Connect with us

Educație

FOTO: Rezultatele etapei naționale a concursului de educație juridică „Be Legal! Be Cool!”, desfășurat la Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 31 mai-2 iunie 2024 s-a desfășurat, la Botoșani, etapa națională a  concursului  de educație  juridică  „Be Legal! Be Cool!”, ediția a II-a, concurs organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în colaborare cu Asociația VeDem Just, concursul fiind inițiat de asociație.

Concursul este înregistrat în calendarul Ministerului Educației – Anexa nr. 2 din Ordinul ME nr. 3468/2024, poziția nr. 252.

La deschiderea festivă au participat reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, reprezentanții VeDemJust, ai Tribunalului Botoșani și ai Baroului Botoșani. Finala s-a desfășurat în Amfiteatrul „Aurel Dorcu” al Colegiului Național „A.T. Laurian” Botoșani și a constat în două probe: cea eliminatorie (30 de întrebări cu răspunsuri tip grilă) în urma căreia s-au calificat concurenții care au obținut primele 10 punctaje și cea de Kahoot (20 de întrebări cu patru variante de răspuns în regim de viteză).

În urma desfășurării rundei finale s-au acordat premii și mențiuni, după cum urmează:

Grupa I – clasele a V-a și a VI-a

  • Locul 1: Mircovici Tiana, Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara, prof. îndrumător Obârșie Codruța;
  • Locul 2: Mihăilescu Tudor, Școala Gimnazială „Orizont” București, Sectorul 6, prof. îndrumător Mihăilescu Daniela;
  • Locul 3: Aruștii Armin, Școala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoșani, îndrumător prof. Trușcanu Carmen.
  • Mențiuni:
  • Vasile Carmen Violenta, Liceul Teoretic „Ioan Cotovu”, Hârșova, îndrumător prof. Penaru Virginia;
  • Simulescu Raluca Elena, Școala „Constantin Gheorghiță” Podari, județul Olt, îndrumător prof. Dihoru Izabela Mihaela;
  • Iancu Ștefan, Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara, îndrumător prof. Obârșie Codruța.

 

Publicitate

Grupa a II-a – clasele a VII-a și a VIII-a

  • Locul 1: Mihai Elena Adelina, Școala Gimnazială „Ion Creangă” Iași, îndrumător prof. Vasilică Denisa Marina;
  • Locul 2: Mironescu Luca Mihai, Școala Gimnazială „Step by Step” București
  • Locul 3: Iordache Ștefan, Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște, îndrumător prof. Ciubotariu Georgiana.
  • Mențiuni:
  • Cataranciuc Ilinca, Școala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoșani, îndrumător prof. Trușcanu Carmen;
  • Ilincaru Rareș, Liceul de artă „Ștefan Luchian”, Botoșani, îndrumător prof. Trușcanu Carmen;
  • Ciont Filip Emil, Școala Gimnazială Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca, îndrumător prof. Mălinaș Natalia;

Grupa a III-a – clasele de liceu

  • Locul 1: Ciobanu Robert, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași, îndrumător Juverdeanu Emil;
  • Locul 2: Petrea Alexandra, Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani, îndrumător prof. Săcrieru Dănuț;
  • Locul 3: Varga Cristian-Mihai, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Târgu Mureș, îndrumător prof. Standavid Beatrice și Varga Ioan-Nuțu.
  • Mențiuni:
  • Andrieș Andreea-Narcisa, Liceul de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, îndrumător prof. Trușcanu Carmen;
  • Stan Andrei de la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” București, Sectorul 2, îndrumător prof. Tudor Cosmin Ionuț;
  • Balaci Bogdan Florin, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, îndrumător prof. Obârșie Codruța.

Punctajul cel mai mare pe echipe a fost obținut de județul Botoșani.

Diploma de apreciere pentru imnul concursului, conceput cu ajutorul inteligenței artificiale, s-a acordat elevului Alexandru Ștefan Costin, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău.

„Educația juridică oferă tinerilor o înțelegere profundă a drepturilor și responsabilităților lor în societate. Aceasta îi învață să respecte legea, să participe activ la procesul democratic și să apere drepturile și libertățile individuale. Fără o educație juridică adecvată, cetățenii pot fi expuși riscului de ignorare a legilor și a consecințelor care pot surveni.

Cunoștințele juridice îi ajută pe tineri să evite consecințele nedorite ale acțiunilor ilegale și îi pregătesc pe elevi pentru situațiile pe care le vor întâlni în viața reală, promovând cetățenia responsabilă.

Cunoașterea legilor și a consecințelor acțiunilor ilegale contribuie la reducerea infracțiunilor. Elevii învață să respecte legea și să evite să comită acțiuni care ar putea să le afecteze negativ viitorul.” a declarat doamna consilier juridic Carmen Trușcanu, cea care a coordonat etapa națională a concursului la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi: Parada Festivalului „Din străbuni, din oameni buni” în Centrul Istoric. Restricții de trafic pe mai multe străzi din Botoșani

Publicat

Publicitate

Dacă astăzi, 21 decembrie, participați la Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă „Din străbuni, din oameni buni”, organizat în Centrul Istoric al municipiului Botoșani, trebuie să știți că vor fi impuse restricții temporare de trafic.

Între orele 11.00 – 12.00, circulația autovehiculelor va fi restricționată progresiv, sub coordonarea echipajelor de poliție rutieră, pentru a permite desfășurarea în siguranță a Paradei formațiilor participante.

Traseul vizat de restricții este: Centrul Istoric – Biserica Uspenia – Calea Națională – Direcția Muncii – strada Cuza Vodă – strada Nicolae Iorga – Pod de Piatră – sens giratoriu Bazar – Calea Națională – strada 1 Decembrie.

Autoritățile recomandă șoferilor să aleagă rute alternative de deplasare, iar în cazul întâlnirii coloanei aflate în mișcare, să manifeste înțelegere și să reducă viteza pentru evitarea oricărui pericol.

De asemenea, participanții sunt rugați să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine. În situația sesizării unor fapte antisociale, sprijinul jandarmilor poate fi solicitat direct, la fața locului.

Manifestarea va debuta la ora 10:30, cu spectaculosul Dans al căiuților, susținut de formații participante din județul Botoșani, un moment așteptat în fiecare an de publicul de toate vârstele.

Publicitate

De la ora 12:00, pe scena festivalului va avea loc spectacolul folcloric, cu participarea formațiilor din numeroase localități ale județului Botoșani, printre care Avrămeni, Broscăuți, Bucecea, Corlăteni, Corni, Coșula, Curtești, Dobârceni, Durnești, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Ibănești, Manoleasa, Negreni, Oneaga, Pomârla, Sarafinești, Săveni, Știubieni, Suharău, Sulița, Todireni, Tudora, Vârfu Câmpului și Vorona.

Ediția aniversară va fi completată de prezența unor formații invitate din județele Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vrancea, oferind publicului un adevărat regal de tradiții, costume populare și obiceiuri strămoșești.

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta muceniță Iuliana din Nicomidia

Publicat

Publicitate

Sfânta Iuliana a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305) și era din cetatea Nicomidia, (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), familia sa fiind de neam ales. Tatăl muceniței, bogatul păgân Africanus, unul dintre demnitarii Nicomidiei care avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305), dorea înrudirea cu familia tânărului Elevsie, o altă familie bogată din același oraș.

Pentru că la romani se obișnuia logodna timpurie a doi tineri, Iuliana, care nu avea decât 9 ani, s-a văzut logodită cu Elevsie. Însă nimeni nu știa că tot de la o vârstă așa fragedă Iuliana era creștină în ascuns. Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana citea, dar nu legendele zeilor păgâni, ci învățătura Sfintelor Scripturi, lucru pe care nu-l știau nici părinții și nici logodnicul.

Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: „Nu fac nuntă până nu vei fi eparh”.  Deși condiția era destul de grea, căci funcția de eparh (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Elevsie, după multe străduințe.

Tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie, însă de data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină și că nu se poate căsători cu el. Acest fapt a atras mânia tânărului, care odată ajuns în funcția de eparh al provinciei a încercat, cu acordul tatălui muceniței, să o facă să se lepede de Hristos.

Neputând să o înduplece să își lase credința, prigonitorul a supus-o chinurilor, omorând-o în cele din urmă cu sabia. Trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa sa, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici sfintele sale moaște.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending