ZILELE EMINESCU, o activitate unică în țară, organizată la Botoșani anual, în jurul datei de 15 ianuarie (ediția din iarnă) și în jurul datei de 15 iunie (ediția din vară), are peste 30 de ediții, iar Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a fost unul dintre actanții principali din momentul înființării sale, organizând manifestarea în parteneriat sau independent.
Ediția din iunie 2024 a Zilelor Eminescu s-a desfășurat în perioada 12-16 iunie, fiind organizată de Memorialul Ipotești, cu sprijinul Ministerului Culturii, prin programul Cultură scrisă, program Prioritar, și al Consiliului Județean Botoșani. Partenerii principali ai proiectului au fost Primăria Botoșani și Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.
Pentru ediția din anul 2024, organizatorii au propus un nou concept, care a inclus: Festivalul de Debut, Târgul de Carte și Arte, gala de acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. În cadrul acestor evenimente, au avut loc: lecturi de poezie, ateliere, mese rotunde, lansări de carte, vernisări de expoziții, dezbateri etc.
Festivalul de Debut s-a desfășurat în perioada 12-15 iunie la Memorialul Ipotești, cuprinzând ateliere de scriere și de lectură regizată, coordonate de poetul Cosmin Perța și artistul multimedia Iulian Morar. Zilnic, începând cu ora 20:30, pe esplanada Cinematografului Unirea, au avut loc spectacole-lectură la care poeții debutanți au citit poezii din propria creație și din opera lui Mihai Eminescu. Programul Festivalului de Debut a mai inclus dialogul „Cum îl recitim pe Eminescu?”, coordonat de Vasile Gribincea, redactor la Muzeul Național al Literaturii Române din București, și întâlnirea „Poezia la liceu” – lecturi și dialog cu poeții invitați la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, la care au participat: Cosmin Perța, Claudiu Liviu Onișoară, Bogdan Alexandru Petcu, Augustina Visan, Andrei Vornicu.
Publicitate
Târgul de Carte și Arte a avut loc pe Pietonalul Unirii din Botoșani, fiind deschis zilnic, de joi, 13 iunie 2024, până duminică, 16 iunie 2024, între orele 10:00 și 21:00.
Element de noutate pentru Zilele Eminescu și pentru Botoșani, Târgul a întrunit 16 edituri din diferite orașe ale țării și din Republica Moldova: Amo (Suceava), Editura ARTES a Universității Naționale de Arte „George Enescu” (Iași), CHARMIDES (Bistrița), Casa Editorială DEMIURG (Iași), EIKON (București), GRI (București), JUNIMEA (Iași), LEBĂDA NEAGRĂ (Iași), Casa de Editură MAX BLECHER (Bistrița), POLIROM (Iași), PRINCEPS MULTIMEDIA (Iași), PROSPEXI (Dorohoi), PRUT INTERNAȚIONAL (Chișinău-București), ȘCOALA ARDELEANĂ (Cluj-Napoca), EDITURA UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA“ (Iași), VINEA (București).
Zilnic, au avut loc prezentări, lansări de carte, recitaluri, pe esplanada cinematografului Unirea. Câteva mese rotunde au adunat pentru discuții poeți și editori: pe 13 iunie, la Ipotești – masă rotundă „Poetul și provincia. Poeți botoșăneni la Ipotești”, moderator – Georgică Manole; participanți – Victor Teișanu, Marius Irimia, Manon Pițu, Dan Sociu, Mihai Babei, Vasile Iftime; pe 14 iunie, pe esplanada Cinematografului Unirea – dezbaterea „Editorii de poezie. Ce publicăm? Cum publicăm?”, moderator – Lucia Țurcanu; participanți – Valentin Ajder, Gavril Țărmure, Ana Toma.
Târgul s-a încheiat pe 16 iunie cu proiecția și discutarea filmului de mediu-metraj „Elixir” (regia – Nicolae Mărgineanu; scenariul – Viorel Ilișoi; în disctribuție – Maria Ploae, Doru Ana, Teodor Suditu), accesul publicul fiind liber, și cu un recital de muzică: „Dialogurile dragostei” – Lieduri pe versuri semnate de Mihai Eminescu și Veronica Micle, interpretate de Lucia Deliu, Claudia Ichim,Iustina Bulimar, Consuela Radu-Țaga; la pian: Laura Turtă-Timofte (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași).
În perioada Zilelor Eminescu, atât în programul Festivalului de debut, cât și în cel al Târgului de Carte și Arte, au fost incluse diverse activități cu copii și tineri. În zona Târgului de Carte și Arte, profesorii Genoveva Dolhescu și Ciprian Andrușcă au ilustrat împreună cu copiii poezii de Mihai Eminescu. Copii interesați de carte au avut parte și de desene pe față, care au amintit de personajele din povești, și au confecționat semne de carte cu un ilustrator.
Elevii de la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, coordonați de prof. Carmen Băleanu, au susținut un recital Poezie Eminescu – Micle, în apropierea lacului din Parcul Mihai Eminescu din Botoșani. Și tot elevii de la Colegiul Economic, dar și elevi de la Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, coordonați de prof. Iulia Șlincu, și clubul „Unde fugim de acasă”, în coordonarea prof. Dana Carcea, au propus lecturi de la edituri în zona Târgului de Carte și Arte.
Invitata Memorialului, scriitoarea Carmen Tiderle a avut 4 ședințe ale Clubului de poezie la diferite școli din Botoșani (Liceul de Artă George Enescu, Școala nr. 10, Școala Gimnazială nr. 8 „Elena Rareș”) și la Școala Gimnazială Mihai Eminescu din Ipotești.
Lecturi de poezie și discuții cu poeții au fost organizate la Colegiul Național „A.T. Laurian”, activitatea fiind coordonată de prof. Gabriela Tănase. La Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, a avut loc un atelier „Cum îl recitim pe Eminescu?”, coordonat de Vasile Gribincea, redactor la Muzeul Național al Literaturii Române din București, și de prof. Alina Foca și Doina Oprișan.
Gala de acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum a avut loc pe data de 15 iunie la Memorialul Ipotești. Laureatul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, care numără 26 de ediții, a fost desemnat, în baza deciziei juriului din care au făcut parte: Doris Mironescu (președinte), Al Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Andreea Pop, Simona Popescu, Adriana Stan, Andrei Terian, Lucia Țurcanu.
Poeții nominalizați la această ediție sunt: Daniel Coman, Polaroide, OMG; Alexandru Funieru, Candelabre în valul artificial, Casa de Editură Max Blecher; Vasile Gribincea, Coerența labirintică, Cartier; Mădălina Oprea, Curriculum: refrene ale recuperării memoriei, Fractalia; Alberto Păduraru, Cartea cu moace, Dezarticulat.
Laureatul ediției 2024, pentru debut în 2023, a fost desemnat Alexandru Funieru, cu volumul Candelabre în valul artificial, Casa de Editură Max Blecher.
Gala de acordare a premiului a fost precedată de lecturi ale poeților: Rita Chirian, Nichita Danilov, Ion Mureșan, Dan Sociu, Lucian Vasiliu, și masa rotundă „Poezia de debut în anul 2023”, la care au participat membrii juriului.
Memorialul Ipotești a avut numeroși parteneri în organizarea „Zilelor Eminescu, ediția iunie”: instituții de cultură – Muzeul Județean Botoșani, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinema Unirea, Muzeul Național al Literaturii Române București; instituții de învățământ – Colegiul Național „A.T. Laurian”, prof. Gabriela Tănase; Colegiul Economic „Octav Onicescu”, prof. Carmen Băleanu; Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, prof. Alina Foca, Doina Oprișanu; Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, prof. Iulia Șlincu, clubul „Unde fugim de acasă”, prof. Dana Carcea; Liceul de Artă George Enescu, Școala nr. 10, Școala Gimnazială nr. 8 „Elena Rareș”, Școala Gimnazială Mihai Eminescu din Ipotești; cluburi de creație – Trupa de Teatru Drama Club a Colegiului Național „A.T. Laurian”, coord. Ella Nistor, Casa de Poezie Light of ink, Suceava, coord. prof. Gheorghe Cîrstian
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Ramuri” nr. 12 din 2024. Gabriela Gheorghişor publică o cronică („Vremea elegiei”) la volumul lui Gellu Dorian, „Zilele unui timp infernal” (Editura „Tracus Arte”, 2024). Reţin: 1. „Gellu Dorian analizează/înregistrează un timp golit de timp, o peltea indefinită în care mintea obosită se împotmoleşte, o vreme de sărbătoare nesfârşită fără nimic de sărbătorit, un ceasornic crăpat căruia i s-au blocat rotiţele, o aşteptare zadarnică a neaşteptatului, un calendar decolorat, lipsit de orice semnificaţie”; 2. „dacă maşinăria temporală rulează în gol, ca o moară stricată, distincţie între „săptămâna de lucru” şi „săptămâna de sărbătoare” sau „alte zile oarecare”, nu mai este decât una aparentă”; 3. „Gellu Dorian pare că şi-a pierdut nu numai liniştea (pe care poeţii nici nu o cunosc vreodată cu adevărat), ci şi nădejdea că va fi citit, de unde şi un acut sentiment al deşertăciunii ce-i străbate versurile”; 4. „poetul se simte ca un tren deraiat pe o linie moartă, actor şi spectator al unei vieţi umile, creatură abandonată ironiei sorţii”; 5. „Zilele unui timp infernal” este un volum elegiac unitar, al crizei şi al înstrăinării, al declinului şi al golului, cu imagini poetice memorabile, adesea suprarealiste, cu plasticizări tropice sugestive. Senzaţia de nimicnicie şi inutilitate, într-o vreme câinoasă, nu poate fi contracarată decât tot prin scris”; 6. „Pentru Gellu Dorian, poezia rămâne colacul de salvare din bulboana existenţială, o cale spre imponderabilitatea şi ascensionalitatea fiinţei”;
Ziarul „Lumina” din 18 decembrie 2024 acordă o pagină întreagă lui Theodor Damian. Reţin din prezentarea făcută: „A publicat mai multe volume în domeniile teologie şi etică, critică literară, poezie şi comentariu literar, numeroase studii, eseuri, recenzii, articole în cărţi, ziare şi reviste academice şi literare de prestigiu din România şi din străinătate. A participat şi prezentat comunicări ştiinţifice la un mare număr de congrese naţionale şi internaţionale. A primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea sa la nivel teologic, literar, cultural în general”.
Prezentare este urmată de şase poeme: „Orb, aşa scriu”; „Ne trebuie o egipteancă”; „Un alt pustiu”; „Gura Peşterii”; „Sfială” şi „Refugiu”. Câteva versuri, de o sclipitoare reflecţie, merită reţinute: 1. „Scriu din inima scrisului / de-acolo de unde vine / Cuvântul”; 2. „Orb / aşa scriu / ca o prăpastie / infinită/ şuvoiul de lumină îl sorb / când îl simt lângă mine”; 3. „Ne trebuie o Marie / O Egipteancă la fiecare / să ne conducă / din partea în care-am murit / în partea unde / nu se mai moare”; „Şi oul este un eon / e o peşteră în adâncul lui”; „Casa tatălui meu / e dintr-un alt vis / nu acela în care cazi / ci acela / din care / încă nu te-ai desprins”; „Trebuie să deschidem o secţie de chirurgie existenţială”; „Ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt”:
O casă din localitatea Corni a fost în pericol, în această seară, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.
Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit cu autospecială de stingere și au lichidat incendiul înainte să se înregistreze pagube materiale însemnate.
Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:
– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);
– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;
– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
Publicitate
– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
Este o zăpadă superbă lângă noi, la Vatra Dornei, pentru cei care se hotărăsc acum să meargă la ski, însă Administraţia Naţională de Meteorologie a emis mai multe avertizări de vreme rea.
Este vorba despre avertizări de tipul cod galben şi cod portocaliu de vânt puternic, viscol şi precipitaţii. Acestea vizează zone din sudul şi sud-estul României, relatează mediafax.ro.
O avertizare cod galben de vânt puternic vizează Muntenia, Dobrogea, centrul şi sudul Moldovei. Aceasta a intrat în vigoare miercuri, la ora 10.00 şi va fi valabilă până joi, la ora 20.00. În Muntenia, Dobrogea, precum şi în centrul şi sudul Moldovei vântul va avea intensificări, cu rafale de 50…70 km/h, anunţă specialiştii.
Codul portocaliu de vânt este valabil în acelaşi interval în estul Munteniei şi pe litoral. Acolo vor fi intensificări puternice ale vântului, cu viteze de 70…90 km/h, transmite ANM.
O altă avertizare cod galben de viscol va fi în vigoare până joi la ora 20.00. Local în Carpaţii Meridionali şi în sudul Carpaţilor Orientali va fi viscol, iar vizibilitatea va scădea sub 100 m. Vântul va avea intensificări, cu rafale în general de 60…80 km/h.
Publicitate
Codul portocaliu de viscol este valabil de miercuri la ora 10.00 până joi la ora 8.00. În intervalul menţionat va fi viscol puternic la altitudini de peste 1600 m în estul Carpaţilor Meridionali şi în Carpaţii de Curbură. Vântul va avea rafale de 90…110 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m.
De asemenea, a fost emisă o avertizare cod galben de precipitaţii însemnate cantitativ, predominant sub formă de ploaie. Aceasta este valabilă până joi la ora 10.00. În intervalul menţionat, în sudul Olteniei şi sud-vestul Munteniei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie. Local se vor acumula cantităţi de apă de 20…25 l/mp şi izolat de 30…40 l/mp. În restul Olteniei şi al Munteniei, precum şi în Dobrogea vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, iar cantităţile de apă vor fi izolat de 10…15 l/mp. Vor fi condiţii de polei, a precizat ANM.
Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.
MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.
Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.
Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.
Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.
Publicitate
Pe 25 decembrie, Rusia a desfăşurat un atac aerian de amploare asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Harkov, Dnipro şi Kremenciuk. Explozii au fost raportate în aceste zone, iar cel puţin doi civili au fost spitalizaţi în urma atacurilor.
Google News
