Un tânăr actor și regizor din Botoșani a fost nominalizat la Gala Premiilor GOPO, cel mai important eveniment dedicat industriei de film din România. Alături de actorul Carol Ionescu, botoșăneanul ANDREI REDINCIUC spune o poveste despre violență, în toate formele ei si despre cum o glumă stupidă poate avea consecințe extrem de nefericite în scurtmetrajul „Extravaganzia mare, blat subțire, sos iute”.
Performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei, arta care ne aduce de fiecare dată împreună, chiar și în cele mai încercate vremuri, vor fi recompensate pe 19 aprilie.
26 lungmetraje românești lansate în cinematografe sau pe platforme VOD în 2021 au fost luate în considerare de juriul din acest an pentru desemnarea nominalizărilor la cea de-a 16-a ediție a Premiilor Gopo. Printre filmele nominalizate se numără: Otto Barbarul (13 nominalizări), Malmkrog (11 nominalizări), Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (7 nominalizări), Neidentificat (7 nominalizări), Câmp de maci (7 nominalizări) și Luca (7 nominalizări).
Video de nominalizări poate fi vizionat aici:
Cineaștii Bogdan George Apetri (Neidentificat), Cristi Puiu (Malmkrog), Eugen Jebeleanu (Câmp de maci), Radu Jude (Babardeală cu bucluc sau porno balamuc) și Ruxandra Ghițescu (Otto Barbarul) sunt nominalizații categoriei Cea mai bună regie.
Publicitate
La categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal concurează Andreea Grămoșteanu (Complet Necunoscuți), Ioana Bugarin (Mia își ratează răzbunarea), Katia Pascariu (Babardeală cu bucluc sau porno balamuc), Marina Palii (Malmkrog) și Nicoleta Hâncu (Poate mai trăiesc și azi), în timp ce Adrian Titieni (Tata mută munții), Bogdan Farcaș (Neidentificat), Conrad Mericoffer (Câmp de maci), István Téglás (Luca) și Mircea Andreescu (După 40 de zile) concurează la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal.
Numărul mare de lungmetraje eligibile la această ediție pentru nominalizările la titlul de Cel mai bun documentar, dar și diversitatea acestora, i-au determinat pe membrii juriului să includă șase titluri pe lista filmelor care vor concura în 2022 pentru trofeul acordat la această categorie: Casa cu păpuși (r. Tudor Platon), Holy Father (r. Andrei Dăscălescu), Ieșirea trenurilor din gară (r. Radu Jude, Adrian
Cioflâncă), În mijlocul meu, vocea (r. Andra Hera), Noi împotriva noastră (r. Andra Tarara) și România Sălbatică (r. Dan Dinu).
Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu) și Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu), două dintre peliculele nominalizate în acest an la categoria Cel mai bun film de lungmetraj, se regăsesc și pe lista titlurilor care concurează pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de debut, alături de Complet Necunoscuți (r. Octavian Strunilă) și de lungmetrajele documentare Casa cu păpuși (r. Tudor Platon) și România Sălbatică (r. Dan Dinu).
Zece filme scurte se află în cursa pentru cele două premii dedicate, acordate în acest an Celui mai bun
scurtmetraj de ficțiune (6 titluri nominalizate) și Celui mai bun scurtmetraj documentar (4 titluri nominalizate).
La categoria Cel mai bun film european, criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Adieu les cons / Adio, proștilor! (r. Albert Dupontel), Annette (r. Leos Carax), Another Round / Încă un rând (r. Thomas Vinterberg), Les traducteurs / Traducătorii (r. Régis Roinsard), Portrait de la jeune fille en feu / Portretul unei femei în flăcări (r. Céline Sciamma).
Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo 2022 au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din profesioniști din domeniu: criticii de film Iulia Voicu și Ștefan Dobroiu, cronicarul Mihai Brezeanu (LiterNet), regizorii Laurențiu Damian și Ivana Mladenovic, actrița Rodica Lazăr, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, editorul Roxana Szel, creatoarea de costume Dana Păpăruz, producătoarea și regizoarea Monica Lăzurean Gorgan și producătoarea și organizatorul de festival Miruna Berescu.
După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2022, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.
Premiile Gopo 2022 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.
Finanțat de: Ministerul Culturii
Cu sprijinul: CNC, Dacin Sara, Babel Communication
Sponsori principali: Apa Nova o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini
Sponsori: Aqua Carpatica, IQOS, Conceptual Lab by Theo Nissim
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Marți, în intervalul orar 09:00 – 11:00, polițiștii Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat o acțiune de tip „blitz” pe două dintre cele mai circulate drumuri naționale din județ: D.N. 28B Botoșani – Flămânzi și D.N. 29 Botoșani – Huțani. Scopul principal al acțiunii a fost prevenirea accidentelor provocate de viteza excesivă.
În doar două ore, oamenii legii au oprit pentru control peste 30 de autovehicule. În urma verificărilor, au fost aplicate 26 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 14.000 de lei.
Dintre abaterile constatate, cele mai frecvente au fost legate de depășirea limitei legale de viteză – 16 dintre sancțiuni fiind aplicate pentru această contravenție. Acțiunile de acest tip vor continua și în perioada următoare, avertizează polițiștii, care reamintesc conducătorilor auto că viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze ale accidentelor grave de circulație.
În ultimele două zile, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au desfășurat o amplă acțiune de control în piețele centrale din municipiile Dorohoi și Botoșani. Alături de ei au participat inspectori din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și Direcției de Sănătate Publică.
Scopul acțiunii a fost verificarea respectării legislației privind comerțul cu produse agroalimentare. Au fost controlați peste 80 de agenți economici, iar bilanțul controalelor indică 42 de sancțiuni contravenționale aplicate, cu o valoare totală ce depășește 116.000 de lei.
Totodată, autoritățile au confiscat aproximativ 4.000 de lei, sumă provenită din încasări nefiscalizate. Acțiunea face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a evaziunii fiscale și de protejare a consumatorilor.
Joia Mare este o zi importantă din Săptămâna Patimilor, în care se comemorează evenimente semnificative din viața lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea sa. Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Patimilor și are o semnificație profund religioasă în tradiția ortodoxă, fiind marcată prin diverse obiceiuri și ritualuri.
Semnificația religioasă
Conform Evangheliei, în Joia Mare, Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi pentru a le arăta smerenia și iubirea de slujire, demonstrând astfel că cei mari trebuie să fie umili și să slujească celor mici. Acest gest este simbolic pentru iubirea și slujirea unii altora, un act de smerenie și de dăruire.
Tot în această zi, Iisus a instituit Euharistia, cunoscută ca Cina cea de Taină, când a împărțit pâinea și vinul ca simbol al trupului și sângelui său, prefigurând astfel sacrificiul său pe cruce. Acesta este un moment de mare importanță în creștinism, deoarece Sfintele Taine ale Euharistiei sunt continuate de Biserica Ortodoxă și de celelalte confesiuni creștine.
În Joia Mare, se remarcă și momentul trădării lui Iuda Iscarioteanul, care, din dorința de a-l vinde pe Iisus, s-a înțeles cu preoții să-l predea pentru 30 de arginți. Aceasta este o parte esențială a patimilor lui Hristos.
Obiceiuri și tradiții
Publicitate
Vopsirea ouălor: În tradiția ortodoxă, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouă roșii. Ouăle simbolizează viața, iar vopsirea lor în roșu reprezintă sângele lui Hristos vărsat pe cruce. Acesta este un obicei vechi, legat de celebrarea Învierii.
Spovedania și împărtășania: Mulți credincioși merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Paștelui.
Slujbe speciale: În biserici, se oficiază slujbe speciale în Joia Mare, iar în unele locații se țin Prohodul Domnului, care se cântă în memoria jertfei lui Iisus. În unele tradiții, se face Udatul în biserică, un obicei în care preoții stropesc cu apă sfințită credincioșii, simbolizând curățirea de păcate.
Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare
Ouăle roșii simbolizează viața, renașterea și sacrificiul, având o semnificație puternică în tradițiile religioase, în special în contextul Paștelui Ortodox. Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Iisus Hristos, care a fost răstignit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, dar și învierea Sa, fiind un simbol al Învierii și al înnoirii vieții.
În tradiția ortodoxă, ouăle se vopsesc în Joia Mare, o zi semnificativă din Săptămâna Patimilor. Aceasta este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor, un act de smerenie, și este, de asemenea, ziua în care are loc pregătirea pentru sărbătoarea Învierii. Vopsirea ouălor în această zi reprezintă un ritual de pregătire pentru Paște, simbolizând curățirea și sfințirea, dar și începerea unui nou ciclu de viață spirituală.
Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare sunt considerate mai puternice, fiind binecuvântate și încărcate cu o energie spirituală specială. De asemenea, în multe tradiții, ouăle roșii sunt folosite în jocuri și obiceiuri populare, precum ciocnirea ouălor, care simbolizează lupta dintre viață și moarte, dar și între bine și rău.
La Cina cea de Taină din joia mare, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creştineşti: Taina Împărtăşaniei. El a săvârşit un lucru neobişnuit de tainic şi de sfânt: a luat pâinea, a binecuvântat-o, şi-a înălţat privirile către cer, a lăudat pe Dumnezeu, a frânt pâinea şi a dat-o ucenicilor Săi spunând uluitoarele, cu totul neobişnuitele cuvinte pe care le auzim la fiecare Sfântă Liturghie: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor”.
După aceea, Domnul Iisus Hristos a binecuvântat potirul cu vin şi, dându-l ucenicilor, a grăit: „Beţi dintru acesta toţi: acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea” (Matei 26, 28). Noi facem asta spre pomenirea Lui la fiecare Sfântă Liturghie prin Taina Euharistiei. Mai înainte, El spusese: „Eu sunt Pâinea vieţii… Eu sunt Pâinea cea vie, Care S-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci – iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu… Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (Ioan 6, 48-51, 53-56).
Aceste cuvinte au fost atât de şocante când oamenii le-au auzit pentru prima dată încât mulţi, chiar dintre ucenicii Lui, L-au părăsit, neputând înţelege cum avea El să le dea de mâncat Trupul Său şi de băut Sângele Său, cum putea să îşi dea numele de „Pâinea Cerească”. Dar cei doisprezece apostoli, pe care Domnul Iisus Hristos i-a întrebat: „Nu vreţi şi voi să Mă părăsiţi?”, i-au răspuns prin gura Sfântului Apostol Petru: „Doamne, unde să mergem? Doar Tu ai cuvintele vieţii veşnice” (Ioan 6, 67-68). Apostolii au primit, au făcut loc în inimile lor pentru cuvintele tainice ale Domnului, au crezut în faptul că Domnul Iisus Hristos este Pâinea vieţii, care s-a pogorât din cer – iar la Cina cea de Taină, când El le-a dat Trupul şi Sângele Său sub chipul pâinii şi al vinului, şi-au amintit cu adâncă credinţă de ceea ce le spusese Hristos.
Şi noi, creştinii, suntem datori să primim în inimile noastre aceste mari şi sfinte cuvinte ale lui Hristos, suntem datori să ne amintim ce ne-a spus Hristos în minunatul Său cuvânt despre viţa de vie: „Eu sunt Viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15, 1-6). Dacă noi suntem mlădiţe ale Viţei lui Hristos, înseamnă că ne hrănim cu seva acestei Viţe, aşa cum viţa de vie obişnuită se hrăneşte cu seva pe care o primeşte de la rădăcinile sale. Nu putem trăi fără hrana tainică primită de la Viţa Hristos, ale cărei mlădiţe El ne-a învrednicit să fim. El ne-a învrednicit să fim.
Suntem datori să credem din toată inima în faptul că, împărtăşindu-ne cu Trupul şi Sângele lui Hristos sub chipul pâinii şi al vinului, cu adevărat mâncăm Trupul lui Hristos şi bem Sângele Lui. Şi nimeni dintre noi să nu se îndoiască văzând că pâinea rămâne pâine şi vinul rămâne vin şi că ele au gust de pâine şi de vin. Să nu se îndoiască nimeni de faptul că nu sunt pâine simplă şi vin simplu, ci adevăratul Trup şi adevăratul Sânge al lui Hristos.
În Taina Euharistiei, la Liturghie, se săvârşeşte cu adevărat neasemuita minune a prefacerii pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos. Episcopii şi preoţii care săvârşesc cu mare evlavie Taina Euharistiei, simt limpede că se petrece o Taină foarte mare, simt cum Se pogoară Duhul Sfânt asupra pâinii şi a vinului. Să ne apropiem și noi de marea Taină a Împărtăşaniei cu frică, cutremur, cu credinţă adâncă în faptul că sub chipul pâinii şi al vinului ne împărtăşim cu Trupul şi cu Sângele lui Hristos, că se împlinesc asupra noastră cuvintele lui Hristos: „Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu întru Mine rămâne şi Eu întru el”. Amin.