Pe 10 februarie se împlinesc 21 ani de când atacantul de legendă Marian Crudu a părăsit această lume, învins de boală, la doar 31 de ani, lăsând în urmă părinții pe veci nemângâiați și iubitorii de fotbal din județ și din țară marcați de trecerea sa prematură din această viață.

Nici peste ani, ecoul meciurilor spectaculoase pe care Marian Crudu le termina cu explozia de bucurie a spectatorilor nu s-au stins, fotbalistul continuând să trăiască în inimile celor care l-au cunoscut, dar și în curiozitatea micilor fotbaliști care își întreabă discipolii:

Cine a fost Marian Crudu?

Lucia Crudu (foto), mama lui Marian, nu poate uita niciun moment ochii strălucitori ai fiului său și în fiecare an, pe 10 februarie, răsfoiește paginile îngălbenite ale unor ziare care au relatat evoluția incredibilă a atacantului care devenise repede cunoscut. Fotografiile cu Marian sunt mișcate de pe locul lor doar când mama sa șterge praful. Marian a continuat să trăiască în inimile lor. Lucia Crudu își amintește că de mic copil dribla„coechipierii” pe bucata de teren unde se „tranșa” de-un fotbal în orice moment al zilei.

A început fotbalul la 12 ani sub ochii antrenorului Alin Cazaciuc, prima sa echipă fiind Zorile Roma. În anii 80 transportul jucătorilor se făcea cu căruțele și uneori cei accidentați erau cărați în spate. La această echipă, era coleg cu Cososchi, Condurache,Pădureț, Șoptelea, Forțu și alții. S-a făcut repede remarcat, încă din primele întâlniri marcând goluri spectaculoase, mai ales pe final de meci așa cum îi plăcea să facă. A trecut apoi la CS Botoșani tot sub comanda antrenorului Alin Cazaciuc. Când avea 17 ani, încă la echipa de juniori, Marian Crudu a fost remarcat de renumitul antrenor Gheorghe Olah. A participat la multe competiții internaționale și a jucat titular în echipa României la un campionat mondial care s-a desfășurat în Spania. Când a trecut la seniori, Marian Crudu s-a transferat la Gloria Buzău, avându-l ca antrenor pe Dudu Georgescu, ajungând să joace și la Sportul Studențesc.

Ultimul meci în care a jucat Marian Crudu a fost la Iași, când a marcat golul victoriei pentru botoșăneni. Explozia de bucurie a acoperit durerea accidentării, care l-a scos definitiv din fotbal pe jucătorul care a adus faimă județului Botoșani. Pe 10 februarie 2003, Marian Crudu a îndoliat fotbalul din toată țara, la doar 31 de ani plecând din această lume.

Peluza care îi poartă numele

Măcar atât a putut să facă tatăl lui Marian Crudu, care a dus toată viața în inima sa o imensă tristețe. Din respect pentru talentul fiului său a insistat că măcar o peluză să îi poarte numele, ca mărturie pentru bucuria imensă pe care a adus-o în decursul anilor botoșănenilor iubitori de fotbal. Părinții săi mai au însă un regret. Și-ar fi dorit ca municipalitatea să valideze un vis și anume  ca denumirea Centrului de juniori de la FC Botoșani să fie „Marian Crudu”. Pentru că bazele fotbalului autentic de azi s-au pus atunci când puțini juniori aveau șansa să joace cu adevărat în competiții internaționale. Marian Crudu a fost un fotbalist emblematic pentru botoșăneni, un talent cum rar s-a văzut în județ, luptător și optimist, care juca pentru bucuria publicului și pentru a-și face mândri părinții și cei patru frați.