LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, organizând Tragerile Speciale Loto ale Primăverii, pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 având loc două trageri, una principală şi una suplimentară.

Numerele extrase, 9 martie 2025:

Loto 6/49 tragerea principală: 22, 27, 39, 4, 12, 28

Loto 6/49 tragerea suplimentară: 20, 40, 9, 32, 7, 23

Loto 5/40 tragerea principală: 12, 3, 28, 26, 37, 4

Loto 5/40 tragerea suplimentară: 17, 34, 12, 8, 6, 36

Joker tragerea principală: 42, 40, 37, 10, 19 + 19

Joker tragerea suplimentară: 25, 6, 32, 16, 33 + 19

Noroc: 2 6 2 5 7 0 2

Noroc Plus: 9 6 8 4 2 1

Super Noroc: 0 2 5 1 0 5

Poliția Locală a aplicat amenzi în valoare totală de 4.200 de lei mai multor persoane care vindeau produse în locuri neautorizate din zona Pieței Centrale. Acestea expuneau marfa direct pe trotuar, pavaj și în parcările cu plată, încălcând reglementările privind comerțul stradal.

Sancțiunile au fost aplicate conform H.C.L. nr. 292/2017 și H.C.L. nr. 138/2020, care interzic comercializarea produselor în afara spațiilor special amenajate. Poliția Locală subliniază că astfel de practici afectează ordinea și igiena spațiului public și pot crea disconfort pentru pietoni și șoferi.

Pe lângă aspectele legale, autoritățile atrag atenția asupra riscurilor sanitare generate de vânzarea de produse în condiții necorespunzătoare. Expunerea mărfurilor pe trotuar, fără respectarea normelor de igienă, poate pune în pericol sănătatea publică, mai ales în cazul alimentelor perisabile.

Poliția Locală anunță că astfel de controale vor continua, iar comercianții sunt îndemnați să respecte normele în vigoare și să își desfășoare activitatea doar în spațiile autorizate. Nerespectarea acestor reguli va atrage sancțiuni tot mai drastice.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

METAFORA CÂINELUI MISTERIOS:  Aparţine scriitorului Cornel Mihai Ungureanu şi poate fi întâlnită în subiectul povestirii „Câinele” din volumul său „Un fluture albastru”. Marius Chivu, în „România literară” nr. 50 din 2003, prezintă astfel metafora: „Un tânăr care visează să devină scriitor faimos este muşcat de un câine misterios şi, când, în cele din urmă, se aşează la masa de scris, câinele din el încearcă să-l atace de fiecare dată”. 

CIRCUITUL INTELIGENŢEI ÎN MATRICEA MIORITICĂ:  A fost descris de Ioana Pârvulescu în „România literară” nr. 50 din 2003 astfel: „În România zilelor noastre cred că inteligenţa poate deveni un handicap, căci trăim într-o lume în care unul e mai deştept decât altul. Ajunge să-ţi exprimi o opinie, ca să se găsească unul mai inteligent care să te contrazică şi să-ţi dea lecţii şi, la rândul lui, să fie pus la punct de altul, mai inteligent, căruia, eventual, tu să-i dai lecţii ş. a. m. d. Aşa că circuitul inteligenţei în matricea noastră mioritică e oarecum constant şi nu creează nimănui complexe.”

ARHEOLOGIE CULTURALĂ:  Sintagma aparţine lui Mircea Eliade pentru a denumi metoda de „a citi” în textele folclorice o realitate veche, ascunsă. Cătălin D. Constantin, într-un eseu din „România literară” nr. 25 din 2004 ne atenţionează că metoda a fost prefigurată de Eliade în două articole-manifest, puţin cunoscute şi puţin comentate: „Folclorul ca instrument de cunoaştere” şi „Speologie, istorie, folclor”. 

TEATRU DESCOMPUS:  Teatru inventat de Matei Vişniec, alcătuit din monologuri şi dialoguri. Dramaturgul îl descrie astfel: a) „monologurile şi dialogurile se doresc a fi nişte elemente de arhitectură textuală pentru un teatru modular”; b) „spectacolul îşi poate modifica imaginea de la o seară la alta în cazul în care regizorul (sau actorii) reorganizează modulele textuale la fiecare reprezentaţie”.

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, adaugă: „Teatrul descompus este un teatru care poate fi în numeroase feluri recompus. Modulele textuale, monologuri în marea lor majoritate, seamănă cu cărţile de joc, în sensul că au valoare şi luate separat şi incluse într-o combinaţie. (…) Autorul pleacă de obicei de la o premisă stupefiantă şi o dezvoltă logic cu un calm imperturbabil şi cu un fel de graţie ştiinţifică până la epuizarea tuturor semnificaţiilor posibile”.

CÂRTIŢA LUI KAFKA:  Este vorba de „personajul” nuvelei „Vizuina” scrisă de autorul amintit. Redăm subiectul în formularea poetei Angela Marinescu: „O cârtiţă care îşi sapă în pământ un tunel, casa ei. Dar, la un moment dat, înăuntrul casei îşi construieşte altă casă, mai mică, în care să-şi depoziteze alimentele, şi tot aşa, îşi construieşte alte case în interiorul caselor. Când, în sfârşit, iese în afara casei, se simte atât de vulnerabilă, încât are impresia că nu mai are piele.”

OMUL DE AZI:  Este personajul care îl obsedează pe dramaturgul Matei Vişniec, fiind prezent în mai toate piesele sale. Criticul Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, vede astfel „omul de azi”: „…incapabil, cu toată măreţia lui de cuceritor al planetei şi, în perspectivă, al cosmosului, să-şi găsească liniştea sufletească, măcar aşa cum şi-o găsea pe vremuri un ţăran, integrat armonios în colectivitatea lui sătească. În era telecomunicaţiilor, fiinţa omenească nu-şi mai doreşte decât să nu comunice cu semenii săi”.

RAŢIONAMENTUL LUI BURKE:  Aparţine lui Edmund Burke şi are următorul enunţ: „NU TOT CE AR PĂREA SĂ PERMITĂ ÎN MOD ABSTRACT O LEGE AR TREBUI CU NECESITATE APLICAT”. El a fost făcut cu referire la LEGEA STAMP ACT, votată în Parlamentul britanic în 1765, impusă tuturor coloniilor, ca toate veniturile acestora să poarte timbrul britanic. Completa Edmund Burke: „E adevărat că Parlamentul are dreptul general de a impune taxe, dar politica bună trebuie să ţină de starea de spirit a celor supuşi ei şi nu să fie în mod intransigent şi cu orice preţ legalistă. Ea are datoria să se adapteze circumstanţelor, altfel produce conflict şi ruină.” 

CEL MAI ANTIPATIC VERB:   L-am întâlnit evidenţiat de Miruna Runcan în „Observator Cultural” nr. 453 din 20-26 februarie 2014: „TREBUIE” este cel mai antipatic verb, verbul necesităţii iminente. Verbul care se opune, ontologic, hazardului exterior şi (măcar aparent) libertăţii interioare. Naşte în noi, de cele mai multe ori, un fel de reacţie instinctivă de refuz, la unii aproape alergică („uite, de-aia n-o să fac asta, fiindcă „TREBUIE”), cu atât mai mult cu cât, înaintând în vârstă, spectrul lui se răsfrânge asupra tuturor responsabilităţilor şi rutinelor cotidiene. În publicistică, mai ales în cea dedicată discursurilor artistice şi mai ales acum, în nesfârşita – dizolvanta extensie o presă tradiţională în mediile virtuale, „TREBUIE” e un verb amninţător şi privit, nu fără motive, cu destulă suspiciune.” 

PROPUNEREA PAUL VALERY:  A fost făcută în 1938 de poetul Paul Valery şi am întâlnit-o reluată în eseul „Floarea lui Coleridge” a lui Jorge Luis Borges: „Istoria literarturii n-ar trebui să fie istoria autorilor şi a accidentelor din destinul lor sau din destinul operelor lor, ci Istoria Spiritului ca producător şi consumator de literatură. Această istorie ar putea fi dusă la capăt fără menţionarea niciunui

Biroul Electoral Central a respins, duminică seara, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, decizia fiind luată cu o majoritate de 10 voturi pentru și patru împotrivă, potrivit unor surse citate de G4Media.

Hotărârea BEC a venit după analizarea contestațiilor formulate împotriva candidaturii lui Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale controversate și orientarea pro-rusă asumată public în ultimii ani. Decizia autorității electorale centrale pune astfel capăt candidaturii acestuia, la scurt timp după depunerea oficială a documentelor necesare înscrierii în cursa electorală.

Călin Georgescu s-a remarcat în spațiul public prin declarații controversate, inclusiv prin susținerea fățișă a unor teme promovate activ de propaganda rusă, fapt care a atras critici vehemente din partea mai multor organizații civice și politice din România. Argumentele care au dus la respingerea candidaturii nu au fost încă făcute publice oficial, dar surse apropiate situației indică probleme legate de legalitatea sau autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaturii.

Această decizie a Biroului Electoral Central vine într-un moment în care autoritățile sunt extrem de vigilente în privința influențelor externe și a posibilelor tentative de interferență în alegerile prezidențiale din acest an.

Călin Georgescu are posibilitatea să conteste decizia la Curtea Constituțională, care va avea ultimul cuvânt în acest caz. Dacă decizia va fi menținută, candidatura lui Georgescu va fi eliminată definitiv din cursa electorală pentru Palatul Cotroceni. În cazul admiterii unei eventuale contestații la Curtea Constituțională, candidatura acestuia ar putea fi repusă în discuție.

Până în acest moment, reprezentanții lui Georgescu nu au oferit o reacție oficială cu privire la decizia BEC.