LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 septembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 septembrie 2024:

Loto 6 din 49: 34, 17, 26, 25, 4, 7

Loto 5 din 40: 15, 32, 24, 40, 31, 39

Noroc: 7 8 2 7 7 7 9

Super Noroc: 9 9 4 2 0 2

Noroc Plus: 5 6 0 8 8 3

Joker: 22, 1, 7, 8, 27 + 9

AUR Botoșani a transmis într-un comunicat că sub conducerea dezastruoasă a lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, România a atins un nou record rușinos: cel mai mare preț la energie din Europa.

Iată comunicatul AUR:

În loc să gestioneze eficient această situație, guvernarea PSD-PNL a adus sistemul energetic național într-o stare critică, iar românii vor resimți din plin povara acestei crize în lunile ce urmează. Cu prețuri care frizează absurdul și care contribuie din plin la o inflație galopantă, viața pentru milioane de cetățeni s-a degradat, iar competitivitatea firmelor autohtone este distrusă.

Pe 2 septembrie 2024, România a înregistrat o premieră nedorită: prețul energiei a depășit 1000 de euro/MWh, nu pentru o oră, ci pentru două ore consecutive. Așa ceva este inacceptabil într-o țară care ar trebui să aibă resurse energetice suficiente pentru a asigura un preț rezonabil pentru consumatori. Prețurile au explodat începând cu ora 17: 167 euro/MWh, apoi 464 euro/MWh la ora 18, culminând cu peste 1000 de euro/MWh între orele 20 și 21.

Cum am ajuns aici? Simplu. Din 2019 încoace, guvernele PSD și PNL au închis mai multe capacități de producție pe cărbune, înlocuindu-le cu panouri fotovoltaice, care produc energie doar în anumite momente ale zilei și pentru un număr limitat de ore pe an. În lipsa capacităților de producție continuă și a unor soluții de stocare, sistemul energetic a devenit instabil și extrem de vulnerabil la fluctuațiile pieței. Iar rezultatul? Românii plătesc facturi astronomice, în timp ce companiile noastre își pierd competitivitatea.

Mai grav, acest dezastru energetic nu este doar o problemă de moment. Prețurile vor continua să crească, iar de la 1 aprilie 2025, românii vor începe să plătească facturi în baza prețurilor de la acel moment, care, dacă se păstrează ritmul actual, vor fi asemănătoare sau mai mari decât cele din 2021. În timp ce guvernul tace, cetățenii vor resimți și mai puternic impactul acestei crize, în condițiile în care deja avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

Guvernul Ciolacu poate redresa situația?

Desigur, dar nu face nimic. În loc să prioritizeze investițiile în infrastructura energetică, guvernul a preferat să ignore realitatea și să se afunde în politici populiste și ineficiente.

De ce nu se iau măsuri? Simplu, pentru că prioritatea acestui guvern nu este binele românilor, ci menținerea puterii și accesul la resursele publice. În loc să creeze un mix energetic stabil și să reducă dependența de importuri, guvernul alege să plătească sume exorbitante, cum s-a întâmplat cu prețul din piața de echilibrare de energie electrică de la București, din 2 septembrie, când, pentru intervalul de decontare 22.00-22.15, s-a plătit 67.983 de lei/MWh, adică circa 13.600 de euro/MWh. Acești bani îi primește un producător sau mai mulți pentru a produce și debita în SEN mai puțină energie, nu mai multă.

Publicitate

Pentru români, mesajul este clar: sărăcirea continuă. Într-o țară cu potențial energetic considerabil, plătim cel mai mult pentru energie, iar acest lucru nu este o coincidență, ci rezultatul unor guverne incompetente și corupte, care au distrus sistemul energetic național.

Este imperativ ca aceste probleme să fie rezolvate de urgență, prin măsurile propuse de AUR:

1. a) Finalizarea și punerea în funcțiune, până la finalul acestui an a celor două centrale pe gaze de la Iernut și de la Brăila, rămase într-un stadiu avansat de construcție;
2. b) Demararea, în regim de urgență, a lucrărilor de finalizare a hidrocentralelor din bazinul Jiului;
3. c) Demararea, de către Hidroelectrica, a lucrărilor de realizare a centralei cu pompaj invers de la Tarnița-Lăpuștești, singura care poate atenua dezechilibrele din sistem;
4. d) Începerea neîntârziată a lucrărilor la centralele pe gaze de la Mintia și din Complexul Energetic Oltenia, în paralel cu demararea lucrărilor de modernizare a liniilor electrice de transport a energiei electrice, care să permită preluarea producției de electricitate de la aceste noi unități de producție;
5. e) Cuplarea într-un holding a diverșilor producători deținuți majoritar de stat, pentru a putea comercializa un mix energetic, cu preț constant rezonabil, care să reducă ponderea electricității corespunzătoare Pieței zilei următoare (PZU).

Dacă nu acționăm acum, românii vor fi condamnați la sărăcie energetică, iar economia noastră va fi pusă în genunchi. Hai să oprim această prăbușire cât încă nu este prea târziu!

Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzăzi, joi, legea prin care se majorează plafonul până la care veniturile din pensii sunt neimpozabile, de la 2.000 de lei la 3.000 de lei.

„Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”, prevede actul normativ.

De asemenea, prin derogare, aceste prevederi intră în vigoare la data de 1 octombrie 2024 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024.

„Începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, plafonul lunar neimpozabil prevăzut la art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, este în sumă de 3.000 lei”, mai prevede legea.

Câți bani va primi în mână un român cu o pensie de 3.500 de lei din octombrie

În prezent, toate pensiile care depășesc pragul de 2.000 lei sunt impozitate cu 10%. De la 1 octombrie vor fi impozitate doar sumele care depășesc pragul de 3.000 de lei.

Astfel, la o pensie de 3.500 lei se va aplica un impozit de 10% pentru suma de 500 de lei, adică 50 de lei. Pensie pe care o va primi cetățeanul în mână este de 3.450 lei.

În prezent, pentru aceeași pensie se aplică un impozit de 150 de lei (pentru suma de 1.500 de lei), iar pensia rezultată este de 3.350 lei.

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a anunțat astăzi că în luna august 2024 a efectuat un număr de 37 acțiuni de inspecţie și control, 32 din inspecţii fiind neplanificate iar 5 inspecții planificate.

Controalele au fost efectuate conform HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, OUG 195/2005 privind protecția mediului, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, Ordonanța nr. 27/2002 privind reglemenarea activității de soluționare a petițiilor  astfel:

– 4 acțiuni de inspecție și control pentru verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare,

– 10 acțiuni de inspecție și control în vederea soluționării sesizărilor,

– 13 acțiuni de inspecție și control dispuse de Comisariatul General

– 5 acțiuni de inspecție și control cu alte autorități.

“Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale, din care: 4 avertisment și 4 amenzi contravenționale, în valoare totală de 69.500 lei. Nu s-au înregistrat incidente/accidente de mediu”, a transmis Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu.