O echipă de avocați români specializați în dreptul Uniunii Europene și drept fiscal a obținut deschiderea unui proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva „taxei pe viciu” aplicate aparatelor de tip slot-machine. În cazul în care instanța de la Luxemburg dă câștig de cauză operatorilor care au atacat actul normativ care a instituit această taxă, statul ar urma să fie nevoit să restituie sume consistente celor care le revendică în justiție, scrie Mediafax. 

Judecătorii CJUE au fost chemați să se pronunțe dacă taxa instituită prin OUG nr. 77/2009 pentru jocurile de noroc de tip slot-machine exploatate în săli  încalcă regulile europene privind libertatea de prestare a serviciilor și principiile fiscale. În cazul în care avocații câștigă procesul deschis la instanța UE, operatorii de jocuri de noroc din România ar putea fi scutiți de plata ei și cei care deja au achitat-o ar putea solicita restituirea sumelor achitate în ultimii ani.

O astfel de decizie ar produce un impact major, estimat la zeci sau chiar sute de milioane de euro, asupra bugetului de stat, mai ales în contextul actualei perioade de austeritate, când guvernul caută soluții pentru a acoperi deficitul bugetar, arată reprezentanții echipei coordonată de avocații Tudor Vidrean-Căpușan, doctor în drept și cadru universitar în drept fiscal, și Adrian Șandru, specializat în drept european și infracțiuni în mediul de afaceri (white collar crimes).

Concret, sesizarea la CJUE privește taxa pe viciu instituită prin OUG nr. 77/2009 pentru jocurile de noroc de tip slot-machine exploatate în săli. CJUE va analiza compatibilitatea acesteia cu Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în special cu libertatea de prestare a serviciilor și cu principiile fiscale europene privind echivalența și scopul specific al taxelor.

Astfel, dacă CJUE va stabili că taxa nu respectă dreptul Uniunii, foarte mulți operatori care au plătit această taxă în ultimii ani ar putea solicita restituirea sumelor achitate, împreună cu dobânzile aferente, generând un impact financiar considerabil pentru stat.

Conform noilor măsuri fiscale adoptate prin Legea nr. 141/2025, taxa anuală de viciu, de 500 euro / aparat (post de pariere), care se calculează pe an, la cursul valabil pentru întreg anul, a crescut la 1.000 euro/post autorizat/an, din 1 august.

sursa: mediafax.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani reamintește că termenul limită până la care rentierii agricoli ori împuternicitul/mandatarul/curatorul, pot transmite documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă aferentă anului 2024, este data de 1 septembrie 2025 (31 august fiind zi nelucrătoare se prorogă până în prima zi lucrătoare).

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă rentierii vor solicita viza anuală, fie prin prezența fizică la sediile Centrelor Județene APIA, fie prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier.

Pentru vizarea electronică, rentierii vor transmite documentele necesare acordării vizei pe adresa de e-mail a Centrului APIA unde se află dosarul rentierului și vor contacta telefonic funcționarii APIA pentru a primi confirmarea acordării vizei.

“Lista nominală a codurilor de rentier și județul de vizare” este postată pe site-ul APIA și poate fi accesată la adresa: https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/renta-viagera-agricola/.

Documentele pe care trebuie să le prezinte rentierul la depunerea declaraţiilor de vizare, personal sau prin împuternicit/mandatar/curator, sunt următoarele:

– carnetul de rentier agricol;

– actul de identitate al solicitantului;

– decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau II/decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I sau II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;

– procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin reprezentant legal;

– contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr.16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil;

– extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (opţional);

– declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Ordinul nr.1272/2005.

Informații pentru moștenitorii rentierilor

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia până la data decesului poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii, la oricare Centru APIA, până la data limită 15 octombrie 2025, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

– carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);

– copie a certificatului de deces;

– copie a actului doveditor privind calitatea de moștenitor (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune învestită cu formula ”definitivă”);

– copie după B.I/C.I./paşaport al moştenitorului;

– împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original);

– extras de cont pe numele moștenitorului.

Deoarece carnetul de rentier este un document care se depune obligatoriu în original, acest tip de cerere poate fi depusă la sediile Centrelor județene ale APIA, respectiv Centrul Municipiul București sau poate fi transmisă prin poștă/curier.

         Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art.6 alin.1 şi alin.2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2025, prin mandat poştal sau virament bancar.

Datele de contact ale Centrelor APIA le puteți vizualiza pe site-ul instituției www.apia.org.ro, accesând link-ul: https://apia.org.ro/centre-judetene/.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat modificarea Formularului 300 – Decont de taxă pe valoarea adăugată, pentru a reflecta schimbările recente privind cotele de TVA, scrie alba24.ro.

Noul model va include atât vechile cote, cât și cele noi, pentru ca firmele să poată declara corect operațiunile dinainte și după 1 august 2025, potrivit Termene.ro.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pregătește o modificare importantă a formularului 300 – Decont de taxă pe valoarea adăugată, ca urmare a schimbărilor aduse de Legea nr. 141/2025 privind măsurile fiscal-bugetare.

Proiectul de ordin al președintelui ANAF pentru modificarea formularului 300 – Decont de taxă pe valoarea adăugată intră în consultare publică.

Ulterior, documentul va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial, astfel încât noul model al formularului 300 să poată fi utilizat la prima raportare de TVA după 1 august 2025.

Documente noul Formular 300 

• Vezi aici Instrucțiuni de Completare Formular 300 varianta nouă. 
• Vezi aici cum arată noul Formular 300. 

Începând cu 1 august 2025, România are un nou regim de TVA:

• cota standard a crescut de la 19% la 21%;
• a fost introdusă o cotă redusă de 11%;
• pentru livrarea de locuințe către persoane fizice se menține temporar cota de 9%, valabilă până la 31 iulie 2026, dacă sunt respectate anumite condiții.

Potrivit referatului de aprobare, formularul 300 va include:

• rânduri distincte pentru vechile cote (19%, 9% și 5%) aplicate până în iulie 2025;
• rânduri separate pentru noile cote de TVA (21%, 11% și 9% pentru locuințe, conform legii).

Această dublă structură, mai scrie Termene.ro, este esențială pentru firmele care aplică sistemul TVA la încasare, reglementat de art. 282 din Codul Fiscal.

În acest regim, TVA devine exigibil la momentul plății, nu al emiterii facturii. Astfel, o factură emisă în iulie, dar încasată în august, trebuie raportată la cota veche de 19%.

După zile și nopți de pregătiri, după eforturi tăcute și bucurii împărtășite, Blândeștiul a devenit, și în această vară, un loc al întâlnirii, al prieteniei și al credinței vii. Tabăra din Pridvorul Satului a adunat, pentru câteva zile, în jur de 100 de copii care au trăit emoția unei comunități unite și darul de a învăța împreună.

Totul a fost posibil datorită unor oameni care au pus mai presus de sine dragostea pentru copii și dorința de a lăsa o urmă frumoasă în inimile lor. Voluntarii coordonați de Andrei Pohrib, din cadrul Departamentului de Misiune și Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor, au dăruit energie, entuziasm și curaj. Reacția celor mici, care nu și-au lăsat prietenii să plece în ultima seară, a fost cea mai sinceră dovadă că tabăra și-a atins rostul.

În fiecare an, alături de organizatori se află directorul Elena Tănasă, un sprijin discret dar esențial, un om care a scris istorie în cultura și educația județului Botoșani prin inițiativele sale. Cu aceeași dăruire s-a implicat și părintele Liviu Rotaru, parohul din Cerchejeni, care a fost parte activă din construcția acestui proiect.

De asemenea, implicarea comunității locale a fost una deosebită. Primarul comunei Blândești, Stelian Maxim, a sprijinit cu deschidere și atenție nevoile taberei, iar Inspectoratul de Poliție Botoșani a oferit copiilor o experiență educativă aparte, de la prevenirea pericolelor online până la demonstrații interactive cu ajutorul câinelui polițist.

O întâlnire memorabilă a fost conferința susținută de părintele profesor Dumitru Anușca, care a provocat tinerii să reflecteze la întrebarea: „Este cool să fii bisericos?”. A fost un dialog sincer și plin de miez, care a adus lumină și înțelegere în sufletele participanților.

Tabăra a fost, de asemenea, un prilej de bucurie culturală și artistică. Tinerii interpreți Teodor Gireadă și Elisabeta Șeremet au încântat publicul cu muzica lor, iar seara românească a adunat preoți, voluntari și copii într-o atmosferă de emoție autentică.

Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără generozitatea sponsorilor, companii și oameni de bine care, în ciuda contextului economic, au ales să răspundă afirmativ și să fie alături de acest proiect.

În spatele tuturor rămâne însă chipul nevăzut al „omului bun și cald, iertător și iubitor, răbdător și curajos”, cel care a crezut din prima clipă că o simplă idee se poate transforma într-o poveste de neuitat, profesorul George Brânzei.

Astfel s-a scris încă o filă din povestea Taberei din Pridvorul Satului – Blândești, 2025. O poveste despre credință, prietenie, solidaritate și bucuria de a construi împreună.