Pompierii botosaneni au intervenit marți după-amiază pentru stingerea unui incendiu de vegetatie uscata in marginea municipiului Botosani, cu posibilitate de extindere la o stana.
Au ars aproximativ 1,5 hectare de vegetatie uscata. Interventia a fost ingreunata de faptul ca nu exista cale de acces pentru autospeciala de interventie, pompierii fiind nevoiti sa gaseasca o ruta ocolitoare. Pompierii au reusit sa limiteze extinderea flacarilor la un adapost de animale si un depozit de furaje din apropiere.
Cauza este in curs de stabilire.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Mai multe specii de pomi fructiferi au înflorit pentru a doua oară în acest an. Acest lucru se petrece pe fondul temperaturilor neobişnuit de ridicate.
În județul Botoșani pomicultorii au constatat că au înflorit din nou o parte dintre meri, pruni sau peri, ei temându-se că dacă se vor menţine temperaturile ridicate, vor fi afectate producţiile de fructe.
Pe lângă fructiferi, sunt afectate şi alte specii de pomi, precum liliecii şi salcâmul.
Publicitate
Specialiștii spun că acele flori nu se mai pot dezvolta deoarece pentru legat și polenizat necesită anumite grade de temperatură. Practic, în această perioadă sunt suișuri și coborâșuri ale temperaturii și atunci când scade temperatura foarte tare, pomul avortează acele flori și nu mai are loc procesul de legare.
Pomii care înfloresc în această perioadă nu vor ajunge să rodească, iar florile se vor usca. Motivul: nu este timp suficient pentru încă o rodire până la venirea sezonului rece.
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula a trecut la cele veșnice, la vârsta de 64 de ani. Sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj pentru creștinii ortodocși, scrie cluj24.ro.
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula din județul Cluj, a trecut la cele veșnice. Vestea a fost anunțată joi dimineață de părintele protosinghel Calinic Stupinean, care a transmis mesajul „Dumnezeu să-l ierte!” pentru cei care l-au cunoscut și i-au apreciat viața de rugăciune și dăruire.
Starețul Mănăstirii Nicula din 2012
Nicolae Moldovan a fost starețul Mănăstirii Nicula timp de peste un deceniu, preluând această ascultare în august 2012. În această perioadă, sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj și rugăciune pentru credincioșii din toată țara, fiind renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și pentru tradiția pelerinajelor care atrag mii de oameni în fiecare an, în special cu ocazia Adormirii Maicii Domnului.
Publicitate
„Joi, 31 octombrie 2024, Arhim. Nicolae Moldovan, starețul Mânăstirii Nicula, a trecut la cele veșnice. Slujbele de priveghi se vor oficia în fiecare seară de la ora 19:00. Înmormântarea va fi săvârșită de către ÎPS Părinte Andrei în sobor de arhierei, preoți și diaconi, duminică 3 noiembrie 2024.
Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.
Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.
Podul horror, putrezit și găurit
Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.
Publicitate
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.
„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”
Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni. Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.
Publicitate
O poveste made in România
Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.
În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a anunţat că vineri începe campania electorală pentru alegerile parlamentare, care urmează să se încheie pe 30 noiembrie, la ora 7,00, menţionând că toţi candidaţii trebuie să înlocuiască materialele de promovare din precampanie cu cele reglementate pentru această perioadă.
Greblă a precizat că pentru aceste alegeri vor fi tipărite pentru Camera Deputaţilor şi Senat câte aproximativ 21.000.000 de buletine de vot pentru ţară şi 3.069.600 pentru străinătate. La acestea se adaugă câte 6.656 de buletine de vot prin corespondenţă pentru fiecare Cameră a Parlamentului.
“Mâine începe campania electorală pentru alegerea membrilor în Senatul României şi în Camera Deputaţilor. Este perioada în care toate materialele care au privit promovarea imaginii competitorilor politici care se vor alinia la pe startul competiţiei de electorale mâine trebuie să fie date jos, respectiv toate materialele de promovare pe care le-au făcut în aşa-numita precampanie, şi să folosească în campania electorală doar materialele care sunt strict şi precis reglementate de lege”, a afirmat Toni Greblă, joi, într-o conferinţă de presă.
Publicitate
El a precizat că miercuri au fost validate de către Biroul Electoral Central toate listele de candidaţi depuse de competitorii politici, astfel încât, în zilele următoare, va fi organizată, în birourile electorale judeţene, tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii în care sunt înscrişi în buletine competitorii electorali şi vor fi definitivate machetele buletinelor de vot.
“Ieri, Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a publicat hotărârea prin care au fost stabilite 950 de secţii pentru ca românii care se află în afara teritoriului României să poată să-şi exercite dreptul de vot. Începând de aseară le puteţi vedea pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi, probabil, în cursul zilei de astăzi vor fi publicate şi în Monitorul Oficial, în mod sigur vor fi postate şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe”, a adăugat Greblă.
Dintre cele 950 de secţii de vot organizate în străinătate, 158 sunt în Republica Italiană (şi Malta), 147 în Regatul Spaniei, 107 în Regatul Unit al al Marii Britanii, 68 în Republica Franceză (şi Principatul Monaco), 59 în Republica Moldova. De asemenea, în SUA sunt organizate 48 de secţii, în Regatul Belgiei – 29 de secţii, în Regatul Ţărilor de Jos – 21 de secţii şi în Ucraina – trei secţii.
Publicitate
Şeful AEP a mai precizat că pentru cetăţenii români care domiciliază în străinătate, perioada de votare este mai lungă, şi anume sâmbătă şi duminică de la ora 7,00, până la 21,00, cu posibilitatea, la fel ca în cazul cetăţenilor români care votează în ţară, de prelungire a votării duminică până la ora 23,59, dacă există încă persoane în incinta secţiei de votare.
Greblă a arătat că, în ceea ce priveşte dreptul de vot al cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, aceştia pot să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
El a mai spus că sunt peste 7.000 experţi electorali înscrişi în Registru, menţionând că sunt suficiente resurse umane pentru a desfăşura activităţile la alegeri.
Publicitate
Greblă a subliniat că AEP deţine întreaga infrastructură informatică pentru desfăşurarea alegerilor şi au fost luate din timp măsurile necesare pentru a instala “ultima aparatură, care să constituie filtre în ceea ce priveşte posibile tentative” de fraudă cibernetică.
“În acest sens, nu am avut nicio tentativă până acum şi sperăm ca aparatura să reziste unor asemenea posibile tentative”, a mai spus Toni Greblă. AGERPRES