Școala începe pe 8 mai, după vacanța de primăvară și după sărbătorile de Paște pentru creștinii ortodocși, conform calendarului anului școlar 2023-2024.

Cursurile din modulul 5 de școală încep în mijlocul săptămânii, miercuri, 8 mai, și durează până pe 21 iunie 2024. Modulul 5 este cel în care au loc Evaluările Naționale de la clasele II-VI.
Cursurile acestui an școlar se încheie pe 21 iunie 2024, potrivit structurii publicate în Monitorul Oficial pe 15 martie 2023.

Dar elevii din anii terminali încheie cursurile mai repede ca ceilalți. Astfel, elevii de clasa a VIII-a termină anul școlar pe 14 iunie și susțin Evaluarea Națională pe 25 iunie. Elevii de clasa a XII-a termină pe 7 iunie și au prima probă de BAC 2024 pe 1 iulie 2024.

Calendarul anului școlar 2023-2024 pentru fiecare jude

Publicitate

ț, în format printabil, poate fi descărcat de aici.

Structura anului școlar 2023-2024 este următoarea:

• Modulul 1: 11 septembrie 2023 – 27 octombrie 2023
  • Vacanță de toamnă: 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023
• Modulul 2: 6 noiembrie 2023 – 22 decembrie 2023
  • Vacanță de iarnă: 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024
• Modulul 3: 8 ianuarie 2024 – 9/16/23 februarie 2024
  • Vacanță de schi: o săptămână, în perioada 12 februarie 2024 – 3 martie 2024
• Modulul 4: 19/26 februarie/4martie 2024 – 26 aprilie 2024
  • Vacanță de primăvară: 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024
• Modulul 5: 8 mai 2024 – 21 iunie 2024

Calendar Evaluări Naționale II-IV-VI

Dacă în modulul 4 s-au susținut simulările examenelor naționale, Evaluarea Națională și Bacalaureatul 2024, modulul 5 cuprinde Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Acestea încep pe 13 mai și se încheie pe 29 mai 2024, potrivit structurii aprobate. Iată calendarul lor:

Publicitate

Calendar Evaluare Națională clasa a II-a

• 13 mai – Limbă și comunicare – scris – Limba română
• 13 mai – Limbă și comunicare – scris Limba maternă
• 14 mai – Limbă și comunicare – citit – Limba română
• 15 mai – Limbă și comunicare – citit – Limba maternă
• 16 mai – Matematică și Științe ale naturii
• 17 mai – Limbă și comunicare – scris-citit – Limba română pentru minoritățile naționale

Calendar Evaluare Națională clasa a IV-a

• 21 mai – Limba Română
• 22 mai – Matematică
• 23 mai – Limba maternă

Calendar Evaluare Națională clasa a VI-a

• 28 mai – Limbă și comunicare
• 29 mai – Matematică și Științe ale naturii

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2024

Evaluarea Națională 2024 are loc în perioada 25-28 iunie. Proba la Limba română se va desfășura pe 25 iunie, iar proba la Matematică este programată pe 27 iunie. Rezulatele finale pentru Evaluarea Națională 2024 vor fi publicate pe 9 iulie, conform calendarului.

• 11 – 14 iunie 2024: Înscrierea la Evaluarea Națională
• 14 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a

• 25 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba română
• 27 iunie 2024 – Proba scrisă la Matematică
• 28 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba maternă

• 3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
• 3 iulie (orele 16 – 19) și 4 iulie 2024 (ora 08:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
• 4 – 9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor
• 9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Admiterea la liceu 2024

Înscrierile pentru admiterea la liceu, în 2024, vor începe pe 11 iulie, iar repartizarea candidaților are loc pe 24 iulie, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordin de ministru. Același ordin stabilește – fără ca schimbarea să fie anunțată de Ministerul Educației – că media gimnazială va fi primul criteriu de departajare pentru elevii cu medii egale de admitere.

11 – 12, 15 – 22 iulie 2024: Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a

Publicitate

11 – 12, 15 – 19 iulie 2024: Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere

11 – 12, 15 – 19 iulie 2024: Verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată

22 iulie 2024: Termenul-limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul de admitere județean/al municipiului București, precum și a listei absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată, prin confirmarea operațiunilor specifice în  aplicația informatică centralizată

Publicitate

Predarea/transmiterea de către comisia din centrul de înscriere a fișelor de  opțiuni  originale la centrul de admitere județean/al municipiului București

22 iulie 2024: Transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul național de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operațiunilor specifice, în aplicația informatică centralizată

23 iulie 2024: Verificarea și corectarea eventualelor erori din bazele de date, precum candidați aflați în baza de date pentru admiterea computerizată și care au fost deja admiși la liceele la care se susțin probe de aptitudini etc., de către Comisia națională de admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București; transmiterea modificărilor la comisia națională

23 iulie 2024: Corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată

24 iulie 2024: Repartizarea computerizată în învățământul liceal a absolvenților clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2024 – 2025

24 iulie 2024: Comunicarea rezultatelor candidaților repartizați computerizat în învățământul liceal 

Afișarea în unitățile de învățământ gimnazial a listei cu locurile neocupate în unitățile de învățământul liceal din județ/municipiul București

25 – 30 iulie 2024: Depunerea dosarelor de înscriere la școlile la care candidații au fost repartizați

30 iulie 2024: Transmiterea de către unitățile de învățământ liceal a situației locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaților admiși în această etapă de admitere

31 iulie – 2 august 2024: Rezolvarea de către comisia de admitere județeană/ a municipiului București, a situațiilor speciale apărute după etapa de repartizare computerizată

Bacalaureat 2024

Elevii de clasa a XII-a încheie cursurile pe 7 iunie 2024, conform calendarului oficial. Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen se face în perioada 3 – 7 iunie, iar de pe 17 iunie încep probele ”orale”, adică cele de certificare a competențelor în limba română și la o limbă străină, dar și de competențe digitale.

3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

• 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

• 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale

Cutia neagră va înregistra o serie de date specifice utilizării automobilului și va putea ofer informații în cazul unor incidente.

Cutia neagră la mașini: EDR, prescurtarea pentru event data recorder, denumit popular și cutia neagră, este un dispozitiv care va deveni obligatoriu pe orice autovehicul înmatriculat începând cu data de 6 iulie 2024.

Utilizat inițial în aviație, acest dispozitiv a ajuns după câteva zeci de ani să fie obligatoriu și pe mașini, scrie G4Media.

Publicitate

Cunoscute sub numele de ”cutii negre”, aparatele de înregistrare a zborurilor au fost impuse în domeniul aviației la sfârșitul anilor 1960.

În ciuda numelui lor, acestea nu sunt de fapt negre; aceste dispozitive sunt de obicei de culoare portocalie pentru a fi mai ușor de găsit după un accident.

În cursul acestui an, un dispozitiv similar va deveni obligatoriu pe toate mașinile noi vândute în Uniunea Europeană.

Publicitate

Cutia neagră la mașini va înregistra o multitudine de date care au relevanță în cazul unui accident de circulație.

Ce date va înregistra EDR sau cutia neagră la autoturisme

Cutia neagră va înregistra o serie de date specifice utilizării automobilului și va putea ofer informații în cazul unor incidente:

• viteza de deplasare,
• poziția pedalelor de accelerație și frâna (cât de tare a fost apăsată pedala),
• turația motorului, unghiul de virare,
• activitatea sistemelelor de siguranță precum ABS-ul și sistemul de control al stabilității,
• momentul declanșării airbag-urilor,
• purtarea centurilor de siguranță
• multe alte date.

Dispozitivul va înregistra în buclă toți acești parametri, dar salvarea lor se va face doar în cazul unui accident.

Publicitate

Dispozitivul va înregistra și salva doar datele înregistrate cu 5 secunde înainte de momentul impactului și 3 secunde după impact.

Comisia Europeană a precizat că sistemul nu va permite identificarea proprietarului autovehiculului sau a șoferului și nu va putea înregistra audio sau video, iar Parlamentul European va defini clar și precis durata păstrării datelor, precum și persoanele sau entitățile care le vor putea consulta.

Cutia neagră la mașini: Ce autovehicule sunt vizate

Începând din iulie 2024, toate mașinile nou înmatriculate în Uniunea Europeană trebuie să fie echipate în mod standard cu un „Event Data Recorder” (EDR).

Publicitate

Această cerință se aplică autoturismelor care se încadrează în clasa M1, care pot găzdui până la opt locuri pentru pasageri, în plus față de scaunul șoferului.

În plus, vehiculele comerciale încadrate în clasa N1, inclusiv camionetele și furgonetele care nu depășesc 3.500 de kilograme, vor fi, de asemenea, echipate cu echivalentul auto al unei cutii negre.

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști, relatează alba24.ro.

Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată, scrie crestinortodox.ro

Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.

Publicitate

În prima vineri de după sărbătoarea Paștelui, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului.

În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire ”Hristos a înviat”, urmată de răspunsul ”Adevărat a înviat”.

Publicitate

Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.

În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.

Reguli speciale în Săptămâna Luminată

Publicitate

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

Începând din Duminică Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

Publicitate

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

În această săptămâna nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Dealtfel,  de la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminică Tomii.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cânta troparul „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru lături ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruință Vieții asupra morții.

Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Tradiții în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

Un incendiu violent a izbucnit, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Strahotin. Un adăpost de animale unde se aflau 28 de porci ( opt mari și 20 de mici) a luat foc, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit. Proprietarul a fost cel care a anunțat incendiul. Când a văzut flăcările, întreaga construcție, de aproximativ 120 de metri pătrați, ardea.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu două autospeciale de stingere și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din Dângeni.

Aceștia au constatat faptul că adapostul de animale ardea generalizat și au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la alte clădiri din apropiere.

Publicitate

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de patru ore.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării instalației electrice, trebuie adoptate următoarele măsuri:

– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective;

Publicitate

– nu utilizaţi aparate electrice care au conductorii de alimentare uzaţi, deterioraţi sau care nu mai au ştecher;
– nu alimentaţi mai mulţi consumatori electrici din acelaşi prelungitor, concomitent;

– nu lăsaţi aparatele electrice sub tensiune când nu le folosiţi deoarece acestea pot fi oricând surse generatoare de incendiu;

– verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat.

Publicitate