O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.

Anul 2026 aduce pentru angajații din România 16 zile libere legale, însă doar 12 dintre acestea sunt în zile lucrătoare și pot fi valorificate ca timp liber efectiv. Prima sărbătoare importantă din calendar, 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române, a picat sâmbăta, astfel că pentru cei mai mulți salariați nu a însemnat o zi liberă în plus, relatează alba24.ro.

În calendarul zilelor libere legale, următorul interval de minivacanță va fi abia de Paște 2026, la mijlocul lunii aprilie. Va fi un weekend prelungit, cu patru zile libere.

Apoi, minivacanța de 1 Mai va fi cu trei zile libere pentru unii angajați.

Zile libere 2026

În anul 2026 sunt 17 zile libere legale, însă 1 Iunie (Ziua Copilului) coincide cu a doua zi de Rusalii, astfel că, practic, vor fi doar 16. Dintre acestea 12 zile sunt în cursul săptămânii și 5 în weekend.

• Joi, 1 ianuarie: Anul Nou
• Vineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
• Marți, 6 ianuarie – Boboteaza
• Miercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
• Sâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
• Vineri, 10 aprilie – Vinerea Mare înainte de Paștele Ortodox
• Duminică, 12 aprilie – Paștele Ortodox
• Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște
• Vineri, 1 mai – Ziua muncii
• Duminică, 31 mai – Rusaliile
• Luni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
• Sâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
• Luni, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
• Marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României
• Vineri, 25 decembrie – prima zi de Crăciun
• Sâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun.

Drepturi pentru salariați

Angajații au mai multe drepturi în contextul zilelor libere legale. Dacă muncesc în firme sau instituții în care trebuie asigurată continuitatea activității (unități medicale de exemplu), Codul Muncii prevede că:

• trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

De asemenea, concediul de odihnă se acordă anual, cel puțin 21 de zile lucrătoare, proporțional cu activitatea prestată.

Alte zile libere

Potrivit legislației, angajatul are dreptul și la alte zile libere, plătite, pentru:

• căsătoria salariatului: 5 zile
• căsătoria unui copil: 2 zile
• nașterea unui copil: 10 zile (+15 zile dacă a urmat un curs de puericultură)
• decesul soțului/soției, părinților, copiilor, socrilor, fraților/surorilor: 5 zile
• schimbarea locului de muncă/domiciliului: 5 zile
• donarea de sânge: 1 zi
• îngrijirea sănătății copilului: 2-3 zile.

Angajații în medii toxice/periculoase pot primi 3-10 zile suplimentare.

Pentru rezolvarea unor situații personale, cu acordul angajatorului, se poate acorda concediu fără plată, ce poate ajunge până la 90 de zile în anumite domenii.

Șoferii din județul Botoșani sunt avertizați să circule cu prudență, după ce meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață, valabil până la miezul nopții.

Potrivit atenționării, ceața va reduce vizibilitatea pe drumurile din județ sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, condiții care pot favoriza producerea unor accidente, mai ales pe segmentele de drum deschise și în zonele cu trafic intens.

În funcție de condițiile locale, fenomenul poate fi însoțit de formarea de ghețuș, polei sau chiciură, ceea ce poate transforma carosabilul într-un pericol real, mai ales în orele serii și pe timpul nopții.

Autoritățile recomandă conducătorilor auto să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare, să păstreze distanța regulamentară între autovehicule și să evite manevrele riscante. Pietonii sunt sfătuiți să fie atenți la zonele alunecoase, pentru a preveni căzăturile și accidentările.

Pompierii militari anunță că sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină și să sprijine populația în orice situație de urgență.

Un gest mai puțin întâlnit în mediul de afaceri din județul Botoșani vine din partea lui Viorel Nichiteanu, primarul comunei Rădăuți-Prut, care a decis să se retragă din compania pe care a construit-o timp de aproape trei decenii.

Acesta și-a vândut acțiunile de la NICVITIB SRL, firmă cu sediul în Miorcani, iar înainte de a preda complet activitatea a făcut un cadou neașteptat oamenilor cu care a lucrat ani la rând: nouă mașini, câte una pentru fiecare angajat, fiecare ce marcă și-a dorit.

NICVITIB SRL are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase, iar de-a lungul timpului a fost considerată una dintre cele mai solide companii din zona de nord a județului Botoșani, gestionând sute de hectare de teren și obținând profituri consistente.

În aceste zile, întreaga activitate a fost preluată de un partener german, după ce Viorel Nichiteanu a decis să-și vândă pachetul de acțiuni. Înainte de plecare, edilul a spus că a vrut să lase în urmă un semn clar de recunoștință pentru echipa care i-a fost alături în toți acești ani.

„Am stat și m-am gândit mult cum aș putea să-i răsplătesc pe toți acești oameni care au fost atât de aproape și de dedicați alături de mine în toți acești ani. Mi-au fost alături și la bine și la greu, și când am obținut rezultate frumoase, dar și când am avut tragedii în familie. Măcar atât să fac pentru ei”, a transmis Viorel Nichiteanu, care a mai precizat că angajații vor rămâne pe mai departe în firmă.

Totodată, acesta a precizat că după retragerea din firmă își dorește să se implice mai mult în zona socială și să contribuie, din resurse proprii, la proiecte care să sprijine comunitatea.

„Voi încerca ca după predarea acțiunilor de la NICVITIB SRL să mă implic mai mult în acțiuni sociale, să fac acțiuni de ajutorare pentru bătrâni, și să sprijin elevii din școli chiar din proprii bani. Sănătate să fie la toată lumea”, a mai spus acesta.

Povestea retragerii din afaceri și gestul făcut față de angajați rămân, pentru mulți, un exemplu de respect și loialitate într-o perioadă în care astfel de momente sunt tot mai rare.