Connect with us
Publicitate

Eveniment

FOTO: Oaspeți din Republica Moldova la Primăria Botoșani

Publicat

Membrii delegației din Bălți – Republica Moldova, participanți la Expediția de cercetare organizată în cadrul Proiectului “Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”, au ajuns astăzi la Primăria Botoșani. Oaspeții s-au întâlnit în sala de ședințe a deliberativului local cu primarul Cosmin Andrei,   viceprimarul Liviu Toma și Raluca Bălășcu, managerul de proiect.

Oficialii le-au adresat urări de bun venit, salutând în același timp modul în care se derulează acest proiect transfrontalier.

Oaspeții din Republica Moldova s-au declarat încântați de întâlnirea cu oficialii și de activitățile incluse în această expediție de cercetare, dar și în proiectul derulat de Primăria Botoșani, în parteneriat cu Direcția Județeană de Cultură Botoșani, Primăria Municipiului Bălți și Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bălți.

Am redescoperit Botoșaniul. Este un oraș frumos, merită aceste investiții pentru că deja îl vedem peste ani. Chiar în cadrul acestui proiect vor fi realizate lucruri frumoase și așteptăm să facem și noi fotografii pe banca Veronicăi Micle și a lui Mihai Eminescu, care urmează a fi realizate. Am aflat lucruri interesante despre Memorialul Ipotești. M-a impresionat și primăria unde dumneavoastră vă desfășurați activitatea și faceți lucruri frumoase. Pentru mine primăria este o descoperire pentru că și-a păstrat identitatea și această frumusețe de epocă. Felicitări. Eu am rămas foarte surprinsă și copiii la fel. Vă mulțumim pentru această oportunitate”, a declarat profesorul Angela Burdeniuc.

Daniela Rabei-Dubeț – director educativ în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, a reamintit faptul că a fost în Primăria Botoșani și în aprilie 2022, la conferința de lansare a proiectului care „apropie oameni, destine și orașe”. „Eu sunt prima data manager de proiect și este o onoare, pe cât de frumoasă, pe atât responsabilă, pentru că în spate avem echipe, avem destine și vrem să ne onorăm obligațiunile, pentru acești copii, pentru viitorul lor și pentru identitatea unei națiuni. Este bine să apreciem ceea ce facem și vreau să mulțumesc astăzi echipelor de implementare a proiectului”, a spus Daniela Rabei-Dubeț.

Astăzi oaspeții din Bălți au vizitat și alte obiective din Municipiul Botoșani. Tot astăzi, ei vor participa la Concertul Filarmonicii Botoșani, organizat la Liveni, în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu”.

Proiectul „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți” este finanțat prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, Instrumentul European de Vecinătate.

Acest proiect urmărește creșterea atractivității turistice a municipiilor Botoșani și Bălți, cu un nou traseu cultural turistic comun, ce creează o imagine turistică unică și diferențiază regiunile țintă ca promotori ai valorilor eminesciene unice și milenare: artă, personalități, evenimente culturale locale, punând în valoare moștenirea culturală comună româno-moldovenească.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Flăcări la o casă din Dorohoi! O femeie a fost găsită moartă

Publicat

O femeie, în vârstă de 69 de ani, și-a pierdut viața în urma unui incendiu izbucnit într-o casă din municipiul Dorohoi. Tragedia s-a produs în această seară, iar flăcările au fost observate de vecini.

Când au ajuns pompierii, ardeau bunurile dintr-o cameră și hol. Întrucât existau informații că femeia ar putea să fie în interior, echipajele au început imediat căutarea acesteia, concomitent cu actiunea de stingere a incendiului.

Din păcate, aceasta a fost găsită în camera cuprinsă de flăcări, iar medicii nu au putut decât să constate decesul.

La caz au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță.

Cel mai probabil evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă, pe materialele textile din apropiere.

Pentru a preveni astfel de incendii, trebuie respectate următoarele măsuri:

✔️ amplasaţi, în faţa sobelor o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

✔️ în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei sau a plitei deschisă;
✔️ nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

✔️ nu puneți materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

✔️ nu așezați patul lângă sobă;
✔️ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

✔️ focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor și trebuie stins înainte de a părăsi locuinţa;
✔️ nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;
✔️ depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

Citeste mai mult

Eveniment

Când pică momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice

Publicat

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător, scrie alba24.ro.

Solstițiul de iarnă 2023 marchează cea mai scurtă zi din an și începutul iernii astronomice. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Deși iarna meteorologică începe în 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Noaptea cea mai lungă din an: durează 15 ore și 10 minute
În 2023, solstițiu de iarnă pică pe data de 22 decembrie, la ora 05:27, potrivit site-ului astro-urseanu.ro. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).

Solstițiul de iarnă în perioada 2023 -2028

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de Ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă. Semnificații

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și superstiții
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.

Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

URSIDELE: Ultimul curent de meteori din anul 2023
În preajma producerii solstiţiului de iarnă, avem şi ultimul curent de meteori al anului, Urside, activ între 13 – 24 decembrie.

Perioadă maximă de manifestare (5-10 meteori pe oră) pentru Urside este, în acest an în noaptea de 21/22 decembrie, continuând până spre dimineaţă, potrivit calendarului astronomic al Organizaţiei Mondiale de Meteori (IMO – International Meteor Organization). Luna este plină 3%.

Urside este rezultatul particulelor de praf lăsate de cometa Tuttle, descoperită pentru prima dată în 1790, cu perioada de manifestare cuprinsă în fiecare an între 17 şi 26 decembrie.

Deşi spectacolul nu este atât de grandios ca în cazul altor curenţi de meteori, uneori se produc adevărate erupţii cu până la 100 de meteori pe oră. Cei pasionaţi de astfel de evenimente au şanse mai mari de vizionare din locuri întunecate, departe de luminile oraşului.

Sărbătorile lunii decembrie
Moș Ajun, Moș Crăciun
Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun.

Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie
Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus.

În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie
Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou 2024
Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Părintele Ioan Harpa, la Biserica „Izvorul Tămăduirii” Botoșani: Un om nu poate să ducă singur crucea, dacă nu ia putere

Publicat

Sâmbătă, la Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani, zeci de credincioși au ținut să fie alături de părintele paroh Ionică Alupoaiei, de fiica sa Teofana și de preoteasa Eusebia Alupoaiei, care și-a condus mama, pe Eugenia Bahrin, pe ultimul drum pământesc. 

Slujba de înmormântare a fost oficiată de părintele arhimandrit Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți, înconjurat de un sobor numeros de preoți.

La final, părintele arhimandrit a ținut un cuvânt de mângâiere  pentru familia îndoliată, extrem de emoționant, atrăgând atenția asupra semnelor care pot arăta că oamenii care părăsesc această lume sunt sau nu împăcați cu Dumnezeu sau pot dezvălui dacă au avut sau nu o viață curată.

„Când cineva pleacă din lumea aceasta, atunci cei care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut să fie aproape de trupul cel neînsuflețit atunci când acesta pleacă. Omul trebuie să vină la acest moment pentru că este o adevărată sărbătoare care descoperă cum a fost cel care pleacă din lumea aceasta.

Și dă niște semne că acel care pleacă este împăcat cu Dumnezeu și cu oamenii și e plin de har duhovnicesc. Aceștia au o înfățișare deosebită. Se deosebesc de restul oamenilor pentru că au întipărit pe chip o pace, o blândețe și au o lumină, nu din lumea aceasta, ci din altă lume. Uitându-mă la sora Eugenia am găsit în parte aceste semne. Ea astăzi vrea să ne spună câteva cuvinte de folos pentru că, să știți, slujba înmormântării are în ea acest mesaj, al slujbei în sine. Oare ce vrea să ne spună sora Eugenia? Pacea pe care o are pe chipul ei, lumina duhovnicească, se datorează cel puțin a două lucruri. Unul este acela că a purtat toată viața crucile pe care le-a rânduit Dumnezeu. Cea mai grea a fost crucea văduviei. Treizeci și ceva de ani a stat singură. Spunea părintele că citea multe rugăciuni, multe acatiste zilnic. De fapt un om nu poate să ducă singur crucea, dacă nu ia putere de la cel care a pus crucea. Al doilea cuvânt pe care ni- dă azi: a fost o persoană foarte cuminte și cu bun simt. N-a supărat pe nimeni. În jurul mamei Eugenia totul a fost o minune și o taină. Și a încercat să nu calce aceste taine și fără să strivească printr-o atitudine neduhovnicească. Al treilea lucru, și-a iubit foarte mult familia și a încercat să se jertfească pentru familie. În rugăm pe Bunul Dumnezeu și pe Sfântul Nicolae, ca diseară, când va bate la ușile Împărăției, ca să fie primită acolo unde și-a dorit, să-i deschidă cei care sunt acolo puși”, a spus în cuvântul său părintele Ioan.

 

Îți mulțumesc, Sfinte Nicolae, pentru că de ziua ta i-ai adus bunicii mele VEȘNICIA

Eugenia Bahrin își iubea foarte mult nepoata, pe Teofana, fiica părintelui Ionică. Tare mult și-a dorit să mai trăiască puțin, atât cât să o vadă mireasă, pășind spre ALTAR, alături de Ovidiu, logodnicul său, pe care l-a binecuvântat și pe care l-a admirat. După predica părintelui Ioan, în fața credincioșilor a venit Teofana, cu o creație proprie: „Scrisoare pentru Sfântul Nicolae”. Textul s-a dorit a fi un arc peste timp, o metafora a unui suflet care a cimentat legătura trainică din familie, ca un liant între generații, asemenea unui fir conducător, cu valențe ca jertfa, devotamentul, iubirea infinită și, nu în în ultimul rând, credința. (VIDEO în articol)

„Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii…”

Eugenia Bahrin, a trecut în veșnicie la 88 de ani, după o viață destul de grea, plină de jerfă, dar și de multă iubire. După ce a făcut școala de asistente medicale în județul Iași, s-a întors în satul său natal, Coțușca, unde a vegheat sute de copii în decursul anilor.  A primit daruri mari de la Bunul Dumnezeu, dar unul remarcabil este singura sa fiică, Eusebia, care a urmat meseria mamei, devenind în timp preoteasa puternică din spatele preotului devotat, care duce suflet după suflet pe calea mântuirii. Pentru fiecare om cu care a interacționat a avut un cuvânt de mângâiere, a dăruit din inima ei și din avutul ei și a lăsat în urmă un exemplu de femeie creștină care a învins orice obstacol cu rugăciunea și cu încrederea că Dumnezeu știe ce face.

Eusebia Alupoaiei, femeia din spatele îndrăgitului duhovnic Ionică Alupoaiei, și-a pierdut mama, dar a câștigat o rugătoare la Tronul Împărătesc, având misiunea de a continua jertfa mamei sale.

Dumnezeu să o ierte! Colectivul Redacției Botoșani24.ro transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate.

Citeste mai mult

Eveniment

Sucevean lăsat fără lemne, la Vârfu Câmpului

Publicat

Sâmbătă, în jurul orei 04:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.5 Mihăileni au oprit pentru control, pe drumul național D.N. 29 C, în comuna Vârfu Câmpului, o autoutilitară condusă de un tânăr, de 24 de ani, din județul Suceava, care transporta material lemnos.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deținea documente legale pentru cantitatea de material lemnos pe care o transporta, de aproximativ 5 metri cubi.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 de lei, iar materialul lemnos a fost supus confiscării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending