BEL SERG MORY SRL solicita autorizatie de mediu pentru obiectivul Casa Bella situat în sat Avrămeni, comuna Avrămeni, județul Botoșani.

Contestațiile se pot depune la sediul ANMAP – județul Botoșani din municipiul Botoșani, b-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile lucrătoare de la data apariției anunțului.

România este în continuare țara cu cea mai mare inflație arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Avansul anual al prețurilor de este de 6,6%, scrie alba24.ro.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în iulie până la 2,4%, de la un nivel de 2,3% în luna precedentă.

Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Cipru (0,1%), Franța (0,9%) și Irlanda (1,6%).

La polul opus, țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (6,6%), Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%).

Rata anuală a inflației. Evoluția comparativă cu iunie 2025

Comparativ cu situația din luna iunie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în șase țări și a crescut în 13 state membre, inclusiv în România (de la 5,8% până la 6,6%).

În zona euro, rata anuală a inflației a rămas stabilă în luna iulie la 2%, ținta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE).

Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,46 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,63 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,23 puncte procentuale.

Rata anuală a inflației în România

În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%.

”Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%.

Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) a fost 5,3%”, se arată în comunicatul INS.

Indicele prețurilor de consum

Conform statisticii oficiale, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 101,35%.

Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 6,6%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%.

Prognoza de inflație

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.

Inflația va forma o ”cocoașă” în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă.

În perioada 12–18 august 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani, sub coordonarea Inspecției Muncii, a derulat Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate și pentru verificarea respectării normelor de securitate și sănătate în muncă în sectorul construcțiilor (coduri CAEN 41, 42, 43).

În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii ITM au efectuat 9 controale, aplicând 3 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 93.000 lei și dispunând 8 măsuri de remediere.

Au fost depistate 4 persoane care lucrau fără forme legale, angajatorii fiind sancționați cu 80.000 lei.
Printre deficiențele frecventes0au regăsit lipsa contractelor individuale de muncă în formă scrisă, neținerea evidenței orelor de lucru și nepăstrarea copiilor contractelor la locul de muncă.

În domeniul securității și sănătății în muncă, controalele au vizat 9 angajatori, toți sancționați pentru un total de 13 neconformități.

S-au aplicat 5 amenzi în valoare de 38.000 lei și 8 avertismente.

Problemele cel mai des întâlnite: lipsa semnalizării zonelor periculoase, neutilizarea echipamentului individual de protecție, lipsa instruirii la angajare, neîntocmirea planurilor de prevenire și protecție și gestionarea deficitară a fișelor de instruire.

Totalul  amenzilor  aplicate a fost de  131.000 lei.

Reprezentanții ITM Botoșani subliniază că domeniul construcțiilor rămâne unul cu risc ridicat de accidente, cauzat de caracterul sezonier al lucrărilor, nivelul scăzut de pregătire al personalului, mediul de muncă aflat în continuă schimbare și existența unor zone cu pericole specifice – de la căderi de obiecte și improvizații electrice, până la temperaturi extreme și lucrul la înălțime.

„Vom continua verificările pentru a asigura un mediu de muncă sigur și legal pentru toți lucrătorii din județ”, transmit reprezentanții ITM Botoșani.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

. Ştefan Cazimir, în „România literară” nr. 21 din 2020, face o tipologie în care încadrează purtătorul unei măşti: „1. îl identifică – îi asigură un loc în sânul acesteia; 2. îl simplifică – îl eliberează de trăsăturile accidentale, îl reduce la esenţă; 3. îl amplifică – sporeşte forţa de comunicare a purtătorului”;

 Daniela Micu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, prezintă cartea „Din Moldova. Tablori şi schiţe din 1850” de Wilhelm de Kotzebue, autor rus de origine germană, diplomat de carieră. Petrecând 11 ani pe teritoriul Moldovei a rezultat cartea amintită. Făcând şi o analiză a vieţii mănăstireşti, diplomatul amintit identifică următoarele clase de maici: „1. clasa celor care s-au călugărit din vocaţie; 2. categoria femeilor din clase sociale inferioare, care intră în mănăstire pentru a scăpa de viaţa de acasă; 3. fetele de familii bune, care nu aveau o avere suficient de mare spre a asigura şi viitorul băieţilor”;

Sintagme, termeni, concepte: Pavel Câmpeanu: „absenteism şi abstenţionism”; Radu Cosaşu: „sexagenari şi sexageraţi”; Bartolomeu Anania: „sărutarea care acoperă trădarea”; Teodor Borz: „liniştea dintre consoane”; Mihai Gălăţanu: „fericit, şi creştin, şi feeric”; Wilhelm de Kotzebue: „zidul înnegrit al imaginaţiei”;

Am în biblioteca personală prima antologie de epigrame apărută în România. E vorba de „Epigramiştii noştri” (tipografia Marin S. Niculescu, Bucureşti, 1914) şi are ca antologator pe Sofronie Ivanovici. În cuvântul înainte, intitulat „Câteva cuvinte asupra epigramei”, este redat un epitaf care mi-a plăcut foarte mult: „În această groapă / Zace un sicriu, / În sicriu un popă / Şi-n popă rachiu.”. Consemnează Sofronie Ivanovici despre acest epitaf: „Se pare că în literatura noastră populară, de la o vreme au început să apară şi epigramişti, căci există un epitaf din cele mai caustice, care de vreo 20 de ani circulă din gură în gură, fără să se fi aflat până astăzi cui anume aparţine.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 21 din 22 mai 2020, publică un interviu cu scriitoarea Isabel Allende, născută în Chile. Reţinem câteva idei: 1. „nu ştim niciodată cât de puternici suntem până nu suntem puşi în faţa unor teste”; 2. „nu este sănătos să fii în prizonieratul nostalgiei, să trăim în trecut”; 3. „există tot felul de iubiri, de la iubirea pasională, romantică, la iubirea faţă de dreptate sau pentru alte cauze”; 4. „îmi este greu să scriu despre o relaţie abuzivă”; 5. „nu am nevoie de răbdare pentru a scrie. Am nevoie de pasiune”; 6. „refugiaţii şi oamenii aflaţi în exil se simt adesea sfâşiaţi în interiorul lor”; 7. „pentru un scriitor de ficţiune, imaginaţia este esenţială, dar şi empatia”;

Anton Jureble, în “România literară” nr. 21 din 2020, publică poezia “Un psalm al resemnării”: “Tatăl nostru care eşti unde eşti, / Dacă mă uzi, ascultă-mă! /şi dacă mă priveşti, vede-mă! / dacă mă iubeşti, iubeşte-mă! / şi dacă mă ocroteşti, apără-mă! / dacă mă ierţi, iartă-mă! / şi nu îţi cer decât atât: / fă în aşa fel încât să nu mă uiţi. / nu cer mai mult, că e prea mult.”;

Toma Grigorie, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, reţine, într-o recenzie, câteva aprecieri ale lui Arghezi pentru Eminescu: 1. „Mă numesc unul dintre oamenii în viaţă care l-a văzut pe Eminescu. (…) L-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească, impetuos”; 2. „Numeroase au fost moliile şi numeroşi gândacii care au căutat în Eminescu o pricină de celebritate şi s-au pudrat pe aripi şi pe labe cu polen din tezaurul lui”; 3. „Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un Crucificat (…)Fiind foarte român, Eminescu e universal”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg de origine română care activează în SUA. Firul roşu al interviului îl reprezintă educaţia în Statele Unite. Reţin: 1. „rezultatele şcolare nu sunt bune: doar 46,7% dintre elevii din clasele 3 – 8 din New York City au note de trecere la limba engleză şi doar 42% la matematică”; 2. „sistemul şcolar al oraşului Baltimore se clasează pe locul trei pe ţară la cheltuielile anuale pe elev, cu 14848 dolari. Cu toate acestea, 13 şcoli din oraş au raportat procentul de zero la notele de trecere la matematică ale elevilor de clasele 5-8”; 3. „elevii americani din clasele 4-8 se clasează pe locul 24 la ştiinţe, locul 30 la citit şi locul 38 la matematică. Pe primele locuri sunt elevii din Singapore, Hong Kong, Japonia, Estonia, Canada, Finlanda şi Taiwan”; 4. „în şcolile publice nu se pune accent pe ceea ce noi numim cultură generală”; 5. „eliminarea educaţiei religioase din programul şcolar, numai pe motivul că şcolile publice aparţin statului, deci biserica trebuie exclusă din ele, e greşită. Eliminând religia din programa şcolară s-a micşorat mult puterea de educaţie morală a elevilor”;

Mircea Arman, în „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, defineşte mania creatoare ca fiind „arta de a vedea cu duhul”. Continuă Mircea Arman: „Platon arăta că există patru forme de manifestare a acestui dar divin: 1. mania poetică ( cea influenţată de Apollo); 2. mania rituală (influenţată de Dionysos); 3. mania poetică (cea influenţată de Muze); 4. mania erotică (influenţată de Afrodita şi Eros). Iată cum descrie chiar filosoful grec această nebunie divină: „Şi urmând drumul pas cu pas, ei izbândesc, ei izbândesc, prin proprie strădanie, să afle firea zeului de care sunt legaţi, pentru că nevoia îi împinge să-şi ţină privirea îndreptată, fără abatere, spre el.”;

Umberto Eco în „Şase plimbări prin pădurea narativă”: „Un text este o maşină leneşă care îi cere cititorului o vie colaborare”;

Scriitorul belgian Marcel Moreau învăţându-ne cum să-l abordăm pe Nietzsche: „Filozofia lui atât de limpede, de heliolatră, ne vorbeşte, totuşi, despre obscuritatea omenească, despre lunga noapte a omului. Ne învaţă că albul se smulge negrului, soarele umbrei. Pentru scriitor, Nietzsche trebuie să rămână un exemplu, nu să devină un maestru”;

Redau aici, din „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, un poem extraordinar prin modul de alegere a imaginilor în exprimarea adevărului. Poemul se intitulează „Un portofel cu ceva mărunţiş în el” şi aparţine poetului Adrian Suciu: „Viaţa asta e o adăpătoare pentru flămânzi. / Simfonie pentru surzi. Morfină pentru cadavre. / Supravieţuieşti unui lung şir de morţi. Priveşti / pozele lor, care se tot înmulţesc / şi ştii exact cine eşti, de unde vii şi încotro mergi. // Marile iubiri pe care le cântă poeţii / sunt focuri de paie şi cerul / doar un portofel cu ceva mărunţiş în el.”;