Credincioșii din Parohia Buzeni au avut motiv de sărbătoare la sfârșitul săptămânii trecute, când în mijlocul lor s-a aflat Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul cu prilejul sfințirii unei case praznicale și a unei locuințe.
Dimineața de sâmbătă a început cu Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită de către Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, la Parohia „Nașterea Maicii Domnului” Buzeni, comuna Bălușeni, Protopopiatul Botoșani. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul misionar „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, nelipsit de la popasurile duhovnicești.
„Sub acoperişul Bisericii”
După slujba arhierească, a fost sfințită o casă construită de comunitatea parohială unei familii nevoiaşe, prin implicarea părintelui paroh Claudiu Ionescu. Acesta înţelegând necesitatea implicării Bisericii, la modul cel mai practic, în problemele păstoriţilor săi, a iniţiat în anul 2018 proiectul „Sub acoperişul Bisericii”, prin care comunitatea parohială face reparaţii capitale sau parţiale, fie chiar construieşte locuinţe pentru familii aflate în situaţii dificile din punct de vedere medical şi financiar.
Astfel, în primăvara anului 2018, în urma unei vizite pastorale pe care părintele Claudiu a efectuat-o la familia Cantacuz Florin şi Iulia Maria din satul Coşuleni (comuna Băluşeni, judeţul Botoşani), s-a constatat că locuinţa în care aceştia se aflau atunci nu îi putea adăposti pentru multă vreme, din cauza unui avansat proces de degradare. Părintele paroh s-a implicat în zidirea unei noi case pentru familia greu încercată, cu multe probleme financiare şi medicale severe. În urma emisiunii TV „Oameni şi Destine”, cazul a fost mediatizat, stabilind astfel conexiuni cu persoane interesate să ajute. Prima persoană care s-a alăturat acestei cauze a fost Gabriel Corolea, dirijorul Corului Misionar „Sfântul Ioan Iacob” din Botoşani, care a organizat un concert caritabil, având invitaţi artişti de muzică populară din ţară şi din Republica Moldova.
„O foarte mare implicare şi contribuţie financiară a avut un slujitor al altarului din Episcopia Italiei care doreşte să rămână anonim şi care a reuşit să ne aducă alături oameni inimoşi din diaspora românească. O parte din comunitatea parohială, dar şi familii apropiate bisericii noastre din satele vecine şi oraşe precum Iaşi, Botoşani, Hârlău, Bucecea au pus umărul atunci când casa a început să se înalţe, astfel încât am reuşit să finalizăm anul acesta atât interiorul, cât şi exteriorul locuinţei. Iulia Maria, Florin Cantacuz şi cele două fiice, Denisa şi Andreea, se bucură astfel de o nouă locuinţă extrem de spaţioasă, compusă din parter şi mansardă, echipată cu toate cele necesare unui trai decent în zilele noastre”, a declarat părintele Claudiu Ionescu.
Publicitate
De asemenea, ierarhul a sfințit și lucrările care au transformat casa praznicală din Parohia „Nașterea Maicii Domnului” Buzeni, comuna Bălușeni, într-un spațiu modern, spre folosul întregii comunități.
Potrivit actului de sfințire, lucrările de renovare au durat patru ani, în perioada 2004 – 2024. Casa praznicală a fost construită în anul 2005. În perioada 2008-2018, timp în care a fost ridicată biserica parohială, a folosit ca paraclis pentru oficierea sfintelor slujbe. Cu trecerea timpului s-au impus lucrări de renovare pentru a-i reda folosința inițială. Casa praznicală, atât de necesară credincioșilor din Buzeni și Coșuleni, are o suprafață de 135 de mp și cuprinde: sala de mese, bucătărie, bibliotecă, cancelarie, veșmântar și o terasă. Toate lucrările de înnoire s-au realizat prin purtarea de grijă și osteneala părintelui paroh Claudiu Ionescu și prin jertfa și dărnicia enoriașilor parohiei, cu implicarea unor donatori și fii ai satului, între care s-au evidențiat frații Constantin Benone și Constantin Carolică, originari din satul Coșuleni.
Pentru că s-a străduit să împlinească misiunea pe care a primit-o din poruncă divină, pentru stăruință, strădanie și spirit jertfelnic, Părintele Claudiu Ionescu a primit o distincție importantă, „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”. Și preoteasa Nicoleta Paula Ionescu, care îl sprijină pe părintele Claudiu în tot ceea ce întreprinde a fost răsplătită de ierarh.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Județul Botoșani a pierdut aproape 80.000 de locuitori în ultimii 35 de ani însă numărul celor care au depășit vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare decât în anii ‘90.
Dacă în 1990 populația județului Botoșani era de 464839 persoane, la ultimul recensământ, cel făcut în urmă cu doi ani, în județ mai aveau domiciliul stabil 390405 de persoane, ceea ce arată că față de ultimul an al României lui Ceaușescu populația a scăzut cu peste 75.000 de persoane, arată Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Botoșani, Anuarul Statistic al județului Botoșani din 2023.
Trăim însă mai mult, sau cel puțin asta arată cifrele centralizate de autoritățile de la Botoșani.
Dacă în anii 90 în județ trăiau un număr de 2927 de persoane care aveau 85 de ani şi peste această vârstă, în prezent numărul persoanelor care au ajuns să depășească vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare.
Practic în județ trăiesc astăzi aproape 9000 de vârstinici care au depășit vârsta de 85 de ani, mai arată datele centralizate.
Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești
Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.
Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.
La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.
Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)
Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.
Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.
Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.
Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).
Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.
Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.
Zile libere 2025. Minivacanțele
În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:
Publicitate
18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs în noaptea de duminică, la ora 1:49, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatează agerpres.ro.
Seismul a avut loc la adâncimea de 146,8 de kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 52 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 71 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.
De asemenea, la ziua de 12 ianuarie 2025 la ora 00:35 s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, Vâlcea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,4, la adâncimea de 15.0 km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 27 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, 56 km sud de Sibiu, 73 km est de Târgu Jiu, 74 km nord vest de Pitești, 96 km sud-est de Alba Iulia, 96 km nord de Slatina, 98 km sud de Mediaș.
Pe de altă parte, nu mai puțin de cinci cutremure s-au produs în România începând de vineri. Cele mai multe au fost înregistrate în zona Vrancea, dar au existat seisme în Vâlcea şi în Prahova. Niciunul dintre seismele din ultimele zile nu a produs victime sau pagube, relatează și mediafax.ro.
Primul cutremur din seria menţionată a avut loc în zona seismică Vrancea-Prahova. A avut magnitudinea 3,4 şi s-a produs vineri, la ora 15.49. Tot vineri, dar la ora 21.01 a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 3,2 în zona seismică Vrancea-Buzău.
Publicitate
Sâmbătă, aparatele au înregistrat o nouă mişcare seismică (magnitudinea 3,4) în zona Vrancea-Buzău.