Radiografia situației copilului în România, în 10 puncte esențiale: Neparticipare școlară ridicată, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate, precaritate a bunăstării emoționale, abuz sexual, decalaj semnificativ urban/rural
Salvați Copiii România cere Guvernului un plan de măsuri imediate
Mulți copii români au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani), se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani);
Procentul neparticipării școlare crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani[1];
Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.
Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate;
46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse[2].
Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe;
Conform OCDE[3], România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
Dintre sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore, mai puțin de 20% sunt finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor.
București, 17 ianuarie 2024: Unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%)[4]; anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere; peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate; în mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Ținând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situația copilului din România, Organizația Salvați Copiii atrage atenția Guvernului României că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate.
Publicitate
Salvați Copiii România vă prezintă analiza principalilor indicatori care reflectă situația copilului român:
Sărăcie și excluziune socială
Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială[5]. În ceea ce privește diferențele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile orașe, 30,8% în orașele mici și 47,9% în mediul rural[6].
Datele statistice ilustrează în mod clar efectul sărăciei și inflației asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii. Analizând din perspectiva imposibilității de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu pește, carne sau proteină vegetală echivalentă[7], observăm că tendința este una îngrijorătoare la nivelul întregii populații (procentul crescând de la 19,2 în 2021 la 22,1 în 2022), familiile cu copii fiind cele care au suportat în principal acest impact (cu o creștere de la 17,7% în 2021 la 22,9% în 2022 a proporției celor confruntate cu această imposibilitate), în timp ce situația familiilor fără copii s-a îmbunătățit ușor (de la 21,2% în 2021 la 20,9% în 2022). Cu toate acestea, situația a ajuns să fie de-a dreptul dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) dintre acestea neputându-și permite o hrană adecvată în 2022, față de 17,5% în 2019 și 23,6% în 2021.
Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulți copiii nu își permit să mențină locuința adecvat încălzită. Analizând evoluția acestui indicator[8], în funcție de structura familiei, observăm că familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetică (cu o creștere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparație cu familiile fără copii (10,6% în 2021 și 12,6% în 2022), iar familiile cu 3 sau mai mulți copii înregistrează o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetică (de la 13,3% în 2021 la 27,4% în 2022).
Participarea la educație
Conform OCDE[9], România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%).
Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).
Cuprinderea în educația timpurie este extrem de scăzută pentru nivelul antepreșcolar, în condițiile în care studiile arată că o intervenție susținută de la cele mai mici vârste ar putea aduce o egalizare a șanselor, cu investiții reduse. În România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educație timpurie (înjumătățit față de 1,6% în 2020 și comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1% în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică față de 21,1% în 2020 și față de 33,3% media UE)[10].
Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală[11], iar procentul crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani[12].
Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%)[13].
Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se și în cazul științelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).[14]
Pentru România, procentul elevilor cu performanțe de top în cel puțin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33,2%) au obținut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creștere față de 29,8% în 2018)[15].
Nu doar rezultatele testării PISA ilustrează nevoia urgentă a unei serioase reforme curriculare, ci și opinia elevilor. Astfel, conform unui sondaj reprezentativ la nivel național, în zece ani (între 2013 și 2023), în România, s-a înjumătățit proporția elevilor care consideră că materia învățată la școală le va fi de folos în viitor (de la 66% la 33% – pe primele două niveluri de satisfacție), o tendință similară înregistrându-se și în ceea ce privește rolul școlii în dezvoltarea intereselor și pasiunilor personale (de la 62% la 34%).[16]
Un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). În peste jumătate (54,7%) dintre școlile unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier școlar permanent, arată o anchetă Salvați Copiii România. În anul școlar 2022-2023, au fost cuprinși în învățământul de masă 46.779 de copii și adolescenți cu cerințe educaționale speciale și 19.023 de copii și adolescenți în învățământul special, arată datele Ministerului Educației.
Conform noii Legi a Învățământului Preuniversitar, orientarea școlară pentru acești elevi se va realiza în ciclurile primar, gimnazial și liceal, pe baza unui sistem complex de sprijin educațional organizat pe patru niveluri: bazal, suplimentar, intensiv și special. Pentru implementarea acestei abordări, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante. Din experiențele relatate de specialiști, reprezentanții școlilor ori de către părinți, nu doar în mediul rural, ci și în comunitățile urbane dezvoltate economic, programele școlare adaptate și ghidurile pentru părinți lipsesc, școlile nu dispun de spații speciale pentru derulare de activități specifice și este menționată absența serviciilor de sprijin psiho-educațional pentru a fi integrați și menținuți în învățământul de masă.
Protecția copiilor cu părinți plecați la muncă în alte țări
Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar consecințele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expuși copiii sunt semnificative:
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă, prin
comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai
mare de a genera conflicte cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai
mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii[17].
Violența împotriva copiilor
Conform unui raport reprezentativ la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse[18]. Unu din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des, cu o incidență mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenționate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).
În ceea ce privește abuzul sexual, același raport al Organizației Salvați Copiii arată că 3% dintre părinți cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoană străină. Răspunsurile copiilor indică o incidență a abuzului sexual care variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea/forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidența crește odată cu vârsta copiilor.
Pe lângă incidența îngrijorătoare, fenomenul abuzului sexual împotriva copiilor generează îngrijorare și în ceea ce privește cadrul instituțional și procedural de sancționare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii pe baza consultărilor cu profesioniștii din domeniu[19]:
În interacțiunea cu personalul judiciar și extra-judiciar implicat în procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiți să relateze evenimentele traumatice de cel puțin 6, ajungându-se însă și la 10 repetări în unele situații.
Faptul că nu toți profesioniștii implicați sunt formați în comunicarea cu victimele copii generează ”pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, în 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmărirea penală, 25% dintre plângeri sunt închise datorită insuficienței probelor, în 5% dintre dosare acuzatul este găsit nevinovat, 12% dintre dosare se încheie cu acorduri de recunoaștere a vinovăției și în doar 8% dintre dosare se ajunge la pronunțarea unei pedepse.
Bullyingul
Deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns.
Astfel, potrivit unei consultări[20] realizate de Organizația Salvați Copiii cu aproape 4500 de elevi:
99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying;
82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață,
28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații;
Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă,
21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată;
În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre
elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;
Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de
bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des;
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp
ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%;
Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar
22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar;
Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care
intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
Accesul la servicii de sănătate
Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.
Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) și depășește media înregistrată la nivelul anului 2004 în cele 27 de state membre în configurația actuală a Uniunii.
În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).
Analizând situația copiilor și familiilor din mediul urban și cel rural, observăm că persistă disparitățile severe în accesul la sănătate, în condițiile în care în mediul rural se află doar:
10% din spitale
0,2% din cabinetele stomatologice școlare
13,5% din cabinetele medicale școlare
40% din cabinetele de medicină de familie și 32,8% din medicii de familie
Discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.
Confruntate cu o dublă vulnerabilitate (mediul de locuire și statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezintă o categorie care necesită atenție și sprijin de urgență din perspectiva asigurării accesului la sănătate, atât pentru ele, cât și pentru viitorii lor copii:
una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii;
34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei
banilor sau din cauza distanței mari până la primul cabinet;
50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii menționează că
analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite;
70% dintre gravide afirmă că nu au utilizat nici o metodă contraceptivă până în prezent[22].
Bunăstare emoțională și comportamentele de risc
Nivelul bunăstării emoționale în cazul copiilor români (măsurat conform indexului Organizației Mondiale a Sănătății, pe o scală de la 0 la 100[23]) scade semnificativ odată cu vârsta: în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieților de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani și 61,7 în cazul celor de 15 ani.
Același raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor români: mulți dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani).
Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii și adolescenți argumentează solid nevoia unor intervenții rapide, prin programe solide de prevenție și limitare a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri dintre cetățenii României:
Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează produse din tutun[24];
Peste jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool[25];
14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități[26].
Copiii români vor să emigreze
În ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut cu mai mult de un milion (de la aproape 4.800.000 la 3.740.300[27]).
Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%), neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%).[28]
Deși în funcție de mediul de locuire, copiii României sunt egal distribuiți între orașe și sate[29], măsura în care le sunt asigurate drepturile continuă să fie marcată de semnificative disparități, în detrimentul celor din mediul rural.
Protecția copiilor împotriva abuzului sexual
Consiliul Europei a estimat în 18 noiembrie 2020 (Ziua europeană a protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale) că, în Europa, „unul din cinci copii cade victimă unei forme a abuzului sexual”, și se constată faptul că majoritatea agresiunilor sexuale (între 70 și 85%) sunt inițiate de o persoană pe care copilul o cunoaște și care aparține cercului său social, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești. Dovadă sunt datele statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în 2022 fiind înregistrate la nivelul serviciilor de asistență socială 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri între 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), în cazul cărora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a inițiat urmărirea penală a agresorului (1.108 cazuri în 2022 și 622 în primele șase luni ale anului 2023).
În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare. De asemenea, a fost evidențiat faptul că instanțele judecătorești și parchetele nu urmează o „practică stabilă și coerentă”, conform solicitării Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusă hazardului.[30]
În mediul online, conform analizei Salvați Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală.[31] De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvați Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizează conținutul dăunător pentru copii și tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportări, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentând materiale generate chiar de către minori (CSAM). Din 2016 până la sfârșitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificări. Materialele identificate sunt trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărindu-se eliminarea conținutului de pe internet, identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor.
Salvați Copiii a solicitat Guvernului României, Președinției și Parlamentului demararea urgentă a unui proces de reconsiderare și reelaborare a dispozițiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvați Copiii își oferă disponibilitatea de a contribui la găsirea celor mai adecvate soluții juridice de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor.
Dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc
În ceea ce privește implicarea copiilor în viața comunității, conform legislației actuale, nu există obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor. Autoritățile locale au făcut eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor.
Asociațiile și consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor în procesele decizionale, prin asigurarea participării lor în consiliile de administrație ale unităților de învățământ. Noua lege a educației (Legea 198/2023) nu a integrat solicitările elevilor și ale Salvați Copiii de a permite participarea reală a copiilor în deciziile școlilor. La fel ca în anii trecuți, din cota rezervată părinților, poate fi prezent în ședințele consiliilor de administrație ale școlilor un singur elev, cu condiția ca acesta să fi împlinit 18 ani, legislația nerespectând principiul fundamental al participării copiilor.
În domeniul protecției mediului, copiii pot deveni cei mai importanți actori ai schimbărilor pozitive. Cei mai mulți dintre copiii români (67%) sunt îngrijorați de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmația că politicienii români acționează pentru a preveni și reduce probleme climatice și de mediu.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la propunerea Save the Children International și a altor organizații neguvernamentale, a adoptat, în 9 februarie 2012, Protocolul al treilea la Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului pentru crearea unui mecanism de plângeri cu privire la încălcările drepturilor copilului. Noul protocol va permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de la copii si reprezentanții lor. După ratificarea de către 10 state (14 aprilie 2014), Protocolul a intrat în vigoare. Trebuie reținut că, potrivit procedurii, copiii din statele care nu au ratificat Protocolul (chiar dacă a fost semnat de reprezentantul Statului respectiv) nu pot trimite nicio plângere Comitetului.[32]România nu a ratificat acest instrument internațional.
Recomandări imediate ale Salvați Copiii:
Consolidarea serviciilor de asistență socială pentru identificarea precoce a situațiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă și în acord cu nevoile locale;
Întărirea cooperării inter-instituționale dintre serviciile de asistență socială și școli pentru asigurarea de servicii de suport pentru copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate;
Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, în special în mediul rural;
Creșterea investițiilor economice în comunitățile rurale;
Extinderea programului național „Masă sănătoasă în școli”, începând cu anul școlar 2025-2026, pentru fiecare copil în creșele, grădinițele și școlile din comunitățile vulnerabile economic (în special în unitățile de învățământ din mediul rural și urban mic);
Reglementări pentru asigurarea de către autoritățile locale, în fiecare comună, a unei echipe mixte de informare și intervenție integrată formate din: asistent medical comunitar, asistent medical și asistent social;
Acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orașe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitățile dezavantajate;
Educație pentru sănătate începând cu perioada preșcolară și pentru sănătatea sexuală și a reproducerii cât mai timpuriu (după modelul de intervenție dezvoltat de Salvați Copiii);
Îmbunătățirea calității și echității în educație prin atragerea și reținerea în mediile dezavantajate socioeconomic a cadrelor didactice pregătite și motivate profesional;
Asigurarea predictibilității în alocarea resurselor financiare în educație și respectarea obligației legale de alocare bugetară a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație;
Sprijinirea școlilor în procesul de creare a grupurilor de acțiune anti-bullying din școli;
Asigurarea numărului optim de medici și asistente de neonatologie şi moaşe, pentru a combate mortalitatea infantilă;
Dezvoltarea serviciilor sociale și a instituțiilor implicate în protecția copiilor împotriva abuzului sexual și pregătirea specialiștilor (asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori, judecători) în acest sens;
Extinderea la nivel național a programului Barnahus dezvoltat de Salvați Copiii și DGASPC Sector 6, singurul în măsură să asigure audierea și protecția copiilor victime ale abuzului sexual;
Adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocolul facultativ privind Procedura comunicării la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.
Crearea de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante, pentru elevii cu CES.
[22] Organizația Salvați Copiii, 2023, Anchetă sociologică pe un eșantion reprezentativ de 10% din comunitatea de femei gravide dezavantajate selectate din 17 județe, cu vârsta între 13 și 42 de ani, în perioada septembrie – octombrie 2023
[23] WHO, 2023, Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey
[27] La 1 ianuarie 2004, numărul copiilor în populația rezidentă era de 4.792.967. La 1 ianuarie 2023, numărul era de 3.740.300 (date provizorii). Sursa datelor – INS, baza de date TEMPO ONLINE, cod tabel POP105A, accesat la 8 ianuarie 2024
[28] Organizația Salvați Copiii, 2023, Cunoașterea, importanța și respectarea drepturilor copilului în România
[29] La 1 ianuarie 2023, procentul era de 50,68% în mediul urban, respectiv 49,31% în mediul rural (date provizorii). Sursa datelor – INS, baza de date TEMPO ONLINE, cod tabel POP105A, accesat la 8 ianuarie 2024
[30] Fișa României, Departamentul de Punere în Executare a Deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului. https://rm.coe.int/16807097cf
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cod Galben de inundații pe râurile Siret, Jijia și afluenții acestuia
Hidrologii au anunțat că există risc de inundații pe râurile Siret, Jijia și afluenții acestuia și au instruit Cod galben, valabil de astăzi, de la ora 12:00 până mâine, la aceeași oră.
Publicitate
Fenomenele prognozate sunt „scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENȚIE”.
În acest context, ISU Botoșani a luat măsurile necesare pentru prevenirea și gestionarea operativă a potențialelor situații de urgență.
Evoluţia fenomenelor hidrologice prognozate este permanent monitorizată atât prin Centrul Operaţional al inspectoratului, cât și în teren de către Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.
Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.
Informare preventivă:
Reguli de comportare și acțiune la inundații:
1. Când inundațiile vă surprind acasă, dacă aveți timp, luați următoarele măsuri pentru protejarea bunurilor:
– aduceți în casă unele lucruri sau puneți-le culcate la pământ într-un loc sigur (mobilă de curte, unelte de grădina sau alte obiecte care se pot muta și care pot fi suflate de vânt sau luate de apă);
– blocați ferestrele, astfel încât acestea să nu fie sparte de vânt, de apă, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;
– evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute;
– încuiați ușile casei și ferestrele dupa ce inchideți apa, gazul și instalațiile electrice.
2. Dacă inundatia este iminentă, procedați astfel:
– mutați obiectele care se pot mișca în partea cea mai de sus a casei, deconectati aparatele electrice și, împreună cu întreaga familie, părăsiți locuința și deplasați-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperișuri, înălțimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;
– în cazul în care sunteti surprins în afara locuinței (pe străzi, în școli, în parcuri, gări, autogări, magazine, alte locuri) este necesar să respectați cu strictețe comunicările primite și să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
3. Dacă se ordonă evacuarea, respectați următoarele reguli:
– respectati ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi din zonele cele mai periclitate;
– înainte de părăsirea locuinței întrerupeți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și închideti ferestrele;
– scoateți animalele din gospodărie (grajduri, adăposturi) și dirijați-le către locurile care oferă protecție;
– la părăsirea locuinței luați documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, iar pe timp friguros și îmbrăcăminte mai groasă;
– după sosirea la locul de refugiu, comportați-vă calm, ocupaț locurile stabilite, protejați și supravegheați copiii, respectați măsurile stabilite.
4. La reîntoarcerea acasă respectați următoarele:
– nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;
– nu atingeți firele electrice;
– nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă;
– consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și, după caz, controlate de organele sanitare;
– nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, fără aprobarea organelor de specialitate;
– acordați ajutor victimelor surprinse de inundații;
– executați lucrări de înlăturare a urmărilor inundației, degajarea malului, curățirea locuinței și mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.
Reguli și măsuri ce trebuie îndeplinite preventiv pentru diminuarea efectelor produse de inundatii:
• curățarea, adâncirea sau realizarea șanturilor de preluare a apelor pluviale;
• drenarea și asigurarea curgerii apei către șanturile de captare, astfel încât în gospodării aceasta să nu mai băltească;
• regularizarea unor pârâie, curățirea lor, a canalelor și tuburilor colectoare, a vâlcelelor pentru a asigura preluarea eventualilor torenți formați;
• crearea de bazine de rezervă pentru captarea viiturilor;
• deținatorilor de construcții situate pe direcția viiturilor de pe versanți li se recomandă realizarea unor canale de captare și dirijare a apei;
• curățarea pilonilor de susținere a podurilor, punților și podețelor de materialele aduse de viituri, pentru a se evita formarea unor adevărate baraje ce pot afecta împrejurimile sau chiar rezistența acestora;
• achiziționarea de saci pentru a putea fi umpluți cu nisip în scopul protejării împotriva pătrunderii apei sau a întăririi malurilor și digurilor;
• executarea unor lucrari de drenare a apei rezultate din precipitatii în zonele afectate de alunecări de teren pentru a împiedica pătrunderea acesteia prin crăpăturile formate în scopul prevenirii reactivării acestora;
• întreținerea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, protejari de maluri și diguri;
• achizitionarea, la nivelul fiecarei localitati, a unor motopompe, acestea fiind necesare evacuarii apei din clădirile instituțiilor și populatiei din zone respective, pentru că în situații majore forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență nu sunt suficiente.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro ( https://fiipregatit.ro/ghid/ghid-inundatie/) sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție de cultură în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 7-12 iulie 2025 ediția anuală a Atelierelor de lectură și scriere, proiect cultural adresat elevilor de gimnaziu și liceu. Îndrumătorii celor două serii de ateliere dedicate poeziei și prozei vor fi scriitoarea Camelia Toma (poezie) și scriitorul Dumitru Crudu (proză).
Camelia Toma va lucra pornind de la expoziția „Tomagraph” a artistei Ana Toma, care se află în Sala Horia Bernea și a fost vernisată în cadrul „Zilelor Eminescu”. Instalațiile din expoziția Anei Toma sunt gândite, pornind de la un vers al unui poet, iar elevii vor parcurge calea inversă de identificare a versului pornind de la realizarea lor artistică, reconstituind și comentând textul.
Dumitru Crudu va lucra pe texte ale poeților contemporani și pe texte de Eminescu, îndrumând participanții în scrierea propriilor texte.
Atelierele sunt, astfel, un prilej de familiarizare cu scrieri clasice și contemporane aduse în atenția elevilor participanți prin lecturi, dezbateri și scrieri originale. Copiii și tinerii între 11 și 18 ani, interesați de Ateliere de lectură și scriere, se pot înscrie la adresa m.ipotesti@gmail.com, până la data de 03 iulie 2025.memorial
❗️Atenție, Cod Portocaliu de vijelii, la Botoșani ❗️
Meteorologii au actualizat prognoza și anunță că județul Botoșani va fi sub o avertizare de tip cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, astăzi, între orele 12:00 – 19:00. În intervalul menționat, vor fi vijelii puternice (viteze ale vântului 70 …90 km/h), grindină de medii și mari dimensiuni, frecvente descărcări electrice și averse torențiale.
În intervale scurte de timp (1 – 3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25…40 de l/mp și izolat peste 50 l/mp.
Publicitate
ISU Botoșani a înștiințat unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele meteorologice prognozate și a transmis măsurile ce trebuie luate pentru a preveni evenimentele care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau produce pagube materiale.
Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani .
Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.
Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:
– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;
– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
– nu atingeți firele căzute la pământ;
– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.
Bolile transmise de vectori sunt afecțiuni cauzate de agenți patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) care sunt transmiși de la un organism gazdă la altul prin intermediul unor organisme, numite vectori.
Vectorii sunt organisme vii, de obicei artropode (cum ar fi țânțarii, muștele, gândacii, căpușele) dar și unele animale (cum ar fi rozătoarele), care pot transmite agenți patogeni infecțioși între oameni sau de la animale la oameni.
Mulți dintre acești vectori se hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv omul), păsărilor şi reptilelor, ingerând microorganisme patogene de la o gazdă infectată (umană sau animală) pe care le transmit apoi la o nouă gazdă, după ce agentul patogen s-a replicat. Odată ce un vector devine infecțios, acesta este capabil să transmită agentul patogen pentru tot restul vieții sale, în timpul fiecărei mușcături ulterioare, precizează Institutul Național de Sănătate Publică.
Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecțioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 80% din populația lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale și subtropicale, afectând în mod disproporționat cele mai sărace populații.
Din 2014, focare majore de febră Denga, malarie, febră Chikungunya, febră galbenă și Zika au afectat populații numeroase, curmând vieți și suprasolicitând sistemele de sănătate din multe țări. Alte boli precum leishmanioza și filariaza limfatică provoacă suferință cronică, dizabilitate și stigmatizare ocazională.
Malaria este o infecție parazitară transmisă de țânțarul anofel (Anopheles mosquitoes), cunoscut și ca „țânțarul malariei”. Se estimează că provoacă 249 de milioane de cazuri la nivel global și peste 60.8000 de decese în fiecare an, majoritatea deceselor apărând la copiii sub 5 ani.
Publicitate
Febra Denga este cea mai răspândită infecție virală transmisă de țânțarii Aedes. Peste 3,9 miliarde de persoane din peste 132 de țări sunt expuse riscului de a contacta Denga , cu aproximativ 96 de milioane de cazuri simptomatice și aproximativ 40000 de decese în fiecare an.
Alte boli virale transmise prin vectori includ infecția cu virusurile Chikungunya, Zika și West Nile, febra galbenă, encefalita japoneză (toate transmise de țânțari), encefalita transmisă de căpușe și febra hemoragică Crimeea-Congo.
Pe langă bolile virale, există și infecții bacteriene transmise de căpușe la om, precum boala Lyme, Rickettsiozele și Tularemia.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dezvoltat Răspunsul global pentru controlul vectorilor în perioada 2017–2030 (RGCV), oferind astfel o nouă strategie de consolidare a controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporită, o supraveghere îmbunătățită, o mai bună coordonare și o acțiune integrată între sectoare și boli.
În România, modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizanți pentru apariția unor cazuri de malarie, febră Denga și infecții cu virusul Zika.
În România sunt supravegheate epidemiologic urmatoarele boli:
Malaria
Meningita West-Nile
Encefalita de căpuşă (TBE)
Febra butonoasă
Boala Lyme
Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin măsuri de autoprotecție și prin mobilizarea comunității.
Un element crucial în reducerea poverii bolilor transmise de vectori este schimbarea comportamentului uman, în sensul adoptării măsurilor preventive.
Îmbunătățirea gradului de conștientizare a populației este esențial, astfel încât, oamenii, să știe cum să se protejeze de țânțari, căpușe, insecte, muște și alți vectori.
Accesul la apă și canalizare este un factor foarte important în controlul și eliminarea bolilor. Măsurile de îmbunătățire a stocării apei și îmbunătățirea sistemelor de canalizare contribuie alături de adoptarea comportamentelor preventive la controlul acestor boli la nivel de comunitate.
Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin țânțari:
purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșiți seara din locuințe sau când mergeți în zone cu vegetație sau pe malul apelor;
utilizați substanțe repelente împotriva țânțarilor, comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă);
împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă prin folosirea de plase de protecție la ferestre/uși;
utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
utilizați sisteme de aer condiționat în locuință;
utilizați plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;
acoperiți pătuțul sau căruciorul copilului cu plase împotriva țânțarilor.
Înmulțirea țânțarilor poate fi oprită prin:
evacuarea apei din subsoluri;
repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.
Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin căpușe:
Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe
purtați haine deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
purtați pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtați papuci/sandale în zonele endemice);
aplicați substanțe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizați spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
tratați hainele purtate în aer liber, după activități desfășurate în zone cu potențial de infestare cu căpușe, prin spălare și uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puțin o oră;
inspectați corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturați prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);
după înlăturarea căpuşelor dezinfectați pielea cu acool (70%) şi aplicați un unguent cu antibiotic cu spectru larg.
Împiedicarea înmulțirii căpușelor se poate realiza prin:
1. Managementul habitatelor favorabile căpuşelor – în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate următoarele măsuri:
reduceți vegetația înaltă (ierburi, tufișuri);
înlăturați frunzele moarte şi crengile căzute, distrugeți-le prin ardere;
înlăturați vegetația din vecinătatea sau de pe pereții caselor;
acoperiți găurile/crăpăturile din pereții caselor.
descurajați prezența unor animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi, etc.) în apropierea casei;
aplicați tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).
1. Managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a populațiilor de căpușe
aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare (nu se fac aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină);
alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi a concentrațiilor celor mai potrivite.
Atenție – aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal calificat şi atestat în acest sens.