Un incendiu s-a produs, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Frumușica. O autoutilitară a fost cuprinsă de flăcări. Alarma a fost dată de un vecin, care a observat flăcările.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

Aceștia au constatat faptul că mașina ardea în totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la un atelier de reparaţii auto și la un depozit de cherestea.

Din fericire nu au fost persoane rănite.

Scurtcircuitul a fost cauza probabilă de producere a evenimentului.

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ verificaţi instalaţia electrică;

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Sfântul Tarasie s-a născut în Constantinopol (Bizanț). Părinții săi, Gheorghe și Encratia, erau oameni înstăriți. Tatăl său era slujitor împărătesc și chiar Tarasie a fost nobil și secretar la curtea imperială. În luna septembrie, anul 780, împăratul Leon al IV-lea, iconoclastul, a murit pe neașteptate.

Moștenitorul tronului, Constantin al VI-lea era un copil în vârstă de 10 ani. Împărăteasa Irina a rămas regentă până la majoratul fiului său. Era deci împărăteasă (780-803). Irina a urmărit două scopuri în domnia ei: să-și păstreze tronul prin orice mijloace și să restabilească cinstirea sfintelor icoane. Pentru împlinirea acestui scop din urmă a fost ajutată mult de fostul secretar imperial, Tarasie, ajuns patriarh în anul 784. Lupta împărătesei și a lui Tarasie nu a fost ușoară.

Prima încercare de a se ține un Sinod Ecumenic în Constantinopol în anul 786 a dat greș. De abia în anul următor, 787, după ce s-au luat toate măsurile de înlăturare a oricărei primejdii, s-a ținut Sinodul al VII-lea Ecumenic în Niceea. Acesta a restabilit ortodoxia și închinarea la sfintele icoane. Tânărul împărat s-a căsătorit în luna noiembrie a anului 788 cu Maria d`Amnia, iar după câțiva ani a crezut de cuviință să o trimită la mănăstire pentru a se putea recăsători cu o domnișoară de la curte, pe nume Teodota.

Împăratul spunea că soția sa a vrut să îl otrăvească. Patriarhul Tarasie s-a împotrivit, apărând nevinovăția Mariei, știind adevărul. Astfel, nu i-a dat binecuvântare nici pentru alungarea împărătesei Maria, nici pentru noua căsătorie săvârșită totuși în palat, în septembrie 795, de un preot caterisit. Patriarhul Tarasie a păstorit până în anul 806, când a trecut la Domnul, după 22 de ani de luptă pentru Hristos. A fost îngropat în mănăstirea zidită de el pe malurile Bosforului.

Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc, a anunțat astăzi că profesorul Ioana Cristina Pașcău, învățătoare la Școala Gimnazială „Petru Zamfirescu” din Prisăcani, județul Botoșani, a fost desemnată câștigătoare a Trofeului „Profesorul Anului din mediul rural” la categoria „Profesori debutanți”.

Premiul i-a fost acordat în cadrul celei de-a IV-a ediții a Galei „Profesorul Anului din mediul rural”, un eveniment organizat de Teach for Romania.

Această distincție prestigioasă pune în lumină realizările și dedicarea dascălilor care activează în mediul rural, recunoscându-le contribuțiile semnificative în educația copiilor și impactul pozitiv pe care îl au asupra comunității educaționale. Doamna Pașcău este un exemplu remarcabil de învățător care, prin pasiune și creativitate, reușește să ridice standardele educaționale dintr-o comunitate rurală, a transmis Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

„Mă onorează să anunț, cu admirație și mândrie, că doamna IOANA CRISTINA PAȘCĂU, învățător la ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PETRU ZAMFIRESCU” PRISĂCANI, județul BOTOŞANI, a câștigat trofeul Profesorul Anului din mediul rural, la categoria ,,Profesori debutanți”, în cadrul Galei ,,Profesorul Anului din mediul rural”, ediția a IV-a, organizate de TEACH FOR ROMANIA.

Gala „Profesorul Anului din mediul rural” aduce în prim-plan și aplaudă eforturile și rezultatele oamenilor excepționali care lucrează în învățământul din mediul rural: profesori, învățători și educatori care cred în potențialul elevilor și își dedică timpul, resursele și creativitatea pentru a genera învățare relevantă și progres vizibil pentru fiecare dintre ei, indiferent de locul în care s-au născut.

Felicitările și aprecierea mea se îndreaptă către doamna profesor pentru învățământul primar IOANA CRISTINA PAȘCĂU, un adevărat exemplu de dascăl dedicat care, prin activitatea desfășurată, transformă educația în mediul rural și aduce plus valoare comunității și sistemului educațional botoșănean!”, a transmis Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc.

Ministrul Agriculturii anunță că 2025 va marca încheierea celor 4 ani de secetă. Conform declarațiilor sale, ninsorile din acest an au avut loc exact în zonele afectate de deficitul de apă din România. În ceea ce privește pierderile cauzate de fenomenele meteorologice extreme din 2024, acestea au depășit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal. Statul a acordat fermierilor aproximativ două miliarde de euro prin scheme de ajutor și despăgubiri, a precizat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, într-un interviu acordat AGERPRES.

„Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro.

Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina și în plus pe acciză 100 de milioane de euro.

De asemenea, a mai fost sprijinul care s-a dat cumulat cu zootehnia, pe porc, pasăre, vacă de carne, aproape 150 de milioane de euro, deci un miliard de euro și dacă adăugăm schemele de ajutor de stat care sunt normale încă un miliard de euro.

Deci, în total, au fost peste 2 miliarde de euro. Numai pe despăgubiri, bani direcți către fermieri: un miliard de euro în plus față de oricare an din România.

Nu s-au dat niciodată plăți directe de un miliard de euro. Nu mai luăm în calcul ce s-a dat pe creditul fermierului. Dar trebuie spus că 2024 a fost un an greu”, a explicat Barbu.

2025 va încheia ciclul de 4 ani de secetă

În ceea ce privește prognozele anului agricol 2025, oficialul MADR consideră că după trei – patru ani de secetă a venit și ‘ciclul bun pentru România’.

‘Cred că a venit ciclul bun pentru România, pentru că au fost trei – patru ani de secetă. Vremea ne arată că anul acesta va fi unul bun.

Cu toate că aveam anumite de date care spuneau că deja s-a instalat seceta, se pare că a nins exact în zonele unde am avut probleme cu deficitul de apă și cu seceta anul trecut.

Plus că la sfârșitul lunii noiembrie și în decembrie, pe toate zonele în care am avut secetă, au căzut precipitații de minimum 180 – 190 de litri.

Au fost și zone în care au căzut și 300 de litri, iar cu zăpada asta s-a mai recuperat. În momentul de față nu avem deficit de apă în sol, pe nicăieri’, a adăugat ministrul Agriculturii.

Referitor la suprafața totală cu culturi estimată pentru anul agricol 2024/2025, Barbu a menționat că aceasta va fi în jurul a 7 milioane hectare, din care aproximativ 3,8 milioane hectare au fost deja însămânțate în toamna anului trecut cu grâu, rapiță, orz și orzoiacă.

‘Cred că avem însămânțate 3,8 milioane ha cu grâu, orz, rapiță, iar în primăvară se vor însămânța încă 3 milioane de hectare, cu porumb, floarea soarelui, etc. În total vor fi înființate culturi cam pe 7 milioane hectare.

Noi avem cam 9 milioane de hectare de teren arabil, iar diferența o reprezintă culturile perene, lucernă, legume în câmp, sere, solarii și alte culturi.

Să știți că fermierii au reușit anul acesta să crească suprafața terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare.

Suntem în creștere în fiecare an, adică transformă terenurile care sunt necultivate, le curăță și încep să le declare la APIA și să crească suprafață’, a afirmat Barbu.

În privința terenurilor supuse deșertificării, ministrul susține că în zona de sud se înregistrează în jur de 300.000 – 400.0000 de hectare, însă 90% din sistemele de irigații din aceste zone sunt reabilitate.

‘Ne confruntăm și cu fenomenul de deșertificare. Dacă vorbim despre sudul țării sunt în jur de 300.000 – 400.000 de hectare. Sunt la Olt în sud, până la Corabia, mai sunt la Dăbuleni.

Din fericire, 90% din sistemele de irigații sunt reabilitate. Mai avem bani și pe programele privind perdelele forestiere, pe Planul Strategic și pe Fondul de Mediu, pentru cele 47.000 de hectare pe care trebuie să le plantăm, trunchiuri de pădure, dar au și componente de perdele forestiere cu finanțare 100% prin PNRR’, a mai transmis ministrul Agriculturii.

Din datele operative colectate de către direcțiile pentru agricultură județene și centralizate la MADR la data de 11 februarie, suprafețele însămânțate la nivel național în toamna anului 2024 se ridică 3,527 milioane hectare, din care 2,22 milioane ha cu grâu, 11.320 ha cu secară, 75.313 ha cu triticale, 448.101 ha cu orz, 66.567 orzoaica de toamnă și 703.189 ha cu rapița boabe.