Connect with us

Administratie

FOTO: Expoziția „ORAȘUL, Botoșani – orașul vechi” a fost deschisă pentru  iubitorii de artă

Publicat

Publicitate

Sediul Direcției Județene pentru Cultură a găzduit ieri deschiderea expoziției  “ORAȘUL, Botoșani – orașul vechi”, realizată de artistul plastic Gheorghe Stanciu și arhitectul Mihai Tulbure. Expoziția de fotografie, desen, instalație obiect, proiecție este organizată de Direcția Județeană pentru Cultură, Primăria Botoșani și Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord Est.  

La vernisaj au participat viceprimarul Liviu Toma, Iustina Irimia Cenușă – directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Traian Apetrei – fostul director al Teatrului „Mihai Eminescu”,  elevi și profesori de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian” și alți botoșăneni iubitori de artă.

Dănuț Huțu, directorul Direcției Județene pentru Cultură, a arătat că expoziția reprezintă un gest de recunoștință pentru Gheorghe Stanciu, Mihai Tulbure și arhitectul Eugenia Greceanu, pentru rolul lor în păstrarea și promovarea patrimoniului construit al orașului.

Cei prezenți au vizionat în deschidere două scurte filme realizate de Gheorghe Stanciu și Liliana Grecu, filme care amintesc de atmosfera vechiului oraș Botoșani. Direcția Județeană pentru Cultură a finanțat și realizarea unor cartoline care au fost dăruite de Gheorghe Stanciu participanților la expoziție, artistul plastic arătând că sunt pentru  “botoșănenii care iubesc orașul”.

Am revăzut câteva dintre clădirile pe care le-am mai prins în anii premergători Revoluției din 1989. Consider că demersul domnului Gheorghe Stanciu de a imortaliza pe pelicula fotografică vechile clădiri din municipiul Botoșani trebuie promovat, fie prin expoziții, fie prin tipărirea unui album care să fie dăruit celor care ne vizitează orașul, dar și tuturor celor care sunt legați sufletește de acest oraș”, a transmis viceprimarul Liviu Toma. Edilul a adăugat că impresionanta colecție a lui Gheorghe Stanciu include și fotografii cu Centrul Istoric, acolo unde, în urmă cu câțiva ani, el a coordonat proiectul care a vizat reabilitarea rețelei de alimentare cu gaze naturale.

Mihai Tulbure și Gheorghe Stanciu s-au declarat încântați de numărul mare al participanților la vernisaj. În același cadru s-a vorbit despre necesitatea reabilitării unor clădiri emblematice, una dintre acestea fiind Casa Pisoschi, aflată pe Pietonalul Unirii, lângă Muzeul Județean.

Publicitate

Expoziția “ORAȘUL, Botoșani – orașul vechi” va fi deschisă pentru public până la 15 ianuarie 2024, Ziua Culturii Naționale.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Festivalul „Seri Eminesciene” de la Memorialul Ipotești și-a desemnat câștigătorii

Publicat

Publicitate

Trei zile de muzică, emoție și talent au transformat Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” într-un loc de întâlnire al celor mai promițătoare voci din folk-ul românesc.

Ediția din acest an a Festivalului-concurs de muzică folk pentru copii și tineret „Seri eminesciene” (8-10 august 2025) s-a încheiat în aplauzele publicului și cu un palmares impresionant.

Marele Trofeu al festivalului a fost câștigat de Andrei Arad, în timp ce Premiul de popularitate a revenit Elizei Vamanu, artista preferată de public.

La secțiunea individual, categoria 7-14 ani, podiumul a fost ocupat de:

  • Premiul I – Ștefania Bulache
  • Premiul II – Paraschiv Crețu
  • Premiul III – David Drăgan
  • Mențiune – Anastasia Crețu

Pentru categoria 15-30 de ani, juriul a decis:

  • Premiul I – Carina Borcea
  • Premiul II – George Gabriel Motișan
  • Mențiune – Bianca Dumitrescu

La secțiunea grupuri, categoria 7-14 ani, premiile au mers către:

Publicitate
  • Premiul I – Duo Crețu
  • Premiul II – Rubin
  • Premiul III – Lupii
  • Mențiune – Duo Dianas

La categoria 15-30 de ani, cei mai buni au fost:

  • Premiul I – Mixed Feelings
  • Premiul II – Dacii Liberi

Organizatorii au apreciat nivelul ridicat al concurenților, creativitatea interpretărilor și pasiunea pentru muzica folk, anunțând că ediția din 2026 va aduce noi provocări și surprize pentru participanți.

Citeste mai mult

Educație

Bacalaureat 2025: Sesiunea de toamnă la start. Probele scrise încep luni, cu Limba și literatura română

Publicat

Publicitate

Luni, 11 august, începe oficial sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2025, iar elevii din întreaga țară se pregătesc pentru provocările ce vor marca această etapă importantă din viața lor academică. Prima probă din cadrul acestei sesiuni este cea la Limba și literatura română, un test esențial care pune la încercare atât cunoștințele teoretice, cât și abilitatea de a argumenta și de a interpreta texte literare. De asemenea, această probă va reprezenta primul pas într-un examen care va determina parcursul profesional și educațional al absolvenților.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) cere ca toți candidații să fie în săli până la ora 08:30. Intrarea se face doar cu un act de identitate valabil.

Datele oficiale arată că s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu, cel mai mic număr din ultimii 21 de ani. Din acest total, peste 18.200 sunt din promoția curentă, iar aproape 12.000 din promoții anterioare, arată MEC.

Regulile sunt la fel ca în cadrul sesiunii de vară. Candidații trebuie să scrie cu pastă sau cerneală albastră. La Matematică și Geografie se pot folosi instrumente de desen și creion pentru elementele grafice.

Proba începe la ora 09:00. Fiecare candidat are trei ore la dispoziție după primirea subiectelor.

Este interzisă comunicarea între candidați sau cu persoane din afara sălii. Nu este permis schimbul de obiecte sau folosirea dispozitivelor electronice. Cei care încalcă regulile sunt eliminați. Ministerul spune că sălile sunt supravegheate audio-video.

Publicitate

Care sunt cele trei condiții pentru promovare

Pentru a obține statutul de promovat la examen, un candidat trebuie să respecte simultan toate condițiile stabilite de regulament. Acestea sunt:

  1. Susținerea tuturor probelor de competențe și a tuturor probelor scrise

  2. Obținerea notei de minimum 5 la fiecare probă scrisă

  3. Media finală minimum 6

Și în această sesiune de august a Bacalaureatului 2025, lucrările vor fi corectate digitalizat, printr-o platformă unde profesorii accesează lucrările scanate ale candidaților.

Scanarea se face în fața fiecărui candidat. Procedura este prezentată într-un material video realizat de Inspectoratul Școlar Covasna.

Programul examenului național de Bacalaureat, sesiunea august 2025

  • 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – scris

  • 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – scris

  • 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – scris

  • 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – scris

  • 18 august 2025: Afișarea primelor rezultate la probele scrise, acces la lucrările candidaților și depunerea contestațiilor

  • 19 – 20 august 2025: Continuarea accesului la lucrările scrise și depunerea contestațiilor

  • 26 august 2025: Publicarea rezultatelor finale

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (376)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU ȘI MUZICALITATE

Aflăm din „Doxologia” că Vasile Vasile a fost profesor la şcoli generale şi licee din Bacău şi Piatra Neamţ (1966-1989). Este cunoscut ca fondator şi director al Şcolii Populare de Arte din Piatra Neamţ (1972-1976). Calitatea de bizantolog l-a propulsat ca profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1994). A continuat ca cercetător principal la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Este membru al UCMR, al International Phemenology Institute America şi al altor asociaţii şi fundaţii. A fost distins cu titlul de profesor emerit şi cu Medalia comemorativă Jan Amos Comenius.  L-a preocupat și muzicalitatea versurilor eminesciene în care a identificat „o muzică a firii, a  sferelor și sufletului”.  Din această perspectivă a scris  studiul „De la muzica firii și a sufletului la muzica sferelor” (Editura „Petrion”, București, 2000). Autorul crede că trei factori au contribuit la cultura muzicală a lui Eminescu: 1) lecția folclorului: „de care s-a apropiat cu o sensibilitate aparte  dar și cu o înțelegere profundă a melosului specific al acesteia”; 2) lecții de inițiere în muzica cultă: „acasă la conacul de la Ipotești, cu doamna Heller, soția administratorului moșiei Balș, care dădea lecții și surorii Aglae”; 3) calitatea de corist:pe care o avea în trupele de teatru cu care colinda țara”.

Studiul lui Vasile Vasile  pune în evidență  șapte factori care completează la Eminescu muzica firii, a sufletului și a sferelor: 1) „muzicalitatea poeziei”; 2)„muzicalitatea limbii”; 3) „structura simfonică a marilor creații”; 4) „este un mare maestru al orchestrației poetice”; 5) „timbrurile poetice sunt nerepetabile”; 6) „cine preia un timbru eminescian în poezia sa, se simte imediat imitația”, 7) „e un mare simfonist în sensul aplicării travaliului tematic”.

Spre exemplu, autorul vede în „Luceafărul” „o minunată construcție simfonică”, iar în „Scrisoare III” „un dublu tematism de sonată”.  Acest bitematism se caracterizează  atât prin „confruntări liniștite și senine”, cât și  prin confruntări „tumultoase și cosmice”.  Mai mult, „ambele forțe se prezintă într-un crescendo de tipul celor beethoveniene”.

În ceea ce privește instrumentele muzicale prezente în poezia lui Eminescu, Vasile Vasile  sesizează rolul  lor în susținerea  demersului poetic. Buciumul  este văzut ca „un mijloc de sporire a sacralității timpului și spațiului în care evoluează eroii săi”. Cornul este „legat de mitic și fantastic”, în timp ce lira este „simbolul orficului ca modalitate de restabilire a unei armonii cosmice pierdute și un însemn sacru al unui neam din sânul căruia au ieșit cântăreți și eroi”.

Publicitate

Concluzia mare a lui Vasile Vasile privind muzica/muzicalitatea  la Eminescu  este: „Creația sa este dominată de tendința spre o armonie senină prin contopirea celor mai variate sunete, tehnică pe care în muzică o găsim la Mozart și Schubert”.

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Dacă lucrările la A7 și A8 nu continuă, vom VOTA următoarea moțiune de cenzură la adresa Guvernului

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, lansează un apel ferm către toți parlamentarii din Moldova pentru a susține public proiectele autostrăzilor A7 și A8, considerate vitale pentru dezvoltarea regiunii.

Budăi critică atitudinea unor aleși din opoziție, acuzându-i că preferă atacurile politice în locul sprijinirii proiectelor de infrastructură.

„Observ că, în loc să ne unim cu toții în jurul a două proiecte atât de importante pentru zona noastră, un domn parlamentar de la USR preferă atacul politic. Cred că ar trebui să pună umărul la sprijinirea acestor proiecte, nu să-i atace pe cei care le susțin”, a declarat acesta.

În urma discuțiilor din interiorul guvernului privind prioritizarea lucrărilor, Budăi propune trei pași concreți: Parlamentarii din Moldova să își exprime public sprijinul pentru A7 și A8, apoi să solicite clarificări oficiale privind continuarea lucrărilor, iar dacă răspunsurile nu vor fi satisfăcătoare, să voteze următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului.

„Moldova nu poate fi tratată ‘la și altele’. Domnule Bolojan, România trebuie să fie dezvoltată echilibrat în toate zonele, nu doar în vest, la dumneavoastră acasă”, a subliniat Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending