Connect with us

Eveniment

FOTO: Depunere de jerbe de flori și Te-Deum, la Biserica Uspenia

Publicat

Publicitate

Prin definiție, ziua de 15 ianuarie este despre Mihai Eminescu este ziua în care s-a născut marele nostru poet național. Pentru  botoșăneni este o datorie de onoare de a omagia mare lui personalitate.

Consiliul Local Botoșani a votat astăzi acordarea titlului de „Cetățean de onoare” celui de al XXXIV-lea laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, care va fi decernat în cadrul spectacolului din această seară de la Teatrul „Mihai Eminescu”.

Depunerea de jerbe de flori și un scurt Te-Deum au avut loc la Biserica Uspenia, unde a fost botezat marele nostru poet, cel care a transformat limba română într-o operă de artă și care prin capodoperele sale a devenit, așa cum frumos l-a catalogat Nicolae Iorga: „expresia integrală a sufletului românesc”.

Seria evenimentelor se va încheia cu Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.
Poeții nominalizați la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a sunt Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Grete Tartler, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Laureatul va fi ales de juriul național de acordare a premiului din care fac parte Grațiela Benga, Alexandru Cistelecan, Daniel – Cristea Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon.
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia a fost înființat în 1991, prin Decizia Consiliului Local Botoșani și se acordă unui poet român contemporan pentru întreaga operă poetică, constând într-o coroniţă de lauri și o diplomă unicat, însoțite de o sumă de bani.
Municipalitatea finanțează editarea unei antologii din întreaga operă poetică a fiecărui poet laureat iar Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.
Laureatul ediției precedente este Lucian Vasiliu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Filarmonica Botoșani deschide stagiunea cu „Carmina Burana” de Carl Orff

Publicat

Publicitate

Deschiderea unei noi stagiuni la Filarmonica Botoșani se anunță a fi nu doar un eveniment muzical, ci o adevărată sărbătoare culturală. Anul acesta, cortina se ridică în sunetele uneia dintre cele mai puternice și spectaculoase lucrări corale ale secolului XX: „Carmina Burana” de Carl Orff, prezentată într-un an cu o semnificație aparte – marcarea a 130 de ani de la nașterea compozitorului german.

Considerată o operă monumentală, „Carmina Burana” este mai mult decât muzică: este un imn al vieții și al iubirii, o meditație asupra destinului și o celebrare a pasiunii. Partiturile ei surprind contrastul dintre fragilitatea umană și forța implacabilă a sorții, dintre jocul norocului și efemeritatea clipei, dintre umbră și lumină. În fiecare acord se simte vibrația unei lumi care arde intens și trecător deopotrivă.

Pentru melomani, debutul acestei stagiuni nu este doar un concert, ci o experiență ce promite să emoționeze și să înalțe. Publicul este invitat să asculte cu mintea, dar și cu inima, redescoperind prin muzică frumusețea universală a artei. Un început de stagiune sub semnul grandorii muzicale, menit să aducă împreună comunitatea și să celebreze arta în forma ei cea mai intensă.

Biletele vor fi disponibile online începând de luni, 22 septembrie, iar în ziua concertului vor putea fi achiziționate și la intrarea în sala de spectacol.

Citeste mai mult

Educație

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Cât câștigă un profesor sau un educator

Publicat

Publicitate

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Un profesor câștigă, în medie, 5.000 de lei net pe lună, în timp ce salariul unui educator ajunge la doar 4.000 lunar, arată datele Salario, comparatorul de salarii realizat de eJobs, informează alba24.ro.

Totodată, un bibliotecar pleacă acasă lunar cu aproximativ 4.000 de lei, potrivit aceleiași surse.

Comparatorul de salarii funcționează pe baza datelor introduse de utilizatori sau de specialiști. „Educația rămâne unul dintre pilonii esențiali ai societății, însă piața muncii din acest domeniu nu este lipsită de provocări”, spune Raluca Dumitra, șefa de marketing în cadrul eJobs, citată de libertatea.ro.

Având în vedere salariile pe care specialiștii le-au publicat în Salario, veniturile în educație continuă să fie sub media altor sectoare dinamice.

„O tendință vizibilă este diversificarea carierei în educație: mulți profesioniști aleg să completeze veniturile prin meditații, cursuri online sau colaborări cu platforme educaționale.

Această flexibilitate aduce un plus de atractivitate domeniului, dar și o diferențiere puternică între veniturile celor care rămân exclusiv în sistemul public și ale celor care valorifică oportunitățile alternative”, adaugă Dumitra.

Publicitate

De asemenea, veniturile din învățământ diferă în funcție de nivelul la care predă cadrul didactic, dar și de experiența acumulată și de gradul profesional obținut.

Citeste mai mult

Educație

VIDEO: Tabără la mare gratuită pentru copiii cuminți și tinerii merituoși din Vorona și din Botoșani

Publicat

Publicitate

În ultima săptămână de vară, Parohia Vorona Centru și Departamentul pentru Tineret al Protopopiatului Botoșani au oferit unui grup de copii și tineri, în mod gratuit, o săptămână la mare, în cadrul unui proiectului ,,Marea Neagră: pe urmele Sfinților Străromâni – Tabără educațională la Constanța și Pelerinaj în Dobrogea”.

La sfârșit de vacanță, când ,,se numără bobocii”, 20 de tineri am beneficiat de o săptămână petrecută la malul mării, la Mangalia. Sub supravegherea părintelui Andrei Anușca și a doamnei preotese Ramona, grupul de copii și tineri a întreprins o călătorie de neuitat. Timp de o săptămână am văzut marea, unii chiar pentru prima dată în viață; am mers cu trenul, am fost cazați la hotelul ,,Rodica” din Venus și am vizitat diferite obiective religioase și turistice. Totul în mod gratuit.

Cine au fost beneficiarii acestui proiect?

Participanții la această tabără au fost atât copii merituoși din Parohia Vorona Centru, cu rezultate bune la învățătură și nelipsiți la programul de slujbe și ctivități al parohiei, dar și alți tineri, colaboratori apropiați din cadrul Departamentului pentru Tineret al Protopopiatului Botoșani. Aceștia din urmă au fost implicați în majoritatea evenimentelor cu și pentru tineri, mai ales ca voluntari și animatori în Tabăra din pridvorul satului.
Anul acesta, ei au alcătuit o echipă botoșăneană nouă, sub coordonarea tânărului Sebastian M. din Vorona, și au răspuns de 12 tabere (una urbana și celelalte rurale), din cele peste 120 organizate de Arhiepiscopia Iașilor. Acestea au durat între 2 și 4 zile, în parohii din toate cele trei județe ale Arhiepiscopiei, însumând peste 1200 de copii fericiți că cineva a avut grijă ca și vacanța lor să capete sens și zâmbete.

Cum a fost posibilă această tabără la mare?

Acest proiect este o dorință mai veche a părintelui Andrei de a duce la mare pe unii copii și tineri, iar Concursul de Proiecte adresate tinerilor din eparhie din primăvară a ajutat considerabil la concretizarea acestui gând. Astfel, Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor a aprobat în cadrul celei de-a doua ediții a concursului o finanțare parțială pentru implementarea proiectului nostru. Desigur că cheltuielile pe care un astfel de proiect le presupune sunt mult mai mari, dar o parte din prietenii Parohiei și ai părintelui au făcut posibil visul copiilor de a se bucura de mare.

Publicitate

Pe lângă zilele de odihnă la malul mării, tinerii botoșăneni au avut prilejul de a descoperi frumusețea și bogăția spirituală a zonei Dobrogei. Au vizitat Cazinoul din Constanța, simbol al istoriei orașului, dar și Mănăstirea Techirghiol, unde a viețuit părintele Arsenie Papacioc, mare duhovnic al secolului trecut. De asemenea, au făcut o croazieră din Portul Mangalia, prilej de bucurie și informare, întrucât căpitanul vasului a oferit continuu informații presărate cu umor și buna-sispozitie. Am poposit și la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, dar și cea mai veche biserică din Mangalia, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unde ne-am rugat și am cântat diverse tropare.

Majoritatea dintre aceste vizite nu ar fi fost posibile fără ajutorul consistent și necondiționat al părintelui stareț Clement Crivanciuc, botoșănean la origine, care ne-a fost și ghid, și sponsor, și gazdă, dar și mijlocitor al tuturor bucuriilor din această experiență, fapt pentru care îi rămânem recunoscători. Așa se face că un obiectiv important pe lista noastră a fost și Mănăstirea ,,Nașterea Maicii Domnului” Limanu-Hagieni, unde am participat inclusiv la Sfânta Liturghie.

Astfel de proiecte și inițiative arată că jertfa și dăruirea tinerilor nu rămân nerăsplătite, ci primesc binecuvântarea lui Dumnezeu.
Nu vom uita niciodată că Biserica e cea care ne-a oferit atât cadrul prielnic de a lega prietenii, de a cunoaște atâția oameni, de a ne dezvolta frumos, dar și recompensa muncii și a voluntariatului pus de noi în slujba copiilor nevoiași și a comunităților parohiale.

Mai mulți tineri colaboratori ai Departamentului pentru Tineret din cadrul Protopopiatului Botoșani, respectiv câțiva copii merituoși din Parohia Vorona Centru, primii având si calitatea de voluntari ai Taberelor din Pridvorul Satului, din echipa de animatori botoșăneni, formată părintele Andrei Anușca in primăvară, special pentru aceste tabere, au sintetizat în câteva idei bucuriile trăite:

„A fost o tabără mai mult decât o simplă vacanță la mare, a fost o binecuvântare, o împletire între bucuria tinereții și frumusețea credinței.

Însoțiți de părintele Andrei Anușca, am pornit în această călătorie cu entuziasm, descoperind în fiecare zi daruri noi: marea, liniștea mănăstirilor, mesele simple dar pline de comuniune, clipele de joacă și prietenie. Zilele au curs firesc, ca o poveste: dimineți cu soare și rugăciune, prânzuri savuroase împărtășite din inimă, seri petrecute împreună în luminile apusului, vizite la locuri sfinte ce au lăsat urme adânci în suflete.

Momentele de rugăciune la Mănăstirea Techirghiol și Limanul Hagieni, întâlnirea cu pacea mănăstirilor și pilda Părintelui Arsenie Papacioc, dar și bucuria simplă a unei croaziere sau emoția unui spectacol de delfini au țesut împreună o experiență unică. Fiecare zi a fost trăită cu recunoștință, fiecare clipă a adus un strop de lumină.

Despărțirea de tabără a fost grea, plină de îmbrățișări și promisiuni nerostite, semn că legăturile create aici sunt mai mult decât amintiri sunt prietenii și trăiri care vor rămâne vii. Dincolo de toate, în sufletul nostru a rămas sentimentul de familie și recunoștința pentru părintele Clement, părintele Andrei și preoteasa Ramona, care au fost călăuze, sprijin și inimă deschisă pe tot parcursul acestei aventuri. Această tabără reprezintă o experiență care, cu siguranță, nu va fi uitată”.

Ioana Cojocaru și Maria Stănuc

 

 

Citeste mai mult

Economie

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană. 1 din 5 români se confruntă cu lipsuri severe. Raport Eurostat

Publicat

Publicitate

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din cinci români trăiește în sărăcie severă, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, publicate recent. Cu o rată a sărăciei de 17,2%, țara noastră este lider în Uniunea Europeană, urmată de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%), informează alba24.ro

În contrast, cele mai scăzute rate de sărăcie au fost înregistrate în Slovenia, Croația, Polonia și Luxemburg, toate sub 2,5%.

Femeile sunt mai susceptibile să fie afectate de sărăcie

Potrivit Eurostat, în 2024, UE a înregistrat o rată ușor mai ridicată a privațiunii materiale și sociale severe în rândul femeilor (6,6%) comparativ cu bărbații (6,2%).

Acest model al ratelor mai ridicate pentru femei este constant în toate grupele de vârstă observate, cu excepția persoanelor sub 18 ani, unde rata pentru bărbați (8,1%) a fost mai mare decât pentru femei (7,7 %).

În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală a fost de 6,4%, femeile (6,7%) având o rată mai ridicată decât bărbații (6,1%).

Pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, rata privațiunii materiale și sociale severe a fost cea mai scăzută, la 5,1%. Este de remarcat că bărbații din această grupă de vârstă au avut o rată mai scăzută (4,5%) comparativ cu femeile (5,6%).

Publicitate

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană

La nivelul UE, rata sărăciei materiale și sociale severe a scăzut de la 6,8% în 2023 la 6,4% în 2024.

În 2024, cele mai ridicate rate au fost observate în România (17,2%), Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%). Aceste trei țări au fost singurele care au înregistrat o rată peste 10% la nivelul UE.

Între timp, Slovenia (1,8%), Croația (2,0%), Polonia și Luxemburg (ambele la 2,3%) și Cipru (2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Între 2023 și 2024, cele mai mari reduceri ale ratelor privațiunii materiale și sociale severe au fost observate în România (scădere cu 2,6 p.p.), Irlanda (scădere cu 1,5 p.p.) și Bulgaria (scădere cu 1,4 p.p.).

Scăderi mai mici, sub 1,0 p.p., au fost înregistrate în alte 12 țări. În contrast, cele mai mari creșteri au fost observate în Finlanda (creștere cu 0,9 p.p.), Estonia și Slovacia (ambele cu creștere de 0,6 p.p.), Suedia și Grecia (ambele cu creștere de 0,5 p.p.).

Regiunile situate în Europa de Sud și de Est au raportat cea mai ridicată de sărăcie

O hartă prezentată de Eurostat arată distribuția ratelor de sărăcie la nivel regional în 2024. Dintre toate regiunile UE, regiunea de vest a Greciei, Ionia Nisia, a înregistrat cea mai ridicată cotă regională de privațiune materială și socială severă, cu 28,0% din populație confruntându-se cu astfel de condiții.

În întreaga UE, 8 regiuni au avut o cotă de persoane care experimentează sărăcie severă cuprinsă între 20,3% și 28,0%.

Aceste regiuni sunt situate în principal în Europa de sud și de est. În mod specific, ele includ două regiuni din Grecia, trei regiuni din Bulgaria, două regiuni din România și o regiune din sudul Italiei.

În schimb, aproape o treime din regiuni au avut rate ale privațiunii materiale și sociale severe sub 3,5%, majoritatea fiind situate în țările nordice ale UE, precum și în Estonia, Polonia, Slovenia, Cehia, Țările de Jos, Luxemburg, Italia, Croația și Cipru.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending