În cel mai nordic oraș al României, la Darabani, se află unul dintre cele mai interesante muzee din România. Realizat prin strădania oamenilor de cultură ai locului, expoziția este vastă și conține piese unicat în România, inclusiv un autograf al lui Elvis Presley, scrie ADEVĂRUL. 

Pe granița de nord a României, într-un frumos conac, vechi de două secole, se află unul dintre cele mai inedite muzee din România. Este vorba despre Muzeul Nordului, din orașul Darabani, cea mai nordică așezare urbană, din țară. Așa cum îi spune numele, la rândul său, muzeul de la Darabani este cel mai nordic muzeu din România. Pentru a-l vizita, trebuie să bateți un drum lung și obositor. Dar merită fiecare kilometru și fiecare minut de osteneală. Expozițiile muzeului, născute din pasiunea oamenilor de cultură locali, sunt pline de obiecte cu povești incredibile, unele dintre ele unicat în România.

Casa marelui hatman, cu expoziția fostului primar, transformată în muzeu

Muzeul Nordului, așa cum se numește în mod oficial, instituția ca atare, a fost înființată în anul 2014, la prima ediție a Festivalului Zilelor Nordului, o manifestare culturală importantă care atrage tineri din toată România și chiar de peste hotare, la inițiativa Asociației „Nord” în colaborare cu Primăria Darabani. Muzeul este amplasat în conacul familiei boierești Balș. Este o clădire impresionantă, veche de două secole, și a aparținut marelui hatman al Moldovei, Theodor Balș( 1790-1867), cel care de altfel a și întemeiat târgul Darabani, a ridicat prima biserică din localitate, dar și prima școală.

Expozițiile din muzeu reprezintă strădania mai multor oameni de cultură de-a lungul timpului. Prima colecția muzeală a fost făcută de învățătorul Gheorghe Vornicescu în 1920, continuată de avocatul Emil Costeanu și învățătorul Dumitru Jar. Cea mai mare contribuție a avut-o, un fost primar al Darabaniului, la începutul anilor 90, Dumitru Haha. Colecționar pasionat, acesta a pus bazele tuturor expozițiilor din prezent. Acesta a adunat atât de multe obiecte valoroase, din domeniul etnografic, militar și arheologic, încât nici până astăzi nu au fost descoperite toate artefactele, din colecție.

„Muzeul a fost fondat în 2014, la prima ediție a Festivalului Zilelor Nordului. Expozițiile i-au aparținut lui Dumitri Haha, fost primar al orașului, fondator al muzeului. Colectia este destul de impresionantă. Avem foarte multe obiecte pe care chiar și acum după 10-11 ani de funcționare nu am descoperit colecția, în întregime. Zi de zi descoperim piese noi”, mărturisește Ionel David, bibliotecar și referent cultural al orașului.

Arme, uniforme, măsele de mamut

Expozițiile au fost sistematizate de regretatul Dumitru Haha, încă din anul 2014. Obiectele au fost verificate ca autenticitate, clasificate și distribuite cronologic. Așa au apărut secțiile muzeului. La parterul conacului se află biblioteca orășenească iar la etaj, în cele șase camere încăpătoare sunt expuse obiectele de colecție.

Cum urcăm scările, drept în față, suntem întâmpinați de o mini expoziție arheologică, cu descoperiri realizate pe malul Prutului de-a lungul deceniilor. Este vorba despre unelte din os, fragmente ceramice și chiar măsele de mamut. În spațiul următor este amenajată o expoziție incredibil de bine documentată privind istoria zonei, cu fotografii rare, unele unicat, ale boierilor și moșierilor din nordul extrem al Moldovei, cu documente și cărți vechi. Nu lipsesc nici obiectele personale ale acestor aristocrației ai Moldovei de altădată.

Totodată puteți vedea expoziții dedicate celor două războaie mondiale, cu arme, uniforme, tehnică militară, aparate funcționale de radio-transmise și chiar un telegraf. Nu lipsește expoziția etnografică, cu obiecte vestimentare autentice, unele vechi de peste un secol, dar și cu unelte gospodărești din lemn și metal. Ceea ce conferă un farmec aparte Muzeului Nordului sunt expozițiile dedicate vieții cotidiene, atât din perioada interbelică dar și din perioada comunistă, cu obiecte casnice, obiecte de uz personal dar și ziare sau materiale de propagandă.

„Sunt foarte multe exponate interesante, organizate în expoziții, în funcție de specific și epocă. Sunt arme, piese etnografice, costume militare, costume populare, foarte multe obiecte din lemn, bine păstrate. Avem și o expoziție dedicată învățământului care va fi mutată la prima școală sătească, de stat, din Moldova. Atunci când va fi reconstruită”, precizează Ionel David.

Cămașa cu svastici și autograful lui Elvis

În expozițiile de la Muzeul Nordului se găsesc și obiecte unicat în România. De exemplu, cămașa populară cu svastici. Este vorba despre o cămașă, din perioada interbelică, care are la poale, cusute, mai multe svastici. Cămașa a fost realizată de o învățătoare din satul Bajura, de lângă Darabani, în anii 30. „Cămașa a aparținut unei învățătoare din satul Bajura. A fost cusută în perioada interbelică, anii 30. Erau simpatizanți ai extremei drepte”, adaugă Ionel David. Dumitru Haha, declara în anul 2015, că săteanca a cusut cămașa pentru o femeie din anturajul faimosului Ilie Gârneață, unul dintre membrii fondatori ai Mișcării Legionare, și un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Ilie Gârneață era dărăbănean și, spun localnicii, în anii 30, în localitate erau multe cuiburi și mulți simpatizanți ai Mișcării Legionare. „S-a spus că această cămașă ar fi reprezentat o înclinație a dărăbănenilor către legionarism. Evident, în perioada aceea. Mai ales că unul dintre fondatorii Mișcării Legionare era dărăbănean”, precizează Ionel David.

Tot în Muzeul de la Darabani se află și un autograf al celebrului Elvis Presley. În 2015, Dumitru Haha, cel care a organizat expoziția, mărturisea că este original. L-a primit de la Dumitru Hornaru, un dărăbănean care în anul 1971, era mare fan al cântărețului american. Avea doar 15 ani și a primit o revistă originală din America. Acolo era și o adresă a lui Elvis Presley, cel mai probabil o adresă de fanbox.

Dărăbăneanul i-a scris și a atașat un plic, alb, gol, cu gândul că va primi ceva înapoi. Scrisoarea către Elvis i-a fost încropită de un profesor din Darabani. Culmea, după o lună a primit scrisoarea, cu autograful. Autograful se află în expoziția muzeului. Reprezentanții Primăriei Darabani spun că muzeul dar și conacul vor fi reabilitate prin fonduri europene. Este un proiect finanțat prin Compania Națională de Investiții în valoare de 4 milioane de euro.

Pentru fotografii din interiorul muzeului intrați pe site-ul ADEVĂRUL.

Elevii de clasa a IV-a vor susține Evaluarea Națională în perioada 20 – 22 mai, prima probă urmând a fi susținută marți.

Potrivit Ministerului Educației, calendarul Evaluării Naționale la clasa a IV-a este următorul:

* 20 mai – Limbă și comunicare – Limba română / Limba română pentru minoritățile naționale

* 21 mai – Matematică și științe ale naturii

* 22 mai – Limbă și comunicare – Limba maternă

Elevii din clasa a VI-a încep probele pe 27 mai – Limbă și comunicare (Limba română). Urmează pe 28 mai – Matematică și științe ale naturii, iar pe 28 mai – Limbă și comunicare (Limba maternă).

Testele sunt evaluate în cadrul unității de învățământ, în maximum 7 zile de la data susținerii ultimului test de la clasa respectivă.

Rezultatele obținute nu se afișează, nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.

La solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.

Rezultatele evaluărilor vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, fiind apoi folosite pentru întocmirea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. AGERPRES

În perioada 16-18 mai 2025, s-a desfășurat la Cluj etapa națională a Concursului Național „Pedagogia Matematicii”.

Rezultatele obținute de elevii din județul Botoșani au fost foarte bune:

Premiul al II-lea – Cotic Ana-Elena, clasa a XI-a, prof. Jijie Carmen;

Mențiune – Oprișanu Lorena-Alexandra, clasa a XII-a, prof. Corduneanu Gabriela;

Mențiune – Ihorov Daria, clasa a IX-a, prof. Corduneanu Gabriela.

Subiectele de la clasele a XI-a și a XII-a au conținut atât itemi de matematică cât și de aritmetică și metodica predării aritmeticii.

„Cele trei eleve ale Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” au obținut rezultate remarcabile, succes ce reflectă munca asiduă și pregătirea temeinică a acestora.. Felicit cu căldură elevii pentru performanțele obținute și le mulțumesc profesorilor pentru eforturile depuse!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

„Treci în Macedonia şi ne ajută.” (Faptele Apostolilor 16, 9) – este rugămintea unui bărbat macedonean ce i s-a arătat într-o vedenie Sfântului Apostol Pavel pe când se afla în Troa (în timpul celei de-a doua călătorii misionare).

Considerând această vedere glasul lui Dumnezeu, Sfântul Pavel a decis fără întârziere să treacă în cealaltă parte a Europei, în estul Macedoniei, în Filipi, luându-i cu sine și pe cei care îl însoțeau: Timotei, Sila și Luca. A debarcat în Kavala și de acolo a plecat spre Filipi. În afara orașului Filipi și în apropiere de malurile râului Zygaktis era locul de rugăciune evreiesc și acolo Sfântul Pavel a întâlnit un grup de femei muncitoare. Între aceste femei, adunate la râu, Apostolul Pavel a propovăduit pentru prima dată în Europa Cuvântul Evangheliei Domnului.

Femeile temătoare de Dumnezeu au ascultat cu atenție și cu evlavie cuvintele necunoscutului iudeu. Dar dintre acestea cea mai entuziasmată s-a arătat Lidia, o femeie vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu. „Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele Apostolilor 16, 14). În interiorul Lidiei s-a produs un cutremur. Inima ei era mereu neliniștită căci nu putea să se jertfească zeilor și zeițelor care se dedau orgiilor. Cunoscuse legea lui Israel care aprinsese în sufletul ei setea de al căuta pe Mesia și auzea acum pentru prima dată pe Apostolul Pavel vorbind despre Răscumpărătorul lumii.

Lidia a îmbrățișat fără nici o obiecție noua învățătură, a crezut în Hristos și a mărturisit categoric că și ea vrea să devină creștină. Și Sfântul Apostolul Pavel și-a încheiat activitatea sa misionară, iar în apele râului Zygaktis a botezat-o pe Lidia, prima creștină din Europa, primul membru al Primei Biserici Creștine din Grecia. Inima ei s-a umplut îndată de sentimente de recunoștință și mulțumire față de cei care i-au deschis ochii sufletului și invitându-i în casa sa a cerut să-i găzduiască, zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi. Şi ne-a făcut să rămânem (Faptele Apostolilor 16, 15).

Biserica noastră ortodoxă o cinstește pe Sfânta Lidia ca pe una întocmai cu Apostolii, iar pe locul sfânt al botezului ei de pe malul râului Zigaktis s-a ridicat o bisericuță, asemănătoare cu bazilicile paleocreștine din Filippi.