Evaluare Națională 2024: Reguli și interdicții. Evaluarea Națională 2024 începe în data de 25 iunie, marți, cu proba la Limba și literatura română.

Joi, 27 iunie, este proba la Matematică, iar vineri, 28 iunie – la Limba maternă.

Pentru elevii claselor a VIII-a acesta este primul examen important din viața lor.

De aceea este esențial ca atât elevii, cât și părinții, să știe care sunt regulile din sălile de examen, ce au voie să facă, ce este interzis și care sunt consecințele încălcării regulamentului.

Elevii care susțin probele scrise la Evaluarea Națională 2024 nu au voie să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să aibă asupra lor, în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, transmite Edupedu.

Încălcarea regulilor va fi considerată fraudă și elevul este eliminat din examen, conform ordinului privind organizarea EN VIII 2024.

Candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc regulile și mențiunea că știu că nerespectarea lor duc la eliminarea din sala de examen.

Elevii eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă, potrivit metodologiei.

Evaluare Națională 2024: Reguli și interdicții

„Se interzice candidaților la evaluarea națională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și alte asemenea obiecte, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învățământ – centru de examen în acest scop.

Publicitate

• Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiți în examen.

Se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți candidați/asistenți din unitatea/unitățile de învățământ/centrul/ centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

• Încălcarea regulilor va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi sunt eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise etc.

Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Elevii pot ieși din sala de examen după o oră de la începerea probei scrise.

La părăsirea sălii de examen, candidații nu primesc subiectele.

Evoluţia celor doi răniţi în explozia de la Botoşani şi care au fost aduşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti este lent favorabilă, se mobilizează, cooperează, ei fiind stabili hemodinamic şi respirator, a anunţat luni Ministerul Sănătăţii.

„Cei doi pacienţi internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) au o evoluţie lent favorabilă, se mobilizează, cooperează. Aceştia sunt stabili hemodinamic şi respirator. Se continuă cu măsurile de îngrijire specifice de ATI şi Chirurgie plastică”, afirmă sursa citată.

Potrivit sursei citate, cei trei pacienţi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Spiridon” din Iaşi sunt conştienţi, cooperanţi, stabili hemodinamic şi respirator, fără oxigenoterapie.

15 persoane au fost rănite în explozia urmată de incendiu produsă pe 7 iunie la un magazin de materiale de construcţii din municipiul Botoşani. AGERPRES

„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”, afirma Ioan Sorin Apan, profesor și etnolog român, pasionat încă din anii de liceu și studenție de descifrarea și înțelegerea ethosului și spiritualității religioase românești.

Este o poveste în culori, motive, texturi şi are o vechime impresionantă, „a fost odată ca niciodată” deschizând drum în lumea fantastică a costumelor tradiţionale încă din perioada existenței culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a fost situată în perioada 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Şi povestea spune că a existat în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații fiind renumiți meşteşugari în țesut și olărit.
Istoricii care au cercetat fascinanta cultură Cucuteni, afirmă că însemnele acesteia amintesc de ia tradiţională românească, şi atribuie purtarea iei, pentru prima dată, în perioada mai sus menţionată, de către meşteşugarii culturii Cucuteni.

Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, a cărei tehnică de confecţionare s-a transmis de la mamă la fiică, din generaţie în generaţie, este simbolul credinţei, identităţii culturale şi creativităţii românilor de pretutindeni, din matricea mitică a străbunilor ridicând mlădiţe şi coborând rădăcini care ne ancorează în suflet mândria de a aparţine acestui popor.

Ieşind în întâmpinarea Zilei internaţionale a iei româneşti, care în data de 24 iunie 2024 se sărbătoreşte pentru al doisprezecelea an consecutiv, Asociaţia FIORAVANTE, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, a organizat expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, aflată la cea de -a doua ediţie. Vernisajul a avut loc la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, în data de 21 iunie 2024, la ora 13.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu, a reunit, în cadrul unui regal de pictură şi grafică, peste 50 de lucrări semnate de 27 de expozanţi, tineri artişti şi artişti consacraţi, din Botoşani, Iaşi, Constanţa, Suceava, Bacău, Gorj, Baia Mare, Harghita, Bucureşti: Andreea Andrieş, Dănuţ Aconstantinesei, Sorin Bârgăoan, Ilinca Botezatu, Nicoleta Cărare, Elena Ceauşescu, Giulia Chisăliţă, Margareta Catriniu, Dănuţ-Adrian Chidon Frunză, Ionela Cumpănaşu, Genoveva Dolhescu, Andreea-Valentina Hogea, Ofelia Huţul, Răzvan-Ştefan Horobeţ, Vladimir Kato, Valentina Paraschiv, Florin-Alexandru Preda, Mircea Rusu, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Nahum Sternberg, Liviu Şoptelea, Margareta Toderică, Cornelia Vass, Sorina Fădor Vădeanu, Anca-Maria Scripa, Ana-Roua Vasilescu.
Pe simeze au fost expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, semnate de Ştefan Constantinescu, Marcel Olinescu, Nicolae Hilohi, Lucia Dem Bălăcescu, Paul Miracovici, Alexandru Cumpătă, Ion Murariu, Ilie Cămărăşan, Teodor Valenciuc, Petru Petrescu, Ion Musceleanu, Petru Iorgulescu Yor, Georgeta Năpăruş şi Georgel Paşcu.

Despre artistul invitat, Virgiliu Parghel, fost ucenic al maestrului Corneliu Baba, Aurelia Mocanu, afirma: „Pictura lui Virgiliu Parghel este – greu de egalat – un cuptor cu foc continuu al unei vocaţii de picturalitate care dospeşte din frământarea realului. Este o energie răscolitoare, fără pic de sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandreţe optimistă, cu care artistul metabolizează pictural trecerea lui prin viaţă. Parghel pare în toate, chiar şi în miile de notaţii grafice, un respirator de pastă-culoare.”
Vernisajul a fost deschis de doamna Ana-Elisabeta Coşereanu, muzeograf la secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, gazdă a evenimentului: „A venit vacanţa […] Cert este că a venit cu lumină şi culoare, cu bucurie şi valoare, a venit cu sărbătoare. A venit cu cea de-a doua ediţie a Suprapunerilor estetice – cămaşa românească. Este o expoziţie care cred eu că e pe gustul tuturor, expoziţie despre care doamnele care s-au ocupat de organizare vă vor spune mai multe, vă vor spune cele cuvenite. Singurul lucru pe care vreau să vi-l spun eu este: vă mulţumesc că sunteţi alături de ceea ce înseamnă fenomenul cultural botoşănean, deşi unii spun că e prea puţin, că poate că nu e cât trebuie, sau cum trebuie, dar un spaţiu muzeal nu are viaţă fără cei care să-i dea viaţă, adică să-l viziteze, să-l iubească şi să fie alături mereu de evenimentele pe care le organizăm. Mereu, în măsura posibilităţilor. Din partea mea, Mulţumesc!”

Maria-Laura Tocariu, şef al secţiei de Artă Plastică şi Etnografie din cadrul Muzeului judeţean Botoşani a evidenţiat rolul şi rostul evenimentului în contextul actual: „Expoziţia îşi propune să aducă în centrul atenţiei dumneavoastră costumul popular, poate cea mai vibrantă marcă a moştenirii noastre culturale, considerat de etnografi un sistem semiotic, care oferă informaţii despre diferenţele sociale, de vârstă sau de gen. În societăţile tradiţionale, acest costum este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenţate valenţele lui magice şi simbolice. În societăţile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faţa acestei uniformizări generale. […] Noi de ce nu am continua să spunem, tot plastic, această poveste, adaptată la contemporaneitate? Şi, ca un răspuns la această întrebare, a apărut ideea organizării suprapunerilor estetice. Aflat la a doua ediţie, este un proiect care îşi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci îşi propune şi să celebreze spiritul creator, să reuşească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care reuşeşte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţişată privitorului şi care să intre în suflet.”

La eveniment au fost prezenţi Haralamb Diana – Inspector şcolar – Arte, Florentina Gheorghiţă – Director la CNIPT Botosani, Ala Sainenco – Manager al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, Ersilia Iacob – manager al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, Iustina Ieremia-Cenuşă – manager al Centrului Creaţiei Botoşani, Bogdan Suruciuc – Inspector Şcolar General, Dănuţ Huţu, directorul Direcției Județene pentru Cultură.

În sala expoziţiei am remarcat prezenţa Anei Maria Micu, artist vizual de excepţie, Exclusively Represented Artist la Mind Set Art Center.

Publicitate

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu a mulţumit colegilor care au trimis lucrări şi tuturor celor aflaţi în sală, definind evenimentul: „Este pentru mine un proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, acum ajungând la versiunea pe care mi-o doream de mult, anume – o expoziţie naţională de Arte vizuale. Și, de ce nu, există și dorința ca această expoziție să fie un punct de reper pe harta artistică ţării. Este o expoziţie dedicată iei – ca simbol, iei – ca sursă de inspiraţie, ca punct de plecare pentru creaţia artistică. […] Sărbătoare a creativităţii şi a portului popular românesc, expoziţie anuală având ca temă tradiţia milenară a acestui popor, ilustrată de talentul şi sensibilitatea mânuitorului de penel şi culoare de pretutindeni, expoziţia a reunit lucrări care conturează specificul fiecărui colţ de ţară şi militează pentru reîntoarcerea la matca străveche a sufletului românesc, turnată în tipare contemporane.”
Mihaela Arhip.