Connect with us
Publicitate

Eveniment

Foto&Video: MAMA – simbol al vieții, inspirație pentru pompierii de la Botoșani pentru a dona sânge

Publicat

Ziua de 8 martie, dată la care se sărbătorește MAMA – simbol al vieții, i-a inspirat pe pompierii botoșăneni să organizeze o nouă acțiune umanitară.

Astăzi, ei și-au dorit să îi ajute pe cei care au probleme de sănătate și să încurajeze botoșăneni să devină, la rândul lor, salvatorii care dau viață, prin participarea la acțiuni de donare de sânge.

“În fiecare zi, cineva așteaptă pe un pat de spital un ajutor de la oameni cu suflet mare și nu de puține ori, acesta vine de la necunoscuți care știu ce înseamnă să ai nevoie de sânge pentru o transfuzie sau o intervenție chirurgicală. În spatele unei vieți salvate sunt și donatorii voluntari, iar pompierii se numără printre aceștia”, au transmis responsabilii ISU Botoșani.

Printre aceștia se află pompieri care donează sânge încă din anul 2008, dar și colegi care se află la prima activitate de acest gen.

Acțiunile vor continua până la sfârșitul anului, având în vedere faptul că sunt angajați ISU care donează sânge de mai multe ori pe an și trebuie să respecte intervalul minim între donări.

“Prin gestul lor umanitar, pompierii doresc ca oamenii să conștientizeze faptul că o picătură de sânge poate să salveze viața unui om, iar aceasta nu este doar o expresie, ci o realitate pe care foarte multe persoane o trăiesc, la un moment dat în viață”, au mai adăugat responsabilii ISU Botoșani.

Iată și câteva imagini de la acțiunea de astăzi:

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024:Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Publicat

Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului – 18 martie

Sfântul Ierarh Chiril, de neam din Palestina, s-a născut la Ierusalim în jurul anului 315, pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) din părinți evlavioși care mărturiseau dreapta credință. Avea cu puțin peste 10 ani în timpul Primului Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. În acele vremuri în Ierusalim se descopereau locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci, iar din porunca împăratului Constantin cel Mare se construiau Biserica Sfântului Mormânt și Biserica Învierii. Primind o educație creștină aleasă, a intrat de tânăr în monahism și s-a dedicat studiului profund al Sfintei Scripturi. În anul 335 a fost hirotonit diacon de episcopul Macarie al Ierusalimului, iar peste zece ani episcopul Maxim l-a ridicat la treapta preoției. Nu peste mult timp (în anul 350), a fost ales în locul lui Maxim episcop al Ierusalimului. Cu toate că în anul 325 Sinodul I Ecumenic de la Niceea condamnase arianismul ca erezie, totuși această eroare de învățătură tulbura Biserica în continuare, iar Sfântul Ierarh Chiril se manifesta ca un puternic apărător al ortodoxiei niceene și al sfintelor dogme apostolice. Urmaș la tron al împăratului Constantin cel Mare a fost fiul acestuia, Constanțiu (337-361), care deși a luat numeroase măsuri împotriva păgânismului, susținea învățătura ariană, intrând astfel deseori în conflict cu Biserica.
În ziua de 7 mai 348 s-a arătat în Ierusalim pe cer cinstita Cruce. Pentru acea minune Sfântul Chiril l-a înștiințat în scris pe împăratul Constanțiu, sfătuindu-l spre dreapta credință de la care se abătuse. Episcop al Cezareei Palestinei era Acachie care, în urma sinodului ținut la Sardica în anul 343, a fost declarat eretic arian. În acel context, în anul 350 a apărut un conflict între episcopii Acachie al Cezareei Palestinei și Sfântul Chiril al Ierusalimului, conflict care avea drept cauză două motive principale. În primul rând, între cei doi exista o divergență dogmatică, deoarece unul era susținător al dogmelor ariene, iar celălalt era apărător al ortodoxiei niceene. Pe de altă parte, a apărut o dispută legată de jurisdicția celor două scaune episcopale. Așa cum se știe, în urma distrugerii cetății Ierusalim de către romani în anii 70, comunitatea creștină a fost răspândită în toate părțile și de aceea Cezareea a devenit capitala Palestinei. După o vreme, când numărul creștinilor din Ierusalim s-a mărit, Episcopia din Ierusalim a cerut restabilirea vechii ei poziții de întâietate. Cu ocazia Sinodul I Ecumenic din anul 325 s-a stabilit, printre altele, și calitatea de prim rang a scaunului episcopal al Ierusalimului, în detrimentul Cezareei. Aceasta a generat o nesupunere ierarhică a episcopului Ierusalimului Chiril față de episcopul Cezareei – Acachie, fapt neagreat nicidecum de acesta din urmă. Acachie, aflându-se pe o poziție avantajoasă datorită sprijinului de care se bucura din partea împăratul arian Constanțiu și, găsind un pretext împotriva Sfântului Chiril prin Sinodul care a avut loc în Ierusalim în anul 357, l-a decăzut din slujire și din calitatea de cleric pe Sfântul Ierarh Chiril, îndepărtând-l din cetate. Datorită unei foamete foarte mari, episcopul Ierusalimului a vândut relicvele sfinte și ofrandele Bisericii pentru a oferi hrană oamenilor săraci și de acest lucru s-a folosit Acachie ca argument pentru a putea să îl înlăture pe Sfântului Chiril. fântul Ierarh Chiril a fost exilat în Antiohia, apoi a mers în Tars, unde a fost primit de episcopul Silvan. Văzându-l pe acesta făcând anumite greșeli în unele dogme ale credinței, l-a îndreptat și l-a povățuit la dreapta credință. Auzind de acestea, Acachie a scris lui Silvan, înștiințându-l despre lepădarea lui Chiril ca să-l izgonească de la sine sau să nu-l lase a lucra cele sfințite. Dar Silvan nu l-a ascultat pe Acachie pentru că îl știa pe Sfântul Chiril bărbat drept-credincios, sfânt și învățător, izgonit fără de vină, din răutate și de ale cărui învățături toată mulțimea drept-credincioșilor se ținea foarte bine.
În acel timp, Sfântul Ierarh Chiril a cerut membrilor Sinodului să-i fie cercetat cazul. Într-adevăr, Sinodul care s-a întrunit în Ierusalim în anul 359 a hotărât că este nevinovat, dar Acachie, după ce s-a refugiat în Constantinopol, a zădărnicit hotărârile Sinodului din Ierusalim, convocând un alt Sinod care a avut loc în Constantinopol în anul 360, ocazie cu care s-a stabilit decăderea din drepturile clericale și exilarea Sfântului Chiril. După ceva vreme, murind împăratul Constanțiu, a fost numit împărat Iulian Paravatul (361-363), care la început a părut că este drept-credincios și bun. El a stricat toate judecățile lui Constanțiu și a eliberat din exil pe toți episcopii cei drept-credincioși izgoniți de Constanțiu, așa încât și Sfântul Ierarh Chiril a revenit în scaunul său episcopal. Succesorul acestuia a fost împăratul Valens (364-378), care la rândul lui avea convingeri ariene, așa încât nici el nu s-a arătat mai îndurător cu Sfântul Chiril, exilându-l din nou datorită tăriei cu care Sfântul condamna ereziile. În anul 378, când în locul lui Valens a venit împărat Teodosie cel Mare, Chiril și-a primit cu cinste înapoi scaunul episcopal, păstorindu-și credincioșii încă opt ani. Sfântul Chiril a fost un reprezentant de frunte al ortodoxiei, un teolog remarcabil, plecând la Domnul în data de 18 martie 386, după o păstorire de 35 de ani în fruntea Bisericii Ierusalimului și 15 ani petrecuți în exil.

Citeste mai mult

Eveniment

Campionatul de fotbal “Cupa satelor” Mihai Eminescu, la final! Cine sunt câștigătorii

Publicat

Campionatul de fotbal “CUPA SATELOR“ Mihai Eminescu a luat sfârșit, după mai multe meciuri aprinse, câștigătorii locului I fiind echipa “PIZZERIA SI – CĂTĂMĂRESTI-DEAL”.

Meciul decisiv a avut loc începând cu ora 11:00 la Sala Sporturilor din localitatea Ipotești, unde s-au jucat meciurile din Supercupă, în încheiere, având loc festivitatea de premiere a echipelor participante precum și a jucătorilor.

În acest an locul I a fost obținut de Echipa “PIZZERIA SI – CĂTĂMĂRESTI-DEAL”, locul II de echipa “CERVICEȘTI”, iar locul al III- lea a fost obținut de echipa “ȘCOALA CĂTÂMĂREȘTI-DEAL”.

Cu această ocazie s-au premiat toate echipele participante precum și o parte dintre jucători.

“Alături de noi la festivitatea de premiere au participat și dl deputat PSD Marius Constantin Budai și dl senator PSD Trufin Lucian. Felicit toți participanții acestei competiții”, a transmis primarul comunei Mihai Eminescu, Vergine Gireadă.

Iată și câteva imagini surprinse astăzi în Sala Sporturilor din localitatea Ipotești:

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 martie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 martie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 martie 2024:

Loto 6/49: 18, 29, 44, 39, 10, 14

Loto 5/40: 8, 37, 11, 18, 33, 39

Joker: 35, 11, 10, 33, 7 + 12

Noroc: 3 0 1 5 5 7 6

Noroc Plus: 8 1 2 9 2 6

Super Noroc: 7 4 7 4 1 1

Citeste mai mult

Eveniment

Cum se ține corect și care sunt zilele cu dezlegare la pește din Postul Paștelui 2024. Ce este interzis să faci în Postul Mare

Publicat

În acest an, creștinii ortodocși sunt chemați să țină post timp de 48 de zile înainte de sărbătoarea Paștelui. Postul începe pe 18 martie și se încheie pe 5 mai, relatează alba24.ro. Începutul acestui timp de rugăciune și abstinență variază în fiecare an, deoarece data Sfintelor Paști nu este fixată. În timpul postului, credincioșii sunt îndemnați să se roage pentru purificarea sufletului lor.

De asemenea, se abțin de la consumul de carne, brânză, ouă și lapte. În schimb, există zile specifice în care li se permite consumul de pește.

Postul Pastelui-  îndepărtarea de patimi

Postul Paștelui începe luni, 18 martie. Acesta reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.

În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la îmbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin întărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului.

Încurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă postul într-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, precum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „în vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”.

Cum se postește

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel:

  • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
  • în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
  • miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
  • în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
  • La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Zilele cu dezlegare la pește

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește.

Este vorba de Buna Vestire (25 martie) și Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie), scrie basilica.ro.

Pomenirea celor adormiți

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților.

Astfel, în primele șase sâmbete din Postului Mare, asemenea sâmbetelor „Moșilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Potrivit programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Data la care sărbătoresc Învierea Domnului ortocșii și catolicii diferă în acest an.

În funcție de data sărbătorii Învierii Domnului, sunt stabilite și Rusaliile. Angajații din România se vor bucura de o grămadă de zile libere în acest an de sărbătorile Pascale.

Paștele Ortodox, numit și Duminica Învierii, este cea mai veche și mai importantă sărbătoare din tradiția creștină orientală, celebrând Învierea lui Iisus Hristos (înălțarea din mormânt) după crucificarea și moartea sa.

Sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.

Pentru calculul exact al datei sărbătorilor pascale, se iau în considerare două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină.

Paștele în 2024. Sărbătoarea pentru ortodocși

În 2024, Paștele ortodox este sărbătorit în 5 mai.

Vinerea Mare este în 3 mai – zi liberă, iar a doua zi de Paște, 6 mai – tot zi liberă.

Cu o săptămână înainte, sunt Floriile ortodoxe, în 28 aprilie.

Paștele în 2024. Sărbătoarea pentru catolici

În 2024, Paștele catolic este sărbătorit în 31 martie.

Vinerea Mare este în 29 martie, iar a doua zi de Paște catolic în 1 aprilie.

Floriile catolice sunt sărbătorite în 24 martie.

Paște 2024: De ce se sărbătorește la date diferite

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, este cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale

  • unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară
  • altul cu data schimbătoare – luna plină.

Astfel, data Paştelui variază în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi.

  • Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian.
  • Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Zile libere luna Mai 2024: Minivacanță de 6 zile de Paști

Românii vor beneficia în luna mai de o minivacanță de 6 zile. Vor fi cumulate ziua liberă din 1 mai și zilele de Paști.

Guvernul a aprobat pe 21 decembrie ziua de 2 mai ca ”punte” între zilele 1 și 3 mai.

Astfel, rezultă o minivacanță de 6 zile între 1 mai – care pică într-o miercuri și 6 mai ( a doua zi de Paști) care pică într-o zi de luni..

  • 1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
  • 2 mai – zi liberă -punte ( joi)
  • 3 mai – Vinerea Mare (vineri)
  • 4 mai – Sâmbăta Mare ( sâmbătă)
  • 5 mai – Paștele ortodox (duminică)
  • 6 mai – A doua zi de Paște ortodox (luni)

Zile libere și minivacanțe în 2024

  • 1 Mai (Ziua Muncii) – joi
  • 3 mai (Vinerea Mare) – vineri
  • 5 mai și 6 mai (Paște ortodox) – duminică și luni (a doua zi de Paște) – minivacanță de 4 zile (3-6 mai); posibil minivacanță extinsă 1-6 mai, în funcție de decizia Guvernului
  • 1 iunie (Ziua Copilului) – joi
  • 23 și 24 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi (posibil minivacanță de 4 zile, joi-duminică, în funcție de decizia Guvernului)
  • 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă
  • 1 Decembrie (Ziua Națională a României) – duminică
  • 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi (posibil minivacanță de 5 zile, dacă va fi declarată zi punte vineri, 27 decembrie)

Calendar Paște ortodox și catolic în următorii ani

Următoarea dată în care Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi și de ortodocși și de catolici, va fi 20 aprilie 2025.

Zilele în care pică Paștele Ortodox în anii următori

  • Paște ortodox 2024 – 5 mai
  • Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
  • Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
  • Paște ortodox 2027 – 2 mai
  • Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
  • Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
  • Paște ortodox 2030 – 28 aprilie

Zilele în care pică Paștele Catolic în anii următori

  • Paște catolic 2024 – 31 martie
  • Paște catolic 2025 – 20 aprilie
  • Paște catolic 2026 – 5 aprilie
  • Paște catolic 2027 – 28 martie
  • Paște catolic 2028 – 16 aprilie
  • Paște catolic 2029 – 1 aprilie
  • Paște catolic 2030 – 21 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending