Connect with us
Publicitate

Eveniment

Frontiera Stânca: Descoperit de vameși cu permisul fals asupra lui

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui tânăr cu cetățenie R. Moldova asupra căruia a fost descoperit un permis de conducere fals.

 

În data de 16 octombrie a.c., în jurul orei 05.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – I.T.P.F. Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, pentru a intra în ţară, conducând un cap tractor înmatriculat în R. Moldova, un tânăr cu cetăţenie R. Moldova, în vârstă de 26 de ani.

La controlul de frontieră, tânărul a prezentat, pe lângă documentele de identitate, un permis de conducere eliberat de autorităţile din R. Moldova, valabil pentru categoriile B şi C1.

Existând suspiciuni că tânărul ar putea deţine un permis de conducere fals, deoarece, pentru a conduce vehiculul în cauză acesta avea nevoie de un permis de conducere valabil pentru categoria C,  colegii noştri au procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra vehiculului şi persoanei, ocazie cu care  au descoperit asupra lui un alt  permis de conducere cu însemnele autorităţilor R. Moldova, având datele sale de identificare, valabil pentru categoriile B, C, BE şi CE.

Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului, au fost efectuate verificări suplimentare, ocazie cu care s-a constatat că permisul nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals.

Publicitate

Cu privire la cele constatate, tânărul a declarat că a primit cadou permisul descoperit asupra lui şi că, ştiind că nu este autentic, nu l-a folosit niciodată.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respective, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

 

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Evaluare Națională 2024 începe marți, 25 iunie, cu proba la Limba și literatura română. Reguli și interdicții

Publicat

Publicitate

Evaluare Națională 2024: Reguli și interdicții. Evaluarea Națională 2024 începe în data de 25 iunie, marți, cu proba la Limba și literatura română.

Joi, 27 iunie, este proba la Matematică, iar vineri, 28 iunie – la Limba maternă.

Pentru elevii claselor a VIII-a acesta este primul examen important din viața lor.

De aceea este esențial ca atât elevii, cât și părinții, să știe care sunt regulile din sălile de examen, ce au voie să facă, ce este interzis și care sunt consecințele încălcării regulamentului.

Elevii care susțin probele scrise la Evaluarea Națională 2024 nu au voie să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să aibă asupra lor, în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, transmite Edupedu.

Încălcarea regulilor va fi considerată fraudă și elevul este eliminat din examen, conform ordinului privind organizarea EN VIII 2024.

Publicitate

Candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc regulile și mențiunea că știu că nerespectarea lor duc la eliminarea din sala de examen.

Elevii eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă, potrivit metodologiei.

Evaluare Națională 2024: Reguli și interdicții

„Se interzice candidaților la evaluarea națională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și alte asemenea obiecte, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învățământ – centru de examen în acest scop.

Publicitate
  • Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiți în examen.

Se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți candidați/asistenți din unitatea/unitățile de învățământ/centrul/ centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

  • Încălcarea regulilor va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi sunt eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise etc.

Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Elevii pot ieși din sala de examen după o oră de la începerea probei scrise.

La părăsirea sălii de examen, candidații nu primesc subiectele.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești bune de la Spitalul Floreasca București: Cei doi răniți în explozia de la Dedeman sunt stabili hemodinamic şi respirator

Publicat

Publicitate

Evoluţia celor doi răniţi în explozia de la Botoşani şi care au fost aduşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti este lent favorabilă, se mobilizează, cooperează, ei fiind stabili hemodinamic şi respirator, a anunţat luni Ministerul Sănătăţii.

„Cei doi pacienţi internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) au o evoluţie lent favorabilă, se mobilizează, cooperează. Aceştia sunt stabili hemodinamic şi respirator. Se continuă cu măsurile de îngrijire specifice de ATI şi Chirurgie plastică”, afirmă sursa citată.

Potrivit sursei citate, cei trei pacienţi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Spiridon” din Iaşi sunt conştienţi, cooperanţi, stabili hemodinamic şi respirator, fără oxigenoterapie.

15 persoane au fost rănite în explozia urmată de incendiu produsă pe 7 iunie la un magazin de materiale de construcţii din municipiul Botoşani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

24 iunie -Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoare importantă pentru creștini

Publicat

Publicitate
Ioan Botezătorul a fost conform evangheliei după Luca fiul preotului Zaharia și al Elisabetei. Preotul Zaharia și soția lui Elisabeta nu au putut până la bătrânețe să aibă copii. La poporul evreu acesta era considerat un neajuns ce se abătea asupra familiei din partea lui Dumnezeu. Uneori nici jertfele nu le erau primite la templul celor ce nu aveau copii. În vremea împăratului Irod cel Mare, în timpul săptămânii când era de rând la templu, Zaharia a intrat să tămâieze. Pe când tot poporul era afară și se ruga, i s-a arătat îngerul Domnului stând de-a dreapta altarului tămâierii.
Este anunțat că i-au fost ascultate rugăciunile si că Dumnezeu le va da un copil, căruia trebuie să-i pună numele Ioan. Pentru că a fost neîncrezător în vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, Zaharia a rămas mut până în ziua când s-au împlinit acestea.
Când a venit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu. În a 8-a zi când trebuia tăiat împrejur, s-au strâns vecinii și rudele și voiau să-l numească pe prunc – Zaharia – ca pe tată. Pentru că era soție de prooroc și avea și ea darul proorociei, Elisabeta spune că se va chema Ioan. Pentru că cei strânși obiectau și îi cereau părerea, Zaharia a scris pe o tăbliță: „Ioan este numele lui”(Luca 1;63), iar în clipa următoare a putut din nou să vorbească. Fiind martorii atâtor minuni (stearpa a născut la bătrânețe, și mutul a început să vorbească) cei strânși au început să se întrebe „Ce va fi oare acest copil?” (Luca 1;66).
Satul Ein Karem, locul naşterii şi patria Sfântului loan Botezătorul, este o aşezare mică, dar pitorească, în zona deluroasă din sud-vestul Ierusalimului, la care a şi fost alipit din anul 1961. Aşezarea Ein Karem, al cărei nume s-ar tâlcui „fân¬tâna din vie”, este atestată arheologic din epoca bron¬zului. Deşi numele său, pomenit în Vechiul Testa¬ment drept Carem (Iosua 15, 59) sau Bethacherem (Ieremia 6,1), nu mai este amintit nicăieri în Noul Tes¬tament, tradiţia (confirmată de opinia cercetătorilor) aşază aici casa Sfinţilor Zaharia şi Elisabeta, părinţii Sfântului loan, cel ce avea să fie Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Pe acest loc, înglobând peştera cu plafon de stâncă naturală care era parte a ca¬sei Sfântului Zaharia, a fost ridicată o biserică în seco¬lul 5, care a fost refăcută şi extinsă de cruciaţi. Arabii au necinstit locul, transformându-l în caravansarai şi grajduri. Ultimele lucrări de reconstruire au fost făcute de franciscani în a doua parte a secolului 19 şi lor le aparţine biserica actuală, cu peştera unde a văzut lumina zilei prun¬cul loan. Sub altarul care marchează locul, pe o stea de marmură, stă scris în limba latină: Hic praecusor Domini natus est (Aici s-a născut Înaintemergătorul Domnului).

Citeste mai mult

Cultura

FOTO Botoșani: Expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, ediția II-a

Publicat

Publicitate

„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”, afirma Ioan Sorin Apan, profesor și etnolog român, pasionat încă din anii de liceu și studenție de descifrarea și înțelegerea ethosului și spiritualității religioase românești.

Este o poveste în culori, motive, texturi şi are o vechime impresionantă, „a fost odată ca niciodată” deschizând drum în lumea fantastică a costumelor tradiţionale încă din perioada existenței culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a fost situată în perioada 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Şi povestea spune că a existat în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații fiind renumiți meşteşugari în țesut și olărit.
Istoricii care au cercetat fascinanta cultură Cucuteni, afirmă că însemnele acesteia amintesc de ia tradiţională românească, şi atribuie purtarea iei, pentru prima dată, în perioada mai sus menţionată, de către meşteşugarii culturii Cucuteni.

Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, a cărei tehnică de confecţionare s-a transmis de la mamă la fiică, din generaţie în generaţie, este simbolul credinţei, identităţii culturale şi creativităţii românilor de pretutindeni, din matricea mitică a străbunilor ridicând mlădiţe şi coborând rădăcini care ne ancorează în suflet mândria de a aparţine acestui popor.

Ieşind în întâmpinarea Zilei internaţionale a iei româneşti, care în data de 24 iunie 2024 se sărbătoreşte pentru al doisprezecelea an consecutiv, Asociaţia FIORAVANTE, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, a organizat expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, aflată la cea de -a doua ediţie. Vernisajul a avut loc la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, în data de 21 iunie 2024, la ora 13.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu, a reunit, în cadrul unui regal de pictură şi grafică, peste 50 de lucrări semnate de 27 de expozanţi, tineri artişti şi artişti consacraţi, din Botoşani, Iaşi, Constanţa, Suceava, Bacău, Gorj, Baia Mare, Harghita, Bucureşti: Andreea Andrieş, Dănuţ Aconstantinesei, Sorin Bârgăoan, Ilinca Botezatu, Nicoleta Cărare, Elena Ceauşescu, Giulia Chisăliţă, Margareta Catriniu, Dănuţ-Adrian Chidon Frunză, Ionela Cumpănaşu, Genoveva Dolhescu, Andreea-Valentina Hogea, Ofelia Huţul, Răzvan-Ştefan Horobeţ, Vladimir Kato, Valentina Paraschiv, Florin-Alexandru Preda, Mircea Rusu, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Nahum Sternberg, Liviu Şoptelea, Margareta Toderică, Cornelia Vass, Sorina Fădor Vădeanu, Anca-Maria Scripa, Ana-Roua Vasilescu.
Pe simeze au fost expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, semnate de Ştefan Constantinescu, Marcel Olinescu, Nicolae Hilohi, Lucia Dem Bălăcescu, Paul Miracovici, Alexandru Cumpătă, Ion Murariu, Ilie Cămărăşan, Teodor Valenciuc, Petru Petrescu, Ion Musceleanu, Petru Iorgulescu Yor, Georgeta Năpăruş şi Georgel Paşcu.

Despre artistul invitat, Virgiliu Parghel, fost ucenic al maestrului Corneliu Baba, Aurelia Mocanu, afirma: „Pictura lui Virgiliu Parghel este – greu de egalat – un cuptor cu foc continuu al unei vocaţii de picturalitate care dospeşte din frământarea realului. Este o energie răscolitoare, fără pic de sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandreţe optimistă, cu care artistul metabolizează pictural trecerea lui prin viaţă. Parghel pare în toate, chiar şi în miile de notaţii grafice, un respirator de pastă-culoare.”
Vernisajul a fost deschis de doamna Ana-Elisabeta Coşereanu, muzeograf la secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, gazdă a evenimentului: „A venit vacanţa […] Cert este că a venit cu lumină şi culoare, cu bucurie şi valoare, a venit cu sărbătoare. A venit cu cea de-a doua ediţie a Suprapunerilor estetice – cămaşa românească. Este o expoziţie care cred eu că e pe gustul tuturor, expoziţie despre care doamnele care s-au ocupat de organizare vă vor spune mai multe, vă vor spune cele cuvenite. Singurul lucru pe care vreau să vi-l spun eu este: vă mulţumesc că sunteţi alături de ceea ce înseamnă fenomenul cultural botoşănean, deşi unii spun că e prea puţin, că poate că nu e cât trebuie, sau cum trebuie, dar un spaţiu muzeal nu are viaţă fără cei care să-i dea viaţă, adică să-l viziteze, să-l iubească şi să fie alături mereu de evenimentele pe care le organizăm. Mereu, în măsura posibilităţilor. Din partea mea, Mulţumesc!”

Publicitate

Maria-Laura Tocariu, şef al secţiei de Artă Plastică şi Etnografie din cadrul Muzeului judeţean Botoşani a evidenţiat rolul şi rostul evenimentului în contextul actual: „Expoziţia îşi propune să aducă în centrul atenţiei dumneavoastră costumul popular, poate cea mai vibrantă marcă a moştenirii noastre culturale, considerat de etnografi un sistem semiotic, care oferă informaţii despre diferenţele sociale, de vârstă sau de gen. În societăţile tradiţionale, acest costum este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenţate valenţele lui magice şi simbolice. În societăţile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faţa acestei uniformizări generale. […] Noi de ce nu am continua să spunem, tot plastic, această poveste, adaptată la contemporaneitate? Şi, ca un răspuns la această întrebare, a apărut ideea organizării suprapunerilor estetice. Aflat la a doua ediţie, este un proiect care îşi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci îşi propune şi să celebreze spiritul creator, să reuşească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care reuşeşte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţişată privitorului şi care să intre în suflet.”

La eveniment au fost prezenţi Haralamb Diana – Inspector şcolar – Arte, Florentina Gheorghiţă – Director la CNIPT Botosani, Ala Sainenco – Manager al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, Ersilia Iacob – manager al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, Iustina Ieremia-Cenuşă – manager al Centrului Creaţiei Botoşani, Bogdan Suruciuc – Inspector Şcolar General, Dănuţ Huţu, directorul Direcției Județene pentru Cultură.

În sala expoziţiei am remarcat prezenţa Anei Maria Micu, artist vizual de excepţie, Exclusively Represented Artist la Mind Set Art Center.

Publicitate

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu a mulţumit colegilor care au trimis lucrări şi tuturor celor aflaţi în sală, definind evenimentul: „Este pentru mine un proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, acum ajungând la versiunea pe care mi-o doream de mult, anume – o expoziţie naţională de Arte vizuale. Și, de ce nu, există și dorința ca această expoziție să fie un punct de reper pe harta artistică ţării. Este o expoziţie dedicată iei – ca simbol, iei – ca sursă de inspiraţie, ca punct de plecare pentru creaţia artistică. […] Sărbătoare a creativităţii şi a portului popular românesc, expoziţie anuală având ca temă tradiţia milenară a acestui popor, ilustrată de talentul şi sensibilitatea mânuitorului de penel şi culoare de pretutindeni, expoziţia a reunit lucrări care conturează specificul fiecărui colţ de ţară şi militează pentru reîntoarcerea la matca străveche a sufletului românesc, turnată în tipare contemporane.”
Mihaela Arhip.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending