Connect with us

Cultura

FOTO: Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…” și-a desemnat câștigătorii

Publicat

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Fundația Culturală „Hyperion – Caiete Botoșănene” și alături de Societatea Culturală „Raluca Iurașcu” Vorona și Asociația Culturală ROCADE din Cluj-Napoca au organizat cea de-a XLII-a ediție a Concursului Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”.

Concursul se desfășoară anual, pe trei secțiuni – Carte publicată, Poezie în Manuscris și Interpretare Critică a Operei Eminesciene – și are ca scop descoperirea tinerelor talente literare. La această ediție au fost înscrise 6 cărți la secțiunea CARTE PUBLICATĂ, 25 de grupaje de poezie la secțiunea POEZIE ÎN MANUSCRIS și 5 eseuri la secțiunea INTERPRETARE CRITICĂ A OPEREI EMINESCIENE.

Din juriu au făcut parte: Simona Modreanu, Cassian Maria Spiridon, Aurel Ștefanachi, Nicolae Panaite, Adi Cristi, Nicolae Tzone, Valentin Ajder, Gavril Țărmure, Vasile Spiridon, Marius Chelaru, Valentin Talpalaru, Leo Butnaru, George Vulturescu, Ioan Radu Văcărescu, Alice Valeria Micu, Șerban Axinte, Alexandru Ovidiu Vintilă, Remus Octavian Câmpan, Gellu Dorian și Nicolae Corlat.

Printre invitați s-au numărat: Lucian Vasiliu, Paul Gorban, Vianu Mureșan, Arcadie Suceveanu, Costel Nedelcu, Adrian Popescu, Elena Ivanca, Sorina Rîndașu, Ion Mureșan, Vasile Ursachi și scriitorii botoșăneni.

Au fost alături de organizatori edituri, reviste literare și uniuni ale scriitorilor, care au oferit premiile câștigătorilor: editurile Junimea, Timpul, Vinea, Charmides, TipoMoldova, Alfa, Eikon, 24 ore, Uniunea Scriitorilor din România – filiala Iași, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Radio Iași, Festivalul ROCADE și revistele literare Convorbiri literare, Apostrof, Expres cultural, Ateneu, Scriptor, Poezia, Euphorin, Revista literară, Alecart, Bucovina literară și Hyperion.

Mulțumiri pentru susținere și sponsorizare se îndreaptă către Grupul de Distribuţie ETA SRL, Senese S.R.L., Hidroplasto S.R.L., Casa Dragalina S.R.L., Cotnari S.A., Voronskaia.

Publicitate

Evenimentul cultural a început pe 14 iunie cu sosirea invitaților, apoi, de la ora 14, a fost semnat procesul-verbal de jurizare, iar la ora 16:30, pe Pietonalul Unirii din Botoșani, a avut loc un recital de muzică și poezie cu participarea poeților invitați, stand de carte stradal, prezentare de cărți și de reviste. Totodată, s-a lansat și Antologia „Porni Luceafărul…” 2022, care conține textele câștigătorilor ediției precedente.

În data de 15 iunie, la ora 9 s-au depus coroane de flori la bustul poetului din Parcul „Mihai Eminescu” Botoșani, apoi delegația s-a îndreptat spre Vorona, unde a vizitat expoziția de pictură „Dor de Eminescu” a profesorului Ioan Livadaru, iar la Centrul Cultural Vorona a avut loc un spectacol extraordinar de muzică și poezie pregătit de gazde, care a convins încă o dată că Vorona își merită cu prisosință locul de comună culturală a României, prin oamenii deosebiți, talentați, inimoși și implicați, dar și prin buna gospodărire a primarului Aurel Ștefan. Tot acolo au fost prezenți cu expoziții creatorii de artă populară din localitate: Valentin Matraș (împletituri), soții Emilia și Constantin Ciubotărița (pielărit), Elena Axinte (încondeiat ouă) și Gheorghe Țugui (măști tradiționale). Vizita la Vorona a continuat la Fondul de Carte Veche de la Mănăstirea Vorona.

La ora 17 a început Festivitatea de Premiere a Concursului Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, ediția a XLII-a, în sala „Mihai Eminescu” a Hotelului Rapsodia din Botoșani, unde, de asemenea a avut loc un recital de poezie și muzică, cu participarea extraordinară a actriței botoșănene, angajată a Teatrului Național din Cluj-Napoca, Elena Ivanca și a cantautorului Șerban Axinte.

Au fost alături în recitalurile muzicale tineri talentați din Botoșani: Ilinca Grumeza (flaut, clasa a VI-a, Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani), Maria Dupu (chitară clasică, clasa a VI-a, Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani), Patrick Mihail Petrescu (vioară, clasa a VIII-a, Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani), Andrei Pițu (chitară clasică, clasa a XI-a, Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani), Teodor Felicanu (recitator, clasa a VIII-a, Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani), Sebastian Sandu (pian, clasa a XI-a, Palatul Copiilor Botoșani), Clara Dascălu (vioară, clasa a VIII-a, Palatul Copiilor Botoșani) și Alexandra Marițencu (pian – Liceul de Arte „Ștefan Luchian” Botoșani). Mulțumim doamnelor director Beatrice Păpădie de la Liceul de Arte „Ștefan Luchian” Botoșani și doamnei director Mihaela Epure de la Palatul Copiilor Botoșani pentru sprijin!

LAUREAȚI

Secțiunea CARTE PUBLICATĂ

  1. Ioana Bulancea (Iași) – Premiul Asociației Culturale ROCADE și Premiul „Horațiu Ioan Lașcu” al Uniunii Scriitorilor – Filiala Iași
  2. Maria Ivanov (Chișinău) – Premiul Asociației Culturale ROCADE și Premiul Radio Iași

Secțiunea POEZIE ÎN MANUSCRIS

  1. Maria-Carmen Săcăluș (Recaș, Timiș) – Premiul Editurii Junimea și Premiile revistelor Scriptor, Convorbiri Literare și Hyperion
  2. Raluca-Antonia Ilie (Suceava) – Premiul Editurii Charmides și Premiul revistei Euphorion
  3. Andreea Duduman (Suceava) – Premiul Editurii Tipo Moldova și Premiul revistei Revista Literară
  4. Ioana Prisăcariu (Iași) – Premiul Editurii Eikon și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
  5. Amelia Mayer (Suceava) – Premiul Editurii 24 ore și Premiul Revistei Poezia
  6. Lavinia Zamă (Suceava) – Premiul Editurii Vinea și Premiul Revistei Steaua
  7. Alexia Plăcintă (Suceava) – Premiul Editurii Alfa și Premiile revistelor Expres cultural și Bucovina Literară
  8. Maria Moscaliuc (Suceava) – Premiul Editurii Timpul și Premiul Revistei Poezia
  9. Ana Pasanciuc (Suceava) – Premiul revistei Apostrof
  10. Nicoleta Florescu (Suceava) – Premiul revistei Poesis
  11. Adelina-Georgeta Dozescu (Timișoara) – Premiul revistei Hyperion
  12. Bogdan Napa (Iași) – Premiul revistei Ateneu
  13. Paul Ungureanu (Suceava) – Premiul revistei Alecart

Secțiunea INTERPRETARE CRITICĂ A OPEREI EMINESCIENE

  1. Sara-Maria Paraschiv (Iași) – Premiul revistei Hyperion
  2. Iasmina Busuioc (Iași) – Premiul revistei Poesis

 

Laureații ediției din acest an vor avea textele din concurs publicate în revistele literare care au acordat premiile, iar cei care au premii de editură vor avea volume de debut publicate, dar și în antologia „Porni Luceafărul…” din 2023 pe care Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani o va lansa în iunie 2024.

Pe parcursul acestor zile în care am marcat 134 de ani de la trecerea la cele veșnice a poetului botoșănean Mihai Eminescu, organizatorii au încercat să realizeze întâlniri de și pentru suflet, care s-au desfășurat sub semnul dragului de artă, de frumos, de poezie și de Eminescu! Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături!

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ucrainienii afirmă că o rachetă rusească a păstruns în spaţiul aerian al României, la Darabani. MApN neagă VEHEMENT aceste informaţii

Publicat

Publicitate

Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.

MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.

Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.

Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.

Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.

Publicitate

Pe 25 decembrie, Rusia a desfăşurat un atac aerian de amploare asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Harkov, Dnipro şi Kremenciuk. Explozii au fost raportate în aceste zone, iar cel puţin doi civili au fost spitalizaţi în urma atacurilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 700.000 de români îşi serbează ASTĂZI ziua onomastică. Ce nume se sărbătoresc de Crăciun

Publicat

Publicitate

Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Este un bun prilej pentru a transmite mesaje de Crăciun celor dragi, cu o dublă semnificație: ziua numelui și marea sărbătoare creștină, scre alba24.ro.

Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciunul.

Între bărbaţii care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311, potrivit Agerpres.

  • Atenție: ziua de naștere și onomastica sunt două lucruri diferite.

De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.

Ce nume se sărbătoresc de Crăciun:

La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.

Îşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniţă – 136 şi Crăciunică – 44.

Publicitate

Nume mai puțin obișnuite, sărbătorite de Crăciun:

Natalia/Natali – Provine din latinescul „natalis”, care înseamnă „naștere” și este asociat cu Nașterea Domnului.

Noel/Noela – Nume de origine franceză care înseamnă „Crăciun” (din latinescul „natalis dies”).

Aceste nume sunt strâns legate de semnificația spirituală a Crăciunului, reprezentând fie direct Nașterea Domnului, fie simbolurile religioase și culturale asociate cu această sărbătoare.

Este un prilej de a-i celebra pe cei care poartă astfel de nume, având în vedere conexiunea lor cu sărbătoarea Nașterii Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Gesturi fără egal pentru suflete curate: Polițiștii din Botoșani au adus bucurie în sufletele copiilor de Crăciun

Publicat

Publicitate

Polițiștii, împreună cu Moș Crăciun au continuat tradiția campaniei umanitare de Crăciun și l-au ajutat pe moșul să ajungă cu daruri, la copii.

A fost organizată o acțiune specială pentru a bucura copiii care nu au reușit să-l vadă vreodată pe Moș Crăciun, fiindu-le oferite celor mici cadouri și un strop de speranță.

Pachetele pregătite cu grijă au conținut jucării, dulciuri, haine și produse alimentare de bază, toate fiind colectate prin contribuția personală a polițiștilor.

Am dorit să aducem un zâmbet pe chipurile acestor copii și să le arătăm că nu sunt singuri. Crăciunul înseamnă să fim alături unii de alții, iar această activitate a fost modul nostru de a contribui la bucuria familiilor din comunitate.

“Momentele au fost pline de emoție, atât pentru copii, cât și pentru polițiști, iar cea mai mare răsplată a fost sclipirea de bucurie din ochii celor mici”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Craciunul – Nașterea Domnului. A treia mare sărbătoare dintre cele 12 praznice împărătești ale a lumii creștine

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, notează alba24, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

Publicitate

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending