Connect with us

Cultura

FOTO Botoșani: Expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, ediția II-a

Publicat

Publicitate

„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”, afirma Ioan Sorin Apan, profesor și etnolog român, pasionat încă din anii de liceu și studenție de descifrarea și înțelegerea ethosului și spiritualității religioase românești.

Este o poveste în culori, motive, texturi şi are o vechime impresionantă, „a fost odată ca niciodată” deschizând drum în lumea fantastică a costumelor tradiţionale încă din perioada existenței culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a fost situată în perioada 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Şi povestea spune că a existat în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații fiind renumiți meşteşugari în țesut și olărit.
Istoricii care au cercetat fascinanta cultură Cucuteni, afirmă că însemnele acesteia amintesc de ia tradiţională românească, şi atribuie purtarea iei, pentru prima dată, în perioada mai sus menţionată, de către meşteşugarii culturii Cucuteni.

Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, a cărei tehnică de confecţionare s-a transmis de la mamă la fiică, din generaţie în generaţie, este simbolul credinţei, identităţii culturale şi creativităţii românilor de pretutindeni, din matricea mitică a străbunilor ridicând mlădiţe şi coborând rădăcini care ne ancorează în suflet mândria de a aparţine acestui popor.

Ieşind în întâmpinarea Zilei internaţionale a iei româneşti, care în data de 24 iunie 2024 se sărbătoreşte pentru al doisprezecelea an consecutiv, Asociaţia FIORAVANTE, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, a organizat expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE – CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, aflată la cea de -a doua ediţie. Vernisajul a avut loc la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, în data de 21 iunie 2024, la ora 13.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu, a reunit, în cadrul unui regal de pictură şi grafică, peste 50 de lucrări semnate de 27 de expozanţi, tineri artişti şi artişti consacraţi, din Botoşani, Iaşi, Constanţa, Suceava, Bacău, Gorj, Baia Mare, Harghita, Bucureşti: Andreea Andrieş, Dănuţ Aconstantinesei, Sorin Bârgăoan, Ilinca Botezatu, Nicoleta Cărare, Elena Ceauşescu, Giulia Chisăliţă, Margareta Catriniu, Dănuţ-Adrian Chidon Frunză, Ionela Cumpănaşu, Genoveva Dolhescu, Andreea-Valentina Hogea, Ofelia Huţul, Răzvan-Ştefan Horobeţ, Vladimir Kato, Valentina Paraschiv, Florin-Alexandru Preda, Mircea Rusu, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Nahum Sternberg, Liviu Şoptelea, Margareta Toderică, Cornelia Vass, Sorina Fădor Vădeanu, Anca-Maria Scripa, Ana-Roua Vasilescu.
Pe simeze au fost expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, semnate de Ştefan Constantinescu, Marcel Olinescu, Nicolae Hilohi, Lucia Dem Bălăcescu, Paul Miracovici, Alexandru Cumpătă, Ion Murariu, Ilie Cămărăşan, Teodor Valenciuc, Petru Petrescu, Ion Musceleanu, Petru Iorgulescu Yor, Georgeta Năpăruş şi Georgel Paşcu.

Despre artistul invitat, Virgiliu Parghel, fost ucenic al maestrului Corneliu Baba, Aurelia Mocanu, afirma: „Pictura lui Virgiliu Parghel este – greu de egalat – un cuptor cu foc continuu al unei vocaţii de picturalitate care dospeşte din frământarea realului. Este o energie răscolitoare, fără pic de sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandreţe optimistă, cu care artistul metabolizează pictural trecerea lui prin viaţă. Parghel pare în toate, chiar şi în miile de notaţii grafice, un respirator de pastă-culoare.”
Vernisajul a fost deschis de doamna Ana-Elisabeta Coşereanu, muzeograf la secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, gazdă a evenimentului: „A venit vacanţa […] Cert este că a venit cu lumină şi culoare, cu bucurie şi valoare, a venit cu sărbătoare. A venit cu cea de-a doua ediţie a Suprapunerilor estetice – cămaşa românească. Este o expoziţie care cred eu că e pe gustul tuturor, expoziţie despre care doamnele care s-au ocupat de organizare vă vor spune mai multe, vă vor spune cele cuvenite. Singurul lucru pe care vreau să vi-l spun eu este: vă mulţumesc că sunteţi alături de ceea ce înseamnă fenomenul cultural botoşănean, deşi unii spun că e prea puţin, că poate că nu e cât trebuie, sau cum trebuie, dar un spaţiu muzeal nu are viaţă fără cei care să-i dea viaţă, adică să-l viziteze, să-l iubească şi să fie alături mereu de evenimentele pe care le organizăm. Mereu, în măsura posibilităţilor. Din partea mea, Mulţumesc!”

Publicitate

Maria-Laura Tocariu, şef al secţiei de Artă Plastică şi Etnografie din cadrul Muzeului judeţean Botoşani a evidenţiat rolul şi rostul evenimentului în contextul actual: „Expoziţia îşi propune să aducă în centrul atenţiei dumneavoastră costumul popular, poate cea mai vibrantă marcă a moştenirii noastre culturale, considerat de etnografi un sistem semiotic, care oferă informaţii despre diferenţele sociale, de vârstă sau de gen. În societăţile tradiţionale, acest costum este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenţate valenţele lui magice şi simbolice. În societăţile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faţa acestei uniformizări generale. […] Noi de ce nu am continua să spunem, tot plastic, această poveste, adaptată la contemporaneitate? Şi, ca un răspuns la această întrebare, a apărut ideea organizării suprapunerilor estetice. Aflat la a doua ediţie, este un proiect care îşi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci îşi propune şi să celebreze spiritul creator, să reuşească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care reuşeşte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţişată privitorului şi care să intre în suflet.”

La eveniment au fost prezenţi Haralamb Diana – Inspector şcolar – Arte, Florentina Gheorghiţă – Director la CNIPT Botosani, Ala Sainenco – Manager al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, Ersilia Iacob – manager al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, Iustina Ieremia-Cenuşă – manager al Centrului Creaţiei Botoşani, Bogdan Suruciuc – Inspector Şcolar General, Dănuţ Huţu, directorul Direcției Județene pentru Cultură.

În sala expoziţiei am remarcat prezenţa Anei Maria Micu, artist vizual de excepţie, Exclusively Represented Artist la Mind Set Art Center.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu a mulţumit colegilor care au trimis lucrări şi tuturor celor aflaţi în sală, definind evenimentul: „Este pentru mine un proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, acum ajungând la versiunea pe care mi-o doream de mult, anume – o expoziţie naţională de Arte vizuale. Și, de ce nu, există și dorința ca această expoziție să fie un punct de reper pe harta artistică ţării. Este o expoziţie dedicată iei – ca simbol, iei – ca sursă de inspiraţie, ca punct de plecare pentru creaţia artistică. […] Sărbătoare a creativităţii şi a portului popular românesc, expoziţie anuală având ca temă tradiţia milenară a acestui popor, ilustrată de talentul şi sensibilitatea mânuitorului de penel şi culoare de pretutindeni, expoziţia a reunit lucrări care conturează specificul fiecărui colţ de ţară şi militează pentru reîntoarcerea la matca străveche a sufletului românesc, turnată în tipare contemporane.”
Mihaela Arhip.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cât timp poți circula în altă țară cu un autoturism înmatriculat în România

Publicat

Publicitate
  • MasinaCât timp poți circula în altă țară cu un autoturism înmatriculat în România, poate varia în funcție de reglementările fiecărei țări. Există însă, în general, câteva principii comune, relatează alba24.ro. 

De asemenea, se aplică anumite reguli și în ceea ce privește circulația unei mașini străine care se află pe teritoriul României. 

Reguli generale pentru circulația cu mașina înmatriculată în România în alte țări:

Perioada de ședere temporară (de obicei până la 6 luni)

  • În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană (UE), poți circula cu mașina înmatriculată în România până la 6 luni (180 de zile) într-un interval de 12 luni, fără a fi necesară reînmatricularea;
  • După această perioadă, este posibil să fie nevoie să îți înmatriculezi mașina în țara respectivă sau să demonstrezi că nu locuiești acolo permanent.

Dovada reședinței

  • Dacă locuiești temporar într-o țară străină (de exemplu, pentru muncă, studii sau vacanțe prelungite), trebuie să poți dovedi că reședința ta permanentă rămâne în România pentru a evita reînmatricularea, potrivit europa.eu.;
  • În unele cazuri, autoritățile pot solicita documente precum actul de identitate, dovada domiciliului sau contracte de muncă/școlarizare.

Asigurare valabilă internațional

  • Mașina trebuie să fie acoperită de o asigurare RCA valabilă internațional; în UE, RCA este valabilă automat, dar în afara UE poate fi necesară o carte verde pentru țările care o cer;
  • ITP valabil (Inspecția Tehnică Periodică)
  • Autoturismul trebuie să aibă ITP valabil; lipsa acestuia poate duce la amenzi sau interzicerea utilizării vehiculului.

Cât timp poți circula în altă țară cu mașina înmatriculată în România: Reglementări specifice unor țări

Germania

Publicitate
  • Dacă rămâi mai mult de 6 luni, mașina trebuie înmatriculată în Germania și să plătești taxe locale;
  • Dacă ai reședința permanentă în Germania, nu poți circula pe termen lung cu numere de România.

Italia

  • Italia permite circulația pe o perioadă de până la 12 luni, după care mașina trebuie înmatriculată local dacă ai rezidență;
  • Începând cu 2019, persoanele cu reședință în Italia nu pot circula mai mult de 60 de zile cu o mașină înmatriculată în altă țară.

Spania

  • Poți circula timp de până la 6 luni într-un an calendaristic. După această perioadă, mașina trebuie reînmatriculată dacă locuiești acolo.

Franța

  • Similar cu alte țări, limitează utilizarea mașinilor străine la 6 luni. După acest termen, mașina trebuie reînmatriculată dacă ai domiciliul stabil în Franța.

Regatul Unit

  • Permite circulația cu mașini străine până la 6 luni într-o perioadă de 12 luni. În cazul rezidenței permanente, este necesară reînmatricularea.

Recomandări utile

  • Verifică reglementările țării în care urmează să călătorești, deoarece acestea pot varia;
  • Asigură-te că ai documentele mașinii (certificat de înmatriculare, ITP, RCA) la zi;
  • Informează-te despre viniete și taxe de drum pentru fiecare țară.

Reglementări privind cât timp poate circula o mașină cu numere străine pe drumurile din România

Dacă ai un autoturism înmatriculat în altă țară și vrei să-l folosești pe drumurile din România, este important să cunoști cerințele legale specifice, pentru a evita posibile amenzi sau alte consecințe.

Persoanele cu rezidența în România pot folosi un autoturism înmatriculat în altă țară pentru cel mult 90 de zile consecutive de la data intrării vehiculului pe teritoriul României.

După expirarea acestei perioade, autoturismul trebuie înmatriculat în România, indiferent dacă provine dintr-un stat al Uniunii Europene sau din afara acesteia, potrivit noului Cod Rutier din 2025.

Cetățenii străini fără rezidență în România pot circula cu un vehicul înmatriculat în altă țară pe durata șederii legale. Excepție fac vehiculele misiunilor diplomatice sau organizațiilor internaționale, reglementate separat.

Amendă 

Circulația cu numere străine peste 90 de zile fără înmatriculare poate atrage o amendă de peste 4.000 de lei și reținerea vehiculului.

Documente necesare pentru a conduce legal o mașină din străinătate în România

  • Certificatul de înmatriculare valid din țara de origine;
  • Asigurarea RCA valabilă în România;
  • Rovinieta pentru drumurile din România;
  • ITP valabil.

De asemenea, șoferul trebuie să aibă un permis de conducere valabil pentru vehiculul condus.

Citeste mai mult

Cultura

Romfilatelia: Cu speranță și optimism, așteptăm revenirea pieselor tezaurului dacic sustrase din Muzeul Drents

Publicat

Publicitate

Romfilatelia își exprimă convingerea că vor reveni în patrimoniul României cele două piese ale tezaurului dacic furate din Muzeul Drents din Olanda.

‘Cu speranță și optimism, așteptăm revenirea pieselor tezaurului dacic sustrase din Muzeul Drents din Olanda. Este nu numai o parte din tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, ci și un tezaur al istoriei României păstrat cu grijă și respect în colecțiile filatelice, așa cum se poate vedea în imaginile mărcilor poștale emise în anii 1988 și 2015. Suntem convinși că eforturile instituțiilor specializate ale României și Olandei, pentru recuperarea pieselor de tezaur național, vor fi încununate de succes’, a transmis, luni, Romfilatelia, într-o postare pe Facebook.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârșitul săptămânii trecute. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Penitenciarul Botoșani, la ceas de bilanț

Publicat

Publicitate

În cursul zilei de 22 ianuarie 2025, Penitenciarul Botoșani a organizat ședința festivă anuală de bilanț, la care a participat, în format on-line, domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian Ilie, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, în calitate de reprezentant al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Cu mare interes, domnul Marian Ilie ne-a însoțit în procesul de analiză a activității, apreciind anul precedent ca fiind un an al marilor ASUMĂRI și al REUȘITELOR, datele prezentate reflectând REZULTATE remarcabile obținute de echipa unității noastre, printr-un efort continuu și susținut al celor care împărtășesc aceeași VIZIUNE și își focalizează profesionalismul și implicarea pentru îndeplinirea obiectivelor instituționale.

Anul 2024 a fost un an al PROVOCĂRILOR, care a adus cu sine o serie de măsuri în materie de fiscalitate și a achizițiilor publice, schimbări în structura de management și diminuarea semnificativă a personalului, precum și derularea concomitentă a celor două mari proiecte de investiții în infrastructură.

Cu toate acestea, 2024 s-a dovedit a fi o oportunitate de CREȘTERE și PROGRES, determinându-ne să fim mult mai activi, mai informați, mai performanți și adaptabili oricăror schimbări neprevăzute, mereu angrenați în identificarea de soluții.

Cu o astfel de VIZIUNE și determinare, rezultatele obținute reflectă o EVOLUȚIE la nivelul fiecărei componente structurale ale unității, reușindu-se:
– crearea unui climat custodial sigur
– modernizarea structurii existente și execuția concomitentă a celor două investiții de amploare, în urma cărora vor fi create alte aproximativ 400 noi locuri de deținere
– amenajarea secției specializate pentru custodierea deținuților cu afecțiuni psihice grave din regimurile deschis și semideschis
– dublarea capacității de acordare a comunicărilor on-line
– implicarea persoanelor custodiate în cadrul demersurilor recuperative, în vederea facilitării procesului de reintegrare post-detenție
– asumarea rolului de partener social, Penitenciarul Botoșani deschizându-și porțile pentru un număr mai mare de vizite în cadrul unității de tip Școala Altfel, sau participând cu specialiști în cadrul activităților în parteneriat cu instituțiile de învățământ din Botoșani și Suceava, pe componenta de prevenire/reducere a comportamentelor cu potențial infracțional.
Spiritul de echipă, implicarea și dorința de a duce la îndeplinire obiectivele instituționale asumate plasează Penitenciarul Botoșani ca instituție vizibilă și notabilă la nivelul comunității locale, a cărei rezultate de progres au fost apreciate și la nivel central, prin mesajul transmis de domnul comisar șef Marian Ilie.

Comunicat de presă

Publicitate

 

Citeste mai mult

Economie

Dobânda obținută de cămătari poate fi confiscată. Decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție

Publicat

Publicitate

Dobânda obținută de cămătari poate fi confiscată. O decizie în acest sens a fost făcută publică luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), scrie alba24.ro.

ÎCCJ a hotărât că, în cazul infracțiunii de camătă, ”confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate:”

Dobânda obținută de cămătari poate fi confiscată. Decizia ÎCCJ

Decizia nr. 26 în dosarul nr. 2770/1/2023

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept.

„În cazul infracțiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, banii daţi cu dobândă, ca îndeletnicire, intră în categoria bunurilor supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale, conform art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, sau obiect al acestei măsuri de siguranţă poate să îl constituie doar dobânda obţinută prin săvârşirea infracţiunii, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal”

și stabilește că:

Publicitate
  • În cazul infracțiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”.

Prevederile din Codul penal

Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal: „bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending