin deosebit mai ales când venea la curtea domnească de la Hârlău, aflată la aproximativ zece kilometri de Frumușica.

„Ștefan cel Mare venea la Frumușica pentru vinul acesta bun. Și astăzi, comuna noastră este un bazin viticol și pomicol foarte bun. Se face vin bun, se face rachiu bun. Lui Ștefan cel Mare îi plăcea să se delecteze cu vinul acesta”, spune și primarul din Frumușica, Constantin Bălășanu.

„Era nurlie foc și răspândea doruri și chemări pătimașe”
Nu doar vinul și mâncarea bună atrăgeau clienți la hanul din Frumușica. De altfel, pe vremea lui Ștefan nici nu se chema astfel, însă acum nimeni nu mai știe care-i era numele originar. Actualul nume al satului dar și al întregii comune vine de la hangița frumoasă care servea mușteriii la popas.

„Denumirea comunei vine de la o crâșmăriță frumoasă tare, din timpul lui Ștefan cel Mare. Voievodul venea pentru vin și pentru dânsa aici. Numai să o privească, atâta era de frumoasă”, spune edilul.

Localnicii în vârstă cunosc legenda și spun că frumoasa hangiță le-ar fi sucit mințile voievozilor, ca de altfel tuturor clienților de parte bărbătească.

„Era nurlie foc, și răspândea doruri și chemări pătimașe”, preciza Mariana Juster în cartea sa „La noi la Frumuşica”.

Mai mult decât atât, blonda moldoveancă ar fi rezistat avansurilor voievodului și a refuzat chiar să-și dezvăluie numele.

„Era blondă, cu părul lung, spun poveștile. Erau negustori care făceau ocol numai să o vadă. L-a refuzat și pe Ștefan cel Mare. Nici măcar numele nu i l-a spus. Vodă nu s-a supărat și a poreclit-o Frumușica. Și de atunci așa a rămas numele satului”, afirma moș Ghiță Amarandei.

Autoritățile locale vor să valorifice turistic atât legenda, cât și potențialul viticol al zonei. A apărut deja un brand de vinuri realizate cu metode bio de către un localnic. Totodată, edilii au ridicat un totem luminos, la intrarea în comunăm cu Ștefan cel Mare și ”Frumușica” dar vor să facă și o statuie.

„Avem o statuie în lucru acum, vrem să facem un centru frumos”, adaugă edilul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Noii consilieri ai municipiului Botoșani au depus jurământul. Bogdan Buhăianu și Dana Bețenchi sunt cei doi viceprimari

Publicat

Publicitate

Luni, 4 noiembrie, noii consilieri consilierii locali ai municipiului Botoșani au depus jurământul, într-o ceremonie intens așteptată și amânată, la care au participat și prefectul județului, Dan Nechifor, subprefectul județului Botoșani, Elena Berențan, președintele PSD, Doina Federovici, vicepreședintele CJ Constantin Bursuc. Părintele protopop Petru Fercal a adus binecuvântarea divină printr-o rugăciune specifică, cei 23 de consilieri locali, 13 de la PSD, 7 de la PNL și 3 de la AUR păstrând solemnitatea momentului.

Tot în cadrul ședinței de luni au fost aleși cei doi viceprimari, aceștia fiind Bogdan Buhăianu și Dana Bețenchi, variantele propuse de PSD. AU avut și liberalii o propunere, în persoana lui AMos Andrei, dar nu a obținut decât șapte voturi. Consilierii AUR au preferat să iasă din sală, motivul invocat fiind acela că nu sunt dispuși să facă alianță cu liberalii , dar nici cu social-democrații.

Consilierii care au depus jurământul sunt:

Publicitate

1. Bogdan Buhaianu (PSD)

2. Mircea Magdalena (PSD)

3. Gabriel Tanase (PSD)

Publicitate

4. Cristina Balauca (PSD)

5. Liviu Toma (PSD)

6. Marius Buliga (PSD)

Publicitate

7. Dana Betenchi (PSD)

8. Marius Rogojinschi (PSD)

9. Remus Dulgheru (PSD)

10. Bogdan Cristian Ivan (PSD)

11. Mirela Fasola (PSD)

12. Andrei Lucian Puscasu (PSD)

13. Milutà Timofti (PSD)

14. Andrei Amos (PNL)

15. Mirabela Dumitriu (PNL)

16. Eduard Telișcă (PNL)

17. Adrian Valentin Lupu (PNL)

18. Relu Chiriac (PNL)

19. Iulian Bauer (PNL)

20. Daniela Fetcu (PNL

21. Marian Murariu (AUR)

22. Marian Voinescu (AUR)

23. Ovidiu Gorgan (AUR)

Citeste mai mult

Eveniment

FOC la Lunca, întețit de vântul puternic. Au ar 15 tone de furaje. Pompierii acționează în continuare pentru înlăturarea efectelor

Publicat

Publicitate

NU igienizați gospodăria folosind focul deschis:pericol de incendiu!

Un incendiu violent s-a produs, în această dimineață, într-o gospodărie din localitatea Stroiești. Un foc aprins pentru distrugerea gunoaielor, lăsat nesupravegheat, s-a extins la un depozit de furaje, din cauza vântulului puternic. Alarma a fost dată chiar de proprietar.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Lunca, cu o autospecială de stingere și un buldoexcavator. Aceștia au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la un adăpost de animale și un magazin. Incendiul a fost stins. Se intervine, în continuare, pentru înlăturarea efectelor.

Publicitate

Au ars aproximativ 15 tone de furaje.

S-au salvat adăpostul de animale și un magazin.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea gospodăriilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile poate avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

Publicitate

În astfel de cazuri, flăcările se pot extinde rapid, iar în condiții de vânt, incendiile de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de case, depozite de furaje, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Dorohoi! Casă pusă în pericol după ce un panou de distribuție a gazelor naturale a luat foc

Publicat

Publicitate

Un panou de distribuție a gazelor naturale de pe strada Sf. Ioan Românul, din municipiul Dorohoi, a luat foc, în urmă cu puțin timp. Flăcările s-au extins la acoprișul unei case.

Chemați în ajutor, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi s-au deplasat la caz, în cel mai scurt timp, cu o autospecială de stingere. O echipă a furnizorului de gaze naturale a oprit alimentarea, iar pompierii au acționat pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor.

Au ars aproximativ 20 de metri pătrați din acoperișul casei și panoul distribuție a gazelor naturale. S-au salvat și protejat mai multe case și anexe din apropiere.

Publicitate

Cauza probabilă de producere a inccendiului a fost scânteia electrică ce s-a produs ca urmare a utilizării unui conductor electric neizolat corespunzător.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Expoziția comemorativă „Eugen Ispir (1909-1974) – 50 de ani fără artist”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani organizează, în spațiul Galeriilor de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani, expoziția comemorativă „Eugen Ispir (1909-1974) – 50 de ani fără artist”, care va putea fi vizitată în perioada 6 noiembrie 2024 – 8 ianuarie 2025. Vor fi expuse peste 60 de creații ale artistului, unele prezentate în premieră. Sunt lucrări realizate în diverse tehnici: pictură, grafică, ceramică și rășini sintetice, cu o tematică variată (portret, peisaj urban, peisaj rural și artă abstractă), aflate în patrimoniul muzeal botoșănean.

Eugen Ispir a avut un rol deosebit pentru arta plastică botoșăneană, fiind cel care, alături de profesoara Ileana Turușancu, a organizat, în 1960, prima pinacotecă publică. Intrat pe nedrept într-un con de umbră, a fost o personalitate complexă în peisajul artelor vizuale românești din secolul XX. S-a afirmat prin tehnica interdisciplinară, abordând cu aceeași dexteritate pictură și grafică, dar și ceramică, sticlă și sculptură. De asemenea, a realizat și lucrări de artă decorativă la Complexul Țiglina din Galați și la spitalele din Slobozia și Târgu Neamț.

Născut în 1909 la Văratec, județul Neamț, Eugen Ispir a studiat la Academia de Arte Frumoase din Iași, la clasa profesorului Ștefan Dimitrescu. În 1932, anul absolvirii Academiei, a debutat cu articole și caricaturi la „Cuvântul liber”, dar a colaborat și cu numeroase alte publicații ale vremii. A întreprins călătorii de studii în Italia (1937), Franța (1938), Ungaria, Iugoslavia (1947) și Turcia (1970). A publicat două volume: ,,Zdroboleanca” (Editura Cugetarea, 1932) şi ,,Străjerul din Cuibul doi” (1935). A încetat din viață la București, în 1947.

Publicitate

Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 6 noiembrie 2024, ora 16.00. Intrarea este gratuită. Evenimentul este curatoriat și va fi prezentat de Liviu Șoptelea.

Taxă de vizitare: 3 lei pentru copii, elevi și studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 6 lei pentru adulți.

Program de vizitare: zilnic între orele 9.00-16.30, cu excepția sărbătorilor legale.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending