Zeci de copii din comuna Blândești au trăit momente de neuitat timp de două zile, în cadrul activităților care au fost organizate în „Tabăra Bucuriei”, 24 și 25 august, un eveniment marca „profesor George Brânzei”, care este deja un militant consacrat pentru dreptul copiilor de a se bucura de această vârstă a inocenței, de a avea acces la informație, dar și un păstrător al credinței și tradiției strămoșești.
În sprijinul inimosului profesor de religie au venit directorul Școlii din Blândești, profesor Elena Tănase, părintele Liviu ROTARU, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Cerchejeni, mai mulți voluntari, care sunt elevi sau absolvenți ai Seminarului Teologic din Botoșani. Acestora li s-au alăturat enoriașii din satul Cerchejeni, dar și alți oameni de bine, care au contribuit pentru a fi asigurată hrana, apa, strictul necesar, pentru o experiență care a adus zâmbetul pe chipurile a 80 de copii care pot spune că au avut două zile de vacanță de neuitat. Aceasta a fost de altfel și dorința organizatorilor: totul să fie gratuit, așa cum au fost toate activitățile din acest an școlar.
În prima zi, copiii au participat la activități care s-au derulat pe ateliere de lucru în sălile de clasă a Școlii Blândești, în cadrul cărora le-au fost puse la încercare atenția și istețimea, după care abilitățile sportive au fost testate în diverse jocuri antrenante, mediate de voluntarii responsabili. Nu au lipsit surprizele, printre acestea regăsindu-se acțiunea jandarmilor botoșăneni. Momentul cel mai așteptat al întâlnirilor a fost cel în care câinii de serviciu din dotarea Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani au executat, împreună cu conductorii lor, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor. La finalul activităților, s-au organizat ședințe foto ad-hoc, la dorința expresă a copiilor de a se fotografia cu câinii de serviciu Țuțu, Bruno și Echo.
A doua zi a taberei care a reunit 80 de copii, a început, cum altfel fiind duminică, cu Sfânta Liturghie, o slujbă impresionantă, la finalul căreia părintele a adresat un cuvânt celor mici, plin de învățăminte rostite pentru puterea lor de înțelegere. Cei care au primit dezlegare de la duhovnic au primit Sfânta Împărtășanie.
După-amiază, acțiunea s-a mutat „la Cerchejeni, în deal”, pe un tăpșan care a devenit pentru câteva ore locul bucurie necondiționate. Organizatorii au deschis acțiunea cu un dialog al părintelui Ciprian Munteanu, preot paroh la Biserica „Învierea Domnului”, din Dorohoi, fost preot misionar în Italia, fiu al comunei, cu copiii care au răspuns fără emoții la întrebările subtile ale acestuia care le-a oferit sfaturi prețioase, menite să aducă succesul în viață. La final, la Cerchejeni, în deal, a răsunat CREZUL, simbolul de credință rostit din zeci de piepturi, moment de altfel foarte emoționant.
Momentul duhovnicesc a fost urmat de un program de muzică populară, animat de doi interpreți care au adus veselia la propriu pentru zeci de copii s-au prins în horă, într-o coregrafie ad-hoc, demonstrând că lumea satului nu a pierdut nicio clipă tradiția strămoșească. Trebuie creat doar contextul în care să se manifeste. Teodor Gireadă, interpretul de muzică populară cunoscut și de la emisiunea „Românii au talent” a adus „arsenalul” de instrumente muzicale pe care le stăpânește impecabil și a scos copiii la joc. După interpretarea sa a venit rândul unei fete superbe și talentate, care începând din acest an este studentă la Conservator, Elisabeta Șeremet, ovaționată de copiii prezenți în tabără. Programul său muzical a fost susținut de o horă imensă.
Publicitate
Momentul folcloric a fost încheiat de prestația unei apreciate interprete, Valentina Tipa Lulciuc , un nume deja consacrat pe firmamentul muzicii populare, care este și psiholog la origine. Distinsa artistă i-a încântat pe copii cu cântece de joc din folclorul autentic, dar a ales special o melodie de suflet dedicată părinților prezenți.
Bucuria copiilor din tabăra de la Blândești a fost amplificată de focul de tabără, aprins după ce s-a înserat, moment savurat cu o porție de cârnăciori care au sfârâit suficient pe grătarul încins din vreme. „Tabăra bucuriei” s-a încheiat cu un foc de artificii, aplaudat de copiii care au trăit momentul la intensitate maximă.
Profesorul George Brânzei a apreciat faptul că toți copiii care s-au înscris pentru Tabăra Bucuriei au fost prezenți, alături de aceștia regăsindu-se și câțiva veniți în vacanță din străinătate.
„Organizez evenimente pentru copii din 2016, pe când eram dascăl în Parohia Curtești, din Botoșani, unde împreună cu un grup de copii am readus obiceiul colindatului, am organizat pelerinaje pedestre până la Peștera Sfântului Onufrie la Curtești. În ultimii ani am mai organizat trei ediții a Festivalului „N-au murit colindătorii”. În principal, activitățile se organizează la nivel de școală, cu elevii pe care îi am la catedră. Primul gând pentru această tabără a fost acela de a oferi copiilor o vacanță pentru a mai alina dorul de a avea așa ceva și am reușit pentru două zile să aducem vacanța la ei acasă. Sperăm să facem și în anul următor o ediție poate și mai extinsă, cu mai mulți artiști și ne dorim ca prin aceste activități să promovăm frumosul, credința și bucuria. În tabără au fost înscriși optzeci de copii și ne bucurăm că au fost toți, chiar și copii din afara școlii, care locuiesc în străinătate care și-au exprimat dorința de a participa la o tabără și noi i-am primit cu toată dragostea. Și ne dorim ca în anii care urmează să colaborăm și cu alte școli. de exemplu, pe 1 Iunie am organizat un eveniment Tabăra prieteniei, de o zi, la care au participat elevi de clasa a opta de la elevi din Gorbănești , Unțeni și Blândești. Nu știu să dau decât note de 10”, a detaliat profesorul George Brânzei.
Directorul Școlii Blândești, profesor Elena Tănase, a fost aplaudată frenetic de copiii care o îndrăgesc nespus poate și pentru faptul că pe parcursul anului școlar, dar mai ales a vacanțelor, le face tot felul de surprize menite să le deschidă orizontul cunoașterii și, pe de altă parte, să-i încurajeze să ducă mai departe credința și tradițiile lăsate moștenire de înaintași.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.
Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.
Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere. Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.
În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro
De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.
Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.
România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.
După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.
Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.
Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.
Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.
Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.
Publicitate
Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.
Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.
Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.
Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.
Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.
În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:
7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,
16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,
Publicitate
1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,
1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.
Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei. Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.
Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.
Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.
Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.
Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).
Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.
Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.
Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.
Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.
Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.