Un incendiu violent a izbucnit, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Miletin. O anexă a fost cuprinsă de flăcări. Apelul de ajutor a fost făcut puțin după miezul nopții.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă. Aceștia au constatat faptul că anexa, cu o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați, ardea în totalitate și că flăcările au cuprins și o parte din acoperișul casei. Pompierii au acționat rapid pentru ca incendiul să nu se extindă la întregul imobil. Salvatorii au eliminat și pericolul de explozie, din interiorul anexei fiind scoasă o butelie.
Soția proprietarului a suferit un atac de panică și a primit îngrijiri medicale la fața locului de la un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță. Ulterior, a refuzat transportul la spital.
Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.
Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.
Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).
Publicitate
✔ Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).
Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.
↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții binecuvântează apele, iar tradiția spune că cei care se ating de apa sfințită sunt protejați de boli și necazuri. Cu toate acestea, superstițiile populare descurajează spălatul pe cap sau al hainelor în această zi, considerând că astfel „se spurcă apele”, scrie alba24.ro.
Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.
De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.
Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele
În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.
În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.
Publicitate
Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.
Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote
Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.
Ce nu este bine să faci de Bobotează
În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.
De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.
Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.
Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.
An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.
Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.
Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.
Boboteaza: Secretul aghiasmei
Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.
Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.
Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.
Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.
Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.
Ce prevestește vremea din ziua de Bobotează
Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.
Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.
După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.
Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.
Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.
Boboteaza – Sfinţirea cea mare a apei
La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.
Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.
Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.
Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.
Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.
Boboteaza- momentul când cerurile se deschid
Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.
Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.
Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.
În Ajunul Bobotezei se ține post negru
Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.
Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.
Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.
Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.
Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.
De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.
Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.
Crin Antonescu a declarat, sâmbătă seara, la Digi24, că a suspendat unilateral acordul prin care a fost numit candidat al coaliției aflată la guvernare, scrie G4Media.ro.
„În legătură cu calitatea mea de candidat, cunoscută și recunoscută public până acum, aceea de candidat comun al coaliției aflate la guvernare, încep prin a anunța că în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură suspendat”, a spus Crin Antonescu.
„Eu îl declar suspendat. Pentru că sunt două părți aici. Ce înseamnă suspendat? Înseamnă următorul lucru. Eu am primit o propunere de a fi candidatul unei coaliții politice, am acceptat această propunere, am asumat această candidatură și este o asumare de la care eu nu dau înapioi”, a adăugat fostul președinte al PNL.
Crin Antonescu a mai susținut că nu a fost susținut niciodată de serviciile secrete.
„Eu, toate funcțiile în cadrul sistemului democratic pe care le-am avut, toate au fost susținute de cetățeni și toate au fost prin alegeri libere”, a afirmat Antonescu.
Anul 2025 vine cu vești importante pentru români. În timp ce multe alte beneficii sociale încă așteaptă actualizări bugetare, ajutorul de deces va beneficia de o creștere semnificativă. Guvernul a decis să ajusteze valoarea acestui sprijin pentru a ține pasul cu costurile în creștere asociate serviciilor funerare, aducând astfel un sprijin binevenit familiilor îndoliate, scrie cancan.ro.
Începând cu 1 ianuarie 2025, suma alocată ajutorului de deces se va majora în funcție de statutul persoanei decedate. Astfel, dacă în 2024 persoanele asigurate primeau 7.567 de lei, iar cele neasigurate 3.784 de lei, în 2025 valorile cresc la 8.354 de lei pentru cei asigurați și 4.177 de lei pentru cei neasigurați. Această creștere vine să reducă povara financiară în momentele dificile.
Noile reglementări aduc și o extindere a categoriilor de beneficiari. Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, cu condiția să fi fost asigurate înainte de intrarea în concediu, pot acum să solicite acest sprijin. De asemenea, familiile celor care nu aveau asigurare sau pensie la momentul decesului pot beneficia de această măsură.
Procesul de solicitare a ajutorului de deces a fost și el simplificat pentru a facilita accesul la acest sprijin. Cererea poate fi făcută de soț, părinte, copil, tutore legal sau de persoana care a suportat costurile înmormântării. Actele necesare includ:
Cerere pentru acordarea ajutorului de deces (Anexa nr. 11).
Certificat de deces (original și copie).
Act de identitate al solicitantului (original și copie).
Acte de stare civilă ale solicitantului care să dovedească gradul de rudenie cu decedatul, sau actul care atestă calitatea de tutore sau mandatar (original și copie).
Dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original și copie).
Act medical care să ateste boala care a cauzat decesul, în cazul unui copil inapt, sau adeverință din învățământ pentru tinerii între 18-26 ani.
Adeverință de la angajator pentru a dovedi că persoana decedată avea calitatea de asigurat.
Declarație pe propria răspundere pentru a demonstra că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Acest ajutor financiar este menit să acopere costurile de bază ale serviciilor funerare și să ofere un sprijin familiilor îndoliate. Majorarea sumei vine pe fondul creșterii salariului minim și al costurilor asociate organizării unei înmormântări.