Publicitate

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat 11 contracte de finanţare de 28,49 milioane de lei pentru instalarea de panouri fotovoltaice pentru consumul propriu al entităţilor publice, iar printre ele se numără și Oraşul Fămânzi şi comuna Hudeşti din judeţul Botoşani, relatează agerpres.ro.

Prin semnarea celor 11 contracte, se asigură finanţare pentru proiecte noi, în valoare totală de 28,49 milioane de lei, cu o valoare totală a finanţării din Fondul pentru Modernizare de 23,96 milioane de lei, pentru o capacitate instalată totală de 3,71 MW, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.

“Semnarea acestor contracte se subscrie priorităţii enunţate încă de la preluarea mandatului: investiţii, investiţii, investiţii. Le mulţumesc colegilor din minister care au înţeles necesitatea accelerării investiţiilor prin Fondul de Modernizare. Dezideratul nostru este o energie sigură, la un preţ corect şi cât mai verde. Prin Fondul pentru Modernizare avem cea mai mare şansă de dezvoltare pe care România o are în istoria recentă şi nu greşesc dacă spun că Ministerul Energiei gestionează cea mai importantă investiţie pentru viitorul României şi România Viitorului”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Publicitate

Astfel, vineri, au fost semnate 10 contracte de finanţare în cadrul apelului finanţat prin Fondul pentru Modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei – Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entităţi publice.

Valoarea totală a proiectelor finanţate este de 26,590 milioane de lei, din care valoarea totală a finanţării din Fondul pentru Modernizare este de 22,330 milioane lei, iar capacitatea totală instalată este de 3,46 MW.

Cele zece primării care au semnat contractele sunt: oraşul Fămânzi şi comuna Hudeşti din judeţul Botoşani, oraşul Lipova din judeţul Arad, comuna Roşia din judeţul Bihor, comuna Grindu din judeţul Ialomiţa, comuna Gologanu din judeţul Vrancea, comuna Cuza Vodă din judeţul Călăraşi, comuna Ruscova din judeţul Maramureş, comuna Chirnogeni din judeţul Constanţa şi comuna Ilva Mare din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Publicitate

Anterior, pe 14 mai, s-a semnat contractul de finanţare pentru comuna Aştileu, judeţul Bihor, în valoare totală de 1,902 milioane de lei. Valoarea finanţării din Fondul pentru Modernizare este de 1,627 milioane de lei, pentru o capacitate instalată totală de 0,25 MW.

Publicitate

În acest an, structura anului școlar diferă în funcție de clasă și tipul de învățământ, astfel încât unii dintre elevi vor merge în vacanță mai repede, iar alții mai târziu față de data stabilită pentru marea masă, relatează alba24.ro.

Potrivit structurii anului școlar 2023-2024, elevii intră în vacanță de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

Ultima zi de școală va fi în 21 iunie pentru majoritatea elevilor, dar nu pentru toți.

Publicitate

Când intră elevii în vacanța de vară

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024, potrivit Edupedu.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri. Vacanța de vară vine la data de 14 iunie 2024.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar a avut o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024.

Publicitate

Pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

De ce e necesară vancanța de vară

Vacanța de vară oferă o perioadă extinsă de odihnă, permițându-le elevilor să se relaxeze, să participe la activități extracurriculare și să petreacă timp cu familia.

Taberele de vară, programele educaționale speciale, călătoriile și alte activități recreative le permit să își dezvolte abilități noi, să își lărgească orizonturile și să învețe într-un context diferit de cel școlar.

Publicitate

Publicitate

Casele din apropierea iazului Tătărășeni, din comuna Havârna, au fost în pericol, pentru a treia oară într-o săptămână, din cauza unor incendii.

Ultima dată s-a întâmplat noaptea trecută, când aproximativ 15 de hectare de stuf, vegetație uscată, deșeuri menajere și vegetale au fost cuprinse de flăcări.

Chemați în ajutor, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Havârna, au ajuns la caz cu două autospeciale de stingere. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta violent, în mai multe focare, arderea fiind întreținută de vânt.

Publicitate

În unele dintre locuri accesul cu autospeciale nu s-a putut realiza din cauza terenului, flăcările fiind stinse de pompieri cu ajutorul lopeților speciale.

Intervenția a durat aproape patru ore.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Publicitate

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Publicitate

“Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Publicitate

În fiecare an, la 50 de zile de la Sărbătoarea Sfintelor Paşti, creştinii sărbătoresc Rusaliile.

Publicitate

Sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile, duminică și luni (a doua zi de Rusalii), relatează alba24.ro.

Catolicii (cu excepția greco-catolicilor) și ortodocșii au sărbătorit Paștele la date diferite, deci la fel se va întâmpla și cu Rusaliile.

Astfel, în 2024, Rusaliile Catolice se sărbătoresc în data de 19 mai, iar cele ortodoxe în 23 iunie.

Publicitate

• Zi liberă de Rusalii pentru românii ortodocși: angajații din sectorul public se pot bucura de o zi liberă de sărbătoarea Rusaliilor. Astfel, se formează o minivacanţă de trei zile pentru bugetari, anume sâmbătă (22 iunie), duminică (23 iunie) și luni (24 iunie), transmite Euronews.

În lumea satului tradițional, această zi este marcată de mai multe obiceiuri și tradiții.

De exemplu, în această zi, oamenii duc la biserică ramuri de tei sau nuc pentru a fi sfințite, apoi împodobesc cu ele intrarea în casă și ferestrele, astfel încât locuința să fie protejată de spiritele rele.

Rusaliile în credința populară. Cine au fost Ielele

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Publicitate

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Publicitate

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamănă, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

19 mai: Rusaliile Catolice. Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor morți.

În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim.

Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele.

Obiceiuri de Rusalii catolice

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusaliile catolice este pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, locul pe care și Papa Francisc l-a vizitat în 2019.

Pelerinajul de Rusaliile catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.

Ce zile libere mai au românii în 2024:

• 1 iunie – Ziua Copilului (sâmbătă)
• 23 iunie – Rusalii (duminică)
• 24 iunie – A două zi de Rusalii (luni)
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)
• 16 august (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (duminică)
• 25 decembrie – prima de Crăciun (miercuri)
• 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (joi)
• 27 decembrie (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024).