FC Botoşani a anunţat miercuri transferul atacantului ucrainean Mykola Kovtalyuk.

Născut pe 26 aprilie 1995, la Sambir (Ucraina), Kovtalyuk evoluează ca atacant central, având o înălțime de 1,91 m. El a semnat un contract pe un an cu FC Botoşani, cu opțiune de prelungire pentru încă un sezon.

Kovtalyuk vine la Botoșani din postura de jucător liber de contract, după despărțirea de Kolos Kovalivka, echipă din prima ligă a Ucrainei. De-a lungul carierei, a mai evoluat în țara natală pentru Vorskla Poltava, Arsenal Kiev și FC Poltava.

Experiența sa internațională include prezențe în campionatul Georgiei, la FC Dila Gori, Dinamo Tbilisi și Kolkheti-1913, în Kazahstan la Shakhter Karaganda și Akzhayik, precum și în Slovacia, la Zemplin Michalovce.

Rezultate finale Titularizare 2025: Ministerul Educației a anunțat că a publicat miercuri, 30 iulie, rezultatele finale la Titularizare 2025. Dintre cei 630 de candidați cu lucrări în Alba, 155 au depus contestații.

AICI, rezultate finale Titularizare 2025 – situația după contestații pe țară (harta județe).

AICI, rezultate finale Titularizare 2025 din județul Botoșani.

Titularizarea este concursul național de ocupare a posturilor didactice, de angajare în învățământ. Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7 (șapte). Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci).

Ședințele de repartizare încep în 31 august.

Elevii de clasa a VIII-a vor face din nou învățământ simultan, cu alte clase de gimnaziu, potrivit unui proiect de Ordin publicat în dezbatere de Ministerul Educației, scrie alba24.ro. 

Documentul prevede reintroducerea învățământului simultan pentru elevii de clasa a VIII-a, în afara materiilor la care aceștia susțin Evaluarea Națională, respectiv Limba română, Limba maternă și Matematică.

Proiectul de Ordin pentru modificarea metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.036/2024 a fost publicat în dezbatere luni, 28 iulie, pe pagina Ministerului Educației.

Potrivit documentului, în situații excepționale, în unitățile de învățământ în care respectarea condițiilor privind organizarea claselor nu este posibilă din cauza numărului mic de elevi existent la nivelul primar, respectiv gimnazial, se pot organiza formațiuni de studiu în regim simultan și cu efective mai mici de 10 elevi (în prezent – 8 elevi).

Potrivit metodologiei, organizarea claselor în regim simultan se realizează prin constituirea formațiunilor de studiu cu elevi de la cel puțin două tipuri de clasă diferite. Organizarea claselor în regim simultan se face în interiorul aceluiași nivel, primar, respectiv gimnazial.

De regulă, în învăţământul primar, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan se face pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, respectiv pentru clasa a III-a
și clasa a IV-a. Ori de câte ori este posibil se recomandă organizarea de sine stătătoare a clasei pregătitoare.

Elevii de clasa a VIII-a vor face din nou învățământ simultan

Potrivit proiectului, de regulă, în învățământul gimnazial, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan se face, după caz, fie pentru clasa a V-a și clasa a VII-a, fie pentru clasa a VI-a și clasa a VIII-a.

În prezent, gruparea elevilor în clase cu regim simultan este prevăzută astfel:

• clasa a V-a și clasa a VI-a
• clasa a VI-a și clasa a VII-a

În funcţie de situațiile concrete privind numărul de elevi de la fiecare tip de clasă, precum și resursele umane și materiale, consiliile de administrație ale unităților de învățământ vor putea decide:

• a) constituirea unor formațiuni de studiu organizate în regim simultan și a altor formațiuni de studiu organizate pe tip de clasă de sine stătătoare;
• b) constituirea formațiunilor de studiu în regim simultan printr-o altă grupare a nivelurilor de clasă decât cele prevăzute;
• c) constituirea unor formațiuni de studiu în regim simultan prin gruparea elevilor din toate clasele de învățământ gimnazial.

Elevii de clasa a VIII-a vor face separat orele de Limba română, Limba maternă și Matematică

La clasele de gimnaziu organizate în regim simultan, predarea disciplinelor la care se susține Evaluarea Națională se va face separat pentru elevii de clasa a VIII-a, indiferent de numărul acestora. Este vorba despre următoarele materii

• Limba și literatura română
• Limba și literatura maternă
• Matematică

Organizarea unei singure formațiuni de studiu pentru toate clasele de la învățământul primar, respectiv toate clasele de la învățământul gimnazial, se poate face numai în situația în care numărul total de elevi este cu cel puțin 2 beneficiari sub efectivul minim prevăzut pentru constituirea unei clase de sine stătătoare.

România a înaintat Comisiei Europene un portofoliu de proiecte dedicate dezvoltării industriei de apărare și sporirii mobilității militare. Aceste investiții vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), scrie alba24.ro.

Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare. Restul de 30% sunt pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică, potrivit Guvernului.

”La Cancelaria prim-ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică ”, a afirmat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicat.

Proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria primului-ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Bolojan a precizat că România va urmări cele trei direcţii de finanţare importante: componenta de apărare cu accent pe dezvoltarea industriei naţionale de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de mobilitate de tip autostrăzi şi componenta de conectare logistică, care ţine de Portul Constanţa sau de infrastructură de tip civil şi militar.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Creditare UE prin SAFE

Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producția industrială pentru apărare prin achiziții comune, axate pe capacitățile prioritare.

SAFE va finanța investițiile urgente și la scară mare în baza tehnologică și industrială de apărare europeană (EDTIB). Obiectivul este de a stimula capacitatea de producție, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum și intervenția în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanță pregătirea generală a UE pentru apărare.

UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesat, pe baza unor planuri naționale. Plățile se vor efectuat sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare.

SAFE este primul pilon al Planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, care propune amplificarea cheltuielilor de apărare la 800 de miliarde de euro.

Ceilalți piloni sunt:

• stimularea finanțării naționale pentru apărare prin activarea clauzei derogatorii naționale din Pactul de Stabilitate și de Creștere
• creșterea flexibilității instrumentelor UE cum ar fi fondurile de coeziune, pentru a permite investiții mai mari în apărare
• adăugarea la finanțarea publică a unor contribuții complementare ale Băncii Europene de Investiții; mobilizarea de capitaluri private.