An de an ne dorim să-l omagiem pe Mihai Eminescu într-un mod diferit, unic, nu numai pentru că a fost cel mai mare poet român, „poetul nepereche” cum l-a numit George Călinescu, dar și pentru că a reușit în mod excepțional să ridice pe culmi inegalabile vocația creatoare a poporului, a sondat ca nimeni altul din izvoarele frumuseților noastre spirituale și ne-am regăsit ca neam în poezia și proza lui nepieritoare.
Concursul literar-artistic „Reverii eminesciene” inițiat și organizat de către Liceul tehnologic Bucecea în data de 14 ianuarie, la Casa de cultură cu sprijinul Primăriei și Consiliului local a orașului Bucecea este cuprins în calendarul de activități și evenimente a proiectului – Festivalul Național de poezie și proză ,,Mihai Eminescu” realizat anual de către de către Asociația județeană a profesorilor de limba și literatura română Botoșani, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația culturală ,,Arlechin” și Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, având ca scop principal sustinerea, descoperirea și promovarea elevilor și tinerilor cu aptitudini în domeniul literar-artistic și dorința acestora de a creea și realiza lucrări, materiale și momente artistice, având ca izvor de inspirație opera poetului nostru național Mihai Eminescu: poezie, proză scurtă, eseu, critică & creaţie literară, teatru, desen, fotografie şi film.
Spectacolul-concurs a fost moderat de doamna Valentina Tipa Lulciuc, artistă a poporului, împreună cu elevii Ioana Hemcinschi și Victor Dîngeanu. Invitații speciali ai evenimentului au fost Petronela Lorena Chhiribuță și Cezar Amitroaie, actori de la Teatrul ,,Mihai Eminescu” Botoșani cu spectacolul ,,Dialogurile iubirii”, recital de versuri eminesciene.
,,Sunt bucuros că alături de domnul viceprimar Daniel Avătămăniței, domnul Flavius Damean, vicepreședinte Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, cadrele didactice de la Liceul tehnologic Bucecea și reprezentanții Asociației județene a profesorilor de limba și literatura română Botoșani, am reușit să îi aducem și în acest an un omagiu marelui poet Mihai Eminescu, ca semn de mulțumire și recunoștință pentru tezaurul lăsat ” a declarat domnul Angel Gheorghiu, primar al orașului Bucecea.
Comisia de jurizare formată din doamnele Silvia Gușu, director al Liceului Tehnologic Bucecea, Avătămănței Oana, profesoară documentarist și Pavilic Daniela, profesoară de limba și literatura română, au desemnat câștigătorii concursului literar-artistic „Reverii eminesciene”, după cum urmează:
Secțiunea poezie: Scripcaru Fabio – ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”; Isabela Cojocel – ”Lacul”; Elena Huțu – ”Din valurile vremii”; Antonia Tărnăuceanu – ”Codrule, măria ta”; Ana Chiș – ”Odă în metru antic”; Marianela Mănăstireanu – fragment din „Scrisoarea III”; Amalia Iurcu – „Din străinătate”; Iustina Cucu și Anastasia Mărgean – fragment din poemul „Luceafărul”; Mădălina Buliga – „Ce te legeni”; Daria Amarei – „Pe aceeași ulicioară”; Iulia Mihai – „Și dacă…”; Diana Pădurariu – „De-aș avea…”; Elena Stoleru – ”Un farmec trist și neînțeles”; Narcisa Viniarschi – „O, rămâi…”; Paola Aprotosoaie – „Rugăciune”; Sara Florariu – „Ce suflet trist”; Teodora Bontea – „S-a dus amorul”; Elena Muscă – „Floare albastră”; Maria Nechifor- ”Oricare cap îngust”; Iustina Hîrtopanu – „De câte ori, iubito…”.
Publicitate
Secțiunea muzică: Ioana Năstase, Gabriela Popovici și Ștefan Caciuc pentru interpretarea cântecului „Revedere”; Gabriela Nechifor, Oana Negru și Iustina Cucu pentru transpunerea muzicală a poeziei „Sara pe deal”, acompaniați la pian de David Ilaș; Theodor Cojocariu – „Pe lângă plopii fără soț”; Ioana Năstase – ” Eminescu” cântec care exprimă valoarea incontestabilă a spiritului eminescian.
Echipa profesorilor coordonatori de la Liceul tehnologic Bucecea care au îndrumat și pregătit elevii pentru concursul literar-artistic „Reverii eminesciene” și etapa națională a concursurilor din cadrul Festivalului Național de poezie și proză ,,Mihai Eminescu” este formată din următoarele cadre didactice: Gușu Silvia – director, prof. Avătămăniței Oana, prof. Condurachi Nicoleta, prof. Tudoraș Geanina, prof. Filote Simona, prof. Paviliuc Daniela, prof. Ursulean Mariana, prof. Arhiroaie Tatiana.
Fotografii acreditati pentru acest proiect sunt: Ionuț Iosub și Marius Boatcă.
Toate momentele și lucrările realizate în cadrul concursului literar-artistic ,,Reverii eminesciene” vor fi promovate în cadrul Platformei internaționale ,,Eminescu fără frontiere”.
Informații și detalii despre regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor pentru copii și tineret realizate în cadrul proiectului- Festivalul Național de poezie și proză ,,Mihai Eminescu” le găsiți pe blog-ul: www.concureminescu.wordpress.com și pe site-ul: www.arlechinromania.ro, deasemenea aceste pot fi solicitate și de la coordonatorii regionali ai proiectului.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O casă din orașul Săveni a fost în pericol, în această dimineață, din cauza unui incendiu, izbucnit în jurul coșului de fum. Alarma a fost dată chiar de proprietar.
La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere.
Aceștia au constatat faptul că ardea tavanul din jurul coșului de fum și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.
„Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.
Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).
Publicitate
Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).
Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.
Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro”, au transmis pompierii botoșăneni.
Sfântul Patapie s-a născut în anul 380 în orașul Teba din Egipt. Tatăl lui era guvernatorul regiunii și urmașul unei binecunoscute familii egiptene. El și soția lui erau creștini evlavioși și l-au îndrumat pe fiul lor în citirea Scripturii. Când Patapie a ajuns la vârsta potrivită, părintii lui i-au adus profesori reputați din Alexandria, capitala Egiptului, pentru a-l instrui în domeniul științelor, matematicii, filosofiei și retoricii. Datorită educației sale, a înțeles repede cât de trecătoare era viața din lumea aceasta și s-a simțit atras de viața ascetică. În acest sens a fost inspirat mai ales de Clement, Atanasie și Origen. Tatăl său l-a dus și la Școala catehetică din Alexandria, unde a fost profund influențat de un profesor orb, pe nume Didim. Didim l-a inspirat și mai mult în dorința lui de a urma calea ascezei. Când și-a terminat studiile, Patapie s-a întors la Teba, unde a aflat că tatăl lui murise. Dorindu-și să urmeze o viață aspră a monahilor, a plecat atunci în pustia egipteană, unde a devenit binecunoscut pentru nevoințele lui. Pentru că faima lui se răspândise, iar el nu mai avea pace în pustie, a plecat la Constantinopol în anul 428. În timpul călătoriei, l-a întâlnit pe ucenicul său, Șenuta, care pe vremea aceea era vâslaș. S-au oprit la Corint, unde au rămas vreme de șapte ani la un schit. În anul 435, Patapie a plecat de la schitul său din munți, continuându-și drumul spre Constantinopol. L-a luat cu el pe de-acum monahul Șenuta. Când au ajuns la Constantinopol, cei doi s-au dus, fără să spună cine erau, la Mănăstirea Maicii Domnului din Vlaherne, unde au primit o chilie din cele construite chiar în zidul de apărare a orașului. Rămânând necunoscuți celorlalți, Patapie și ucenicul său și-au reluat nevoințele, petrecându-și vremea în posturi aspre, privegheri și rugăciuni, ca niște monahi de rând. A devenit făcător de minuni, vindecând pe mulți de bolile lor. A trecut la Domnul în anul 463, la vârsta de 83 de ani și a fost înmormântat de ucenicii săi în Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Petra, Constantinopol, biserică ce s-a aflat mai târziu sub protecția familiei imperiale a Paleologilor, și mai ales a Sfintei Ipomoni, mama ultimului împărat al Bizanțului, Constantin Paleologul. După adormirea Sfântului, Biserica a strâns și păstrat cu grijă istoria vieții și a sfintelor sale moaște. La o mie de ani după adormirea Sfântului, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, moaștele sfântului au fost luate din biserică și duse la micul schit săpat în stâncă din Corint, după cum sfântul o și ceruse când era încă în viață. Trupul sfântului a fost ascuns în spatele peretelui de apus al peșterii, înaintea iconostasului și a capelei construite acolo. La începutul secolului al XX-lea, un preot din zonă, Pr. Constantin Sosanis, a descoperit moaștele sfântului ascunse în perete. Pr. Constantin, care slujea de obicei în această capelă, era un om neobișnuit de înalt, și din această pricină a hotărât să facă unele modificări ale capelei. Cu o seară înainte să înceapă lucrările la zidul de apus, Pr. Constantin a visat că a venit la el un monah care l-a prevenit: „Fii atent când o să spargi peretele, căci eu mă aflu de cealaltă parte. Sunt Sfântul Patapie Egipteanul. A doua zi, trupul sfântului a fost descoperit: ținea la piept o cruce mare de lemn, un sul de pergament pe care era scris numele său, iar moaștele erau acoperite cu niște frunze mari, încă verzi, de parcă atunci ar fi fost culese. După descoperirea moaștelor sale, Sfântul s-a arătat mai multor oameni în vis sau în vedenie, cerându-le să-l viziteze la „casa lui din Loutraki”. Este cunoscut mai ales ca vindecător de cancer, săvârșind minuni în întreaga lume.
Mănăstirea „Sfântul Patapie”
Moaștele sfântului au fost descoperite în anul 1904. Trupul său răspândea o bună mireasmă. Mulți vizitatori au luat bucăți din moaștele sfântului, dorind să le păstreze pentru sine, însă sfântul li s-a arătat în vis, cerându-le să le aducă înapoi, ceea ce au și făcut. Pentru a le ocroti de asemenea profanări, cu permisiunea autorităților bisericești, pr. Constantin Sousanis a luat moaștele Sf. Patapie din peșteră și le-a păstrat o vreme în casa lui din Loutraki. În anul 1952, Pr. Nectarie, un preot din Soinikismos, în Corinth, a întemeiat o mănăstire în locul unde se găsea peştera unde fuseseră găsite moaştele sfântului, iar moaştele Sf. Patapie au fost reaşezate în peşteră. Începând din anul 1952 până în 1963, stareță a fost monahia Singlitichia. Următoarea stareță a fost monahia Patapia, care a ajutat foarte mult la construcția mănăstirii, dar aceasta a demisionat, din cauza unor probleme de sănătate, în 1970. Actuala stareță este sora Isidora. Pomenirea Sf. Patapie se face pe 8 decembrie, iar pomenirea aflării moaștelor sale se face în marțea Săptămânii Luminate (în amintirea zilei în care au fost găsite). Sfântul a săvârșit multe minuni, ajutând pe mulți bolnavi, familii și persoane aflate în diferite necazuri. Mănăstirea Sf. Patapie se găsește la Loutraki, un oraș-stațiune, la o oră de Atena. Sfintele Moaște sunt așezate într-o raclă de lemn, în partea din spate a peșterii.
Duminică, 7 decembrie, scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoșani a răsunat de colinde, în cadrul tradiționalului concert dedicat Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Evenimentul, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reprezentat și în acest an un moment de referință pentru Protopopiatul Botoșani, reunind numeroși credincioși și iubitori ai tradițiilor.
Ediția din acest an, intitulată „Bucuria Nașterii Domnului”, a adus laolaltă mai multe coruri și grupuri vocale din județ, într-o manifestare care a reamintit publicului că frumusețea colindului rămâne una dintre cele mai puternice mărturii ale credinței și ale identității spirituale.
Concertul a fost onorat de prezența Preasfințitului Nichifor Botoșăneanul, care a urmărit întreg programul artistic și s-a declarat profund impresionat de calitatea interpretărilor și de atmosfera creată de participanți.
Atmosfera serii a fost înălțată de participarea unor ansambluri corale reprezentative din întreg județul Botoșani:
Grupul vocal-instrumental „Anastasis” al Parohiei Joldești – Vorona
Corala de copii „Sfântul Antonie cel Mare” – Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”, Botoșani
Corala de copii „Sfânta Irina” – Parohia Pacea
Corul Protopopiatului Botoșani „Emanuil Zmeu”
Corala Bisericii Militare Botoșani.
Publicitate
Concertul a fost încheiat de corul pe patru voci care a câștigat recent concursul „O, ce veste minunată!”, și anume Corala mixtă „Ștefan Voievodul” – Parohia Cătămărești-Deal care a electrizat atmosfera.
Publicul a răsplătit fiecare moment artistic cu aplauze îndelungate, multe dintre colinde fiind interpretate în aranjamente speciale sau în variante tradiționale transmise din generație în generație.
Concertul de colinde organizat anual de Arhiepiscopia Iașilor se înscrie în rândul manifestărilor îndrăgite care preced sărbătoarea Nașterii Domnului, aducând în fața publicului tineri și adulți dedicați păstrării tradițiilor și valorilor creștine, lucru evidențiat și de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, în cuvântul său de la finalul concertului.
La finalul concertului, întreaga sală, arhiplină, s-a ridicat în picioare și, într-un gest de respect și bucurie, l-a colindat pe PS Nichifor, intonând la unison binecunoscutul colind „O, ce veste minunată!”.
Evenimentul de la Botoșani a reușit, și în acest an, să aducă lumină, emoție și bucurie în sufletele celor prezenți. O adevărată pregătire duhovnicească pentru marea sărbătoare a Crăciunului.
Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, candidata PSD, câștigă categoric alegerile din comuna Mihai Eminescu și își zdrobește adversarii într-un scrutin în care dominația sa a fost clară de la început până la final. După centralizarea voturilor din toate cele 7 secții, rezultatele sunt incontestabile: PSD a obținut o victorie uriașă, lăsând PNL mult în urmă.
Potrivit datelor finale publicate pe platforma Autorității Electorale Permanente, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a obținut 1.049 de voturi, adică 39,19%, un scor care îi asigură un avans covârșitor în fața contracandidatului PNL, Ionuț-Cristian Sigartău. Acesta a strâns 725 de voturi (27,08%), diferența fiind de 324 de voturi, una dintre cele mai mari înregistrate în istoria recentă a alegerilor din comună.
Pe locul al treilea se clasează Vasile-Cornel Zmău, candidat al Partidului Oamenilor Tineri, cu 377 de voturi (14,08%), urmat de candidatul independent Ioan Purice, care a obținut 276 de voturi (10,31%).
Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a strâns 158 de voturi (5,90%), în timp ce Vasile Onofrei (SOS România) a încheiat cu 57 de voturi (2,13%). Ultimul clasat este candidatul USR, Iulian Toșcuță, cu 35 de voturi (1,31%).
În total, în comuna Mihai Eminescu au fost exprimate 2.677 de voturi, iar configurația este clară: PSD domină autoritar scena locală, în timp ce PNL suferă una dintre cele mai dure corecții electorale din ultimii ani la nivelul comunei.
Victoria Andreei-Cristina Alecu-Gireadă este cu atât mai semnificativă cu cât vine după o campanie intensă, într-o comună marcată de schimbări administrative și de plecarea fostului primar. Alegătorii au transmis un mesaj puternic, alegând continuitatea și experiența administrativă, în defavoarea experimentelor politice ale altor formațiuni.
Publicitate
Rezultatele urmează să fie validate oficial de Biroul Electoral de Circumscripție, însă diferențele uriașe dintre candidați nu lasă loc niciunei dubii: PSD a câștigat clar, decisiv și fără emoții Primăria Mihai Eminescu.