Etapa a 6-a din Superliga a adus un duel electrizant la Cluj-Napoca, acolo unde CFR și FC Botoșani au terminat la egalitate, scor 3-3, după un meci cu răsturnări spectaculoase de situație și parade decisive ale portarului Anestis.

Partida disputată pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu” a început într-un ritm alert, iar ardelenii au deschis scorul rapid, în minutul 19, prin Lindon Emerllahu. Bucuria gazdelor a fost însă de scurtă durată: în minutul 36, Kovtalyuk a restabilit egalitatea pentru moldoveni, dar până la pauză Andrei Cordea a marcat primul său gol în tricoul CFR-ului, trimițând echipa lui Dan Petrescu în avantaj.

Repriza secundă a adus și mai multă intensitate. Cu un Ogenda inspirat ca în zile bune, botoșănenii au revenit din nou în meci prin reușita lui Riad Suta (54), iar în minutul 79 Korenica a readus CFR-ul în față. Părea că victoria va rămâne la Cluj, însă Sebastian Mailat, intrat pe teren în repriza a doua, a zguduit tribunele cu golul egalizator din minutul 82, pecetluind scorul final: 3-3.

Finalul a fost incandescent, cu ocazii mari la ambele porți, dar portarul Anestis a fost decisiv pentru oaspeți, blocând două șanse clare ale gazdelor. Grecul a fost omul meciului, primind aplauze chiar și din partea fanilor neutri pentru paradele sale.

CFR Cluj rămâne cu un punct după un joc pe care l-a avut în mână de două ori, în timp ce FC Botoșani confirmă forma bună arătată în ultimele runde. Echipa lui Leo Grozavu a plecat din Gruia cu un rezultat mare și cu moralul ridicat înaintea următoarelor confruntări.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Formula matematică a fericirii.   A fost descoperită de psihologul britanic Carol Rothwell și arată astfel:  F = P + 5E + 3H, unde: F = fericirea; P = caracteristicile personalității, atitudinea față de viață, adaptabilitatea și forța de a depăși dificultățile; E = existența, sănătatea, stabilitatea financiară și relațiile de prietenie; H = nevoile superioare, încrederea în sine, așteptări, ambiții și simțul umorului. Formula am găsit-o în ziarul „Național” nr. 1772 din 7 ianuarie 2003.  Pentru calculul fericirii trebuie răspuns la un set de întrebări cxare îți dau un punctaj între 10 și 100, ceea ce reprezintă în ce măsură o persoană e fericită:

Legile norocului. Le-am întâlnit în  „Național” nr. 1769 din 4 ianuarie 2003 și aparțin lui Richard Wiseman de la Universitatea din Hertfordshire, întemeietorul „Școlii norocului” din Marea Britanie.  După  8 ani de cercetări, Wiseman conchide că nu este vorba de o inteligență ieșită din comun sau de o capacitate psihică deosebită pe care o posedă indivizii favorizați de soartă , ci pur și simplu despre modalitatea de abordare a problemelor și, mai ales, despre gândirea pozitivă sau negative, a unora sau altora dintre oameni. Cele petru legi ale norocului ar fi: LN1 = „Profită la maximum de șansele ivite în viață”; LN2 = „Ia hotărâri ghidându-te după intuiție și instinct; LN3 = „Crede tot timpul că soarta e de partea ta”; LN4 = „Nu uita: orice eșec se poate transforma oricând în success”:

Mircea Mihăieş, în „România literară nr. 7 din 2020, despre jurnaliştii care au plecat în politică: „S-ar putea spune că jurnaliştii fac pasul spre politică după ce s-au asigurat că au deprins nu măiestria şi demnitatea, ci tertipurile şi ticăloşiile noii meserii. A făcut vreunul gaură în cer? Nu. Întrebarea care se pune e următoarea: şi atunci, de ce au abandonat un domeniu în care erau cunoscuţi, pentru unul în care vechile calităţi nu doar că nu-i ajută, dar îi şi încurcă? Unul dintre răspunsuri provine chiar din enumerarea datelor din acest articol. Şi anume, starea precară a mass-media în lume. Jurnaliştii care au optat pentru politică îşi capitalizează cu cinism atuurile, negociindu-şi locuri călduţe în zona politicului. Al doilea: orice s-ar spune, viaţa de ministru ori parlamentar e mult mai dulce decât aceea de presă. Şi incomparabil mai bine plătită. Sigur, veniturile jurnaliştilor aserviţi jocurilor politice sunt mari şi, în câteva cazuri, colosale. Dar ei sunt, totuşi, excepţiile. Cei care fac pasul spre politică nu diferă prea mult de indivizii care deschid o afacere nu pentru a-şi crea un viitor, ci pentru a da un tun.”; 

 În acelaşi număr al „României literare” (7 din 2020) citesc poezii de Hanna Bota. Mă opresc la „tălpile” din care reţin: „dacă o talpă mi-e tot timpul pe ducă  / – povestea asta am mai spus-o – / e pentru că are în ea gena mongoloidului de stepă, / migrator prin definiţie / ochii alungiţi şi părul roşcat tot de la talpă mi se trag / căci de-o roşcată pieri şi Attila hunilor; / (…) / căci cealaltă talpă e lipită de glie / nedesprinsă de rădăcină. / celulele ei se adapă din apa strămoşilor / ciobani care din ciutură îşi potolesc setea / pielea ei e spălată cu lapte proaspăt de la stână / miroase a urdă dulce şi caş / a flori de mentă şi muguri de brad…/ (…). De reţinut finalul acestui poem: „o talpă mi-este nomadă, / una e tot timpul acasă, / şi n-am probleme că-n epidermă / concepte diferite se-ncaieră, / mă strădui să le-mpac doar când / e vorba să mă-ncalţ, una vrea ghete, alta vrea tocuri, / una desculţă, alta, săruturi.”; 

Ion Holban prezentând povestea unui hoţ faimos de găini, prins: „Când plecam la furat luam cu mine un ghem de câlţi fiert bine în untură. Îl aruncam câinilor în mahalaua de unde operam. Toată noaptea, bietele patrupede, se chinuiau să-şi cureţe câlţii din dinţi”; 

Citesc „Tribuna” nr. 424, 1-15 mai 2020. Întâlnesc foarte des cuvântul „UMBRĂ”: Marcel Moreau: „Am avut şansa de a mă găsi singur în păduri necunoscute. Am învăţat să isc scânteia şi focul din măruntaie, nu din razele oamenilor ori ale operelor. Cine mi-a dat gustul pentru lectură? Umbra.”; Maria Pal: „Un lunatic îşi cutreieră mintea / înfricoşează umbra cu-o anacondă flămândă”; Maria Pal: „Fluturii te învaţă / cum să închizi umbra într-o colivie”; Marcel Mureşeanu: „S-a întors lumea cu susul în jos: / umbra mea fuge de mine / alerg în urma ei şi mă topesc la apusul soarelui, / sunt omul invizibil al umbrei mele. / E obligată să mă ia cu ea / altfel nu-şi va mai aduce aminte de mine. / Ar face orice ca să nu mai fiu de faţă / când se întâlneşte cu alte umbre”;  Maria Pal: „Pune-n spinarea umbrei tale crucea”; Maria Pal: „Păianjenii ţes descântece deasupra umbrelor adormite”; Adrian Suciu: „Acolo se aud nesfârşite fabrici de umbră / împachetând lucruri singure”; Maria Pal: „Şarpele hazardului îţi fuge prin vene / după misterul de pe cealaltă parte a umbrei”; Maria Pal: „surprinse / alte umbre-şi descoperă feţe / în milioane de-oglinzi”;

 Elis Râpeanu în teza sa de doctorat „Epigrama în literatura română”: „ În locul epigramei, în Anglia, a apărut o specie umoristică numită limerick, despre care „Enciclopedia Britanică” (Chicago 1972-1992), consemnează: „Formă populară cu versuri scurte, pline de umor, deseori fără sens şi de multe ori vulgare. Se compune din cinci versuri cu rimă aa, bb, a, cu metru dominant anapestic, cu două picioare în versurile 3 şi 4 şi cu trei  picioare în celelalte.”  În „România literară” nr 21 din 22 mai 2020, poetul Constantin Abăluţă publică un limerick: „De ani, un bătrânel pe Gange / mergea doar cu picioroange. / Rămas numai cu zile / Îşi cumpără rotile / Dar fu-nghiţit de mâl pe Gange.”

Cu ochii sclipind de bucurie și inimile pline de amintiri, zeci de copii au spus, vineri, „la revedere” Școlii de Vară „Bucuria copiilor”, organizată de Parohia Pacea în perioada 1–15 august. Au fost două săptămâni în care curtea bisericii a răsunat de râsete, cântece și pași mici, grăbiți, către descoperire și învățare.

Programul a fost gândit ca un cadru sigur și cald în care copiii să-și petreacă o parte din vacanță în mod activ, educativ și recreativ. Ateliere de creație, activități de echipă, jocuri, povești și excursii,  toate au fost menite să hrănească nu doar curiozitatea celor mici, ci și sufletul lor.

„Pentru noi, fiecare zi a fost o binecuvântare. Am văzut copii care au legat prietenii noi, care au învățat să se ajute, să lucreze împreună și, mai ales, să se bucure unii de ceilalți. Este cel mai frumos dar pe care o comunitate îl poate face generației tinere”, a declarat preotul paroh al Bisericii Pacea, părintele Marian Macuc.

Un rol esențial în reușita acestei ediții l-au avut și instituțiile locale care au răspuns invitației parohiei și au fost alături de copii cu lecții prețioase despre siguranță, sănătate și responsabilitate civică. Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, ai Serviciului de Ambulanță, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (I.S.U.) Botoșani, precum și cei ai Poliției Rutiere și Poliției de Proximitate Botoșani au oferit prezentări adaptate vârstei, demonstrând grijă și empatie pentru cei mici.

„Ne dorim ca acești copii să înțeleagă că suntem aici pentru ei, nu doar ca autorități, ci ca oameni care veghează asupra comunității”, a spus unul dintre jandarmii prezenți la activitate.

Implicarea cadrelor didactice a fost, de asemenea, esențială. Cu pasiune și răbdare, profesorii voluntari au ghidat copiii în fiecare activitate, contribuind nu doar cu cunoștințe, ci și cu suflet. La fel de importantă a fost și implicarea părinților și a voluntarilor care au oferit timp, resurse și încurajare.

„E incredibil cât de mult pot învăța copiii într-un spațiu în care se simt în siguranță și iubiți. Pentru mulți dintre ei, această școală de vară a fost o adevărată oază de lumină”, a spus una dintre mamele participante.

La final, întreaga echipă organizatoare a transmis un mesaj de mulțumire tuturor celor implicați, dar mai ales copiilor,  cei care au dat sens și frumusețe fiecărei zile.

Școala de Vară „Bucuria copiilor” s-a încheiat, dar amintirile rămân. Iar în inimile celor mici, cu siguranță, vara aceasta va fi ținută minte ca o vară a prieteniei, a zâmbetelor și a speranței.

Ministerul Educației a lansat în consultare publică două proiecte de ordin care vizează direct milioane elevii și profesorii din România. Primul proiect stabilește modul de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, iar cel de-al doilea reglementează desfășurarea examenului de Bacalaureat din anul 2026.

În documente sunt incluse atât propunerile de calendare pentru probele scrise și orale, cât și detalii privind activitățile specifice și perioadele de simulare. Ministerul precizează că dezbaterea publică are ca scop transparentizarea procesului și oferirea posibilității ca elevii, părinții și cadrele didactice să își exprime punctele de vedere înainte de adoptarea formelor finale.

Schimbări la examenele naționale 2026. Consultare publică

Potrivit propunerilor actuale, probele scrise ale Evaluării Naționale și Bacalaureatului vor avea loc după încheierea cursurilor anului școlar 2025–2026, iar probele de evaluare a competențelor din cadrul Bacalaureatului se vor desfășura după terminarea cursurilor pentru clasa a XII-a.

Ministerul menține și prevederea conform căreia lucrările scrise vor putea fi vizualizate de candidați după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de depunerea contestațiilor, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat.

Consultarea publică este deschisă, iar părinții, profesorii și elevii pot transmite propuneri și observații înainte ca regulile să fie aprobate oficial.

Calendarul Evaluării Naționale 2026

Înscrierea elevilor se va face în perioada 8–12 iunie 2026, iar cursurile pentru clasa a VIII-a se vor încheia pe 12 iunie.

Probele scrise vor avea loc după următorul program:

• 22 iunie 2026 – Limba și literatura română
• 24 iunie 2026 – Matematica
• 26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 2 iulie 2026, până la ora 12:00, urmate de vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00.

Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor vor continua pe 3 și 4 iulie, iar soluționarea acestora se va desfășura în perioada 5–8 iulie 2026. Rezultatele finale vor fi afișate pe 9 iulie 2026.

Calendarul simulării Evaluării Naționale 2026

Simularea Evaluării Naționale pentru anul școlar 2025–2026 va începe pe 16 martie 2026, cu proba scrisă la Limba și literatura română. Pe 17 martie va avea loc proba scrisă la Matematică, iar pe 18 martie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Rezultatele vor fi comunicate pe 30 martie 2026, potrivit propunerilor Ministerului Educației.

Calendarul examenului național de bacalaureat 2026

Examenul de Bacalaaureat va fi organizat în două sesiuni ca și până acum. Cea de vară și cea de toamnă.

Sesiunea iunie – iulie 2026

Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen va avea loc în perioada 2–4 iunie 2026, iar cursurile pentru elevii claselor a XII-a și a XIII-a se vor încheia pe 4 iunie. În perioada 8–10 iunie se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), iar pe 10–11 iunie evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B).

În zilele de 11–12 iunie vor fi testate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C), iar între 15 și 17 iunie se va susține proba de evaluare a competențelor digitale (proba D).

Probele scrise sunt programate astfel:

• 29 iunie – Limba și literatura română (proba E.a)
• 30 iunie – Proba obligatorie a profilului (proba E.c)
• 2 iulie – Proba la alegere a profilului și specializării (proba E.d)
• 3 iulie – Limba și literatura maternă (proba E.b)

Rezultatele inițiale la probele scrise vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00. Tot în această zi, între orele 14:00 și 18:00, candidații își vor putea vizualiza lucrările și vor putea depune contestații. Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor continuă pe 8 și 9 iulie, iar soluționarea acestora va avea loc în zilele de 9 și 10 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 13 iulie 2026.

Sesiunea iulie – august 2026

Înscrierea candidaților pentru a doua sesiune de bacalaureat se va face între 14 și 21 iulie 2026, inclusiv pentru cei care au promovat examenele de corigențe.

Probele de evaluare a competențelor vor începe pe 3 august, cu limba română oral (proba A), urmată pe 4–5 august de limba maternă oral (proba B), pe 6–7 august de limba străină (proba C) și pe 5–6 august de competențele digitale (proba D).

Probele scrise sunt programate astfel:

• 10 august – Limba și literatura română (proba E.a)
• 11 august – Proba obligatorie a profilului (proba E.c)
• 12 august – Proba la alegere a profilului și specializării (proba E.d)
• 13 august – Limba și literatura maternă (proba E.b)

Rezultatele la probele scrise vor fi afișate pe 18 august, până la ora 12:00, urmate de vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, precum și în zilele de 19 și 20 august. Contestațiile vor fi soluționate în perioada 20–21 august, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 24 august 2026.

Calendarul simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat 2026

Simularea va începe pe 23 martie 2026, cu proba la Limba și literatura română (proba E.a). Pe 24 martie va avea loc proba obligatorie a profilului (proba E.c), iar pe 25 martie proba la alegere a profilului și specializării (proba E.d).

Simularea se va încheia pe 26 martie 2026, cu proba la Limba și literatura maternă (proba E.b).

Rezultatele vor fi comunicate pe 16 aprilie 2026, potrivit propunerilor Ministerului Educației.