Botoșaniul este, fără tăgadă, leagănul culturii românești. Cei mai renumiți poeți, compozitori, istorici, biologi, lingviști, pictori, oameni de știință au plecat de pe acest tărâm binecuvântat de Dumnezeu! Și asta nu e întâmplător, ci pentru că aici, de-a lungul secolelor, a pulsat inima culturii moldovenești și mai apoi românești, notează președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, pe pagina sa de socializare.
Apariția unei biblioteci la Botoșani a venit firesc, impusă de progresul cultural al orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, progres care a adus pe plaiurile botoșănene și primul liceu, primul teatru și primele societăţi culturale.
De-a lungul istoriei, Biblioteca Botoșani a trăit momente de glorie, dar a trecut și peste cumpene foarte mari, precum incendiul din 1917, care a mistuit fondul de carte găzduit atunci de Liceul Laurian. Însă, grație botoșănenilor care iubeau cartea și cultura, Biblioteca a renăscut din propria cenușă. „Nu este o întâmplare că în acest oraş există cea mai mare bibliotecă din nordul Moldovei, conţinând un număr însemnat de cărţi rare şi deosebit de valoroase.
După bombardamentul hitlerist, tinerii botoşăneni au adunat din case părăsite, de sub ruine, de pe uliţe, de pretutindeni, cărţi răvăşite”, consemna pe 1 februarie 1945 „Clopotul”. Acum, Biblioteca Județeană are un fond bogat de carte, vorbim de câteva sute de mii de exemplare, care satisfac cele mai exigente cerinte ale nostalgicilor cărților, revistelor și ai celorlalte documente tradiționale, care consideră că tableta sau calculatorul ucid bucuria lecturii. Cu toate acestea, Biblioteca Județeană ține pasul cu timpurile și își digitalizează fondul de carte, pentru a satisface nevoile de informare și documentare a împătimiților de tehnologie, care, de cele mai multe ori, ignoră sursele de informații tradiționale, „printate”, ca să folosesc un termen pe placul lor.
Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” este o instituție de cultură etalon, într-o continuă dinamică și care s-a adaptat cu ușurință vremurilor pe care le trăim, contribuind din plin la păstrarea tradiției Botoșaniului de oraș cultural.
Felicitări tuturor slujitorilor Bibliotecii Județene Botoșani! La cât mai mulți ani de lectură publică la Botoșani!
Înfiinţarea bibliotecii publice s-a realizat din iniţiativa lui Th. Boian, prin Hotărârea Consiliului Municipal din data de 18 martie 1882. În mod oficial, ea a fost inaugurată la 14 noiembrie 1882, în localul Şcolii nr. 1 de baieţi „Marchian”. Primul său bibliotecar a fost V. Nadejde, învăţător, viitor membru fondator al Ateneului botoşănean.
Publicitate
În 1951, biblioteca publică din Botoşani, ce purta denumirea de „Biblioteca comunală” devine bibliotecă regională, iar în 1952, conform noii împărţiri administrativ-teritoriale, se transformă în bibliotecă raională.
În anul 1968, categoria este de bibliotecă municipală, iar din 1974 şi în prezent, bibliotecă judeţeană.
Prin decret prezidenţial în noiembrie 1982, la împlinirea a 100 de ani de existenţă bibliotecii i se acordă titlul de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Biserica Vovidenia din Botoșani, prin grija și implicarea părintelui paroh Partenie Apostoaie, lansează din nou campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, o inițiativă care, de peste un deceniu, schimbă destine.
În perioada 10 august – 1 septembrie 2025, credincioșii și toți oamenii cu suflet mare sunt invitați să ofere ghiozdane noi, complet echipate, care să ajungă în mâinile copiilor cu mai puține posibilități materiale. Nu este vorba doar despre caiete, creioane sau rigle, ci de faptul că fiecare ghiozdan aduce cu sine încredere, speranță și sentimentul că cineva le este alături.
„Cu ajutorul credincioșilor, această campanie a adus, an de an, bucurie și sprijin pentru sute de copii. Un ghiozdan dă aripi unui vis, iar educația le poate schimba viitorul”, spune părintele Partenie Apostoaie.
Punctul de colectare este chiar Biserica Vovidenia, situată pe strada Mihai Kogălniceanu nr. 8, Botoșani, unde ghiozdanele pot fi aduse sau trimise zilnic.
Inițiativa a fost începută în toamna anului 2013, iar de atunci a devenit o tradiție a generozității. Fiecare contribuție, oricât de mică, se transformă într-un pas uriaș pentru un copil care învață că bunătatea nu are preț.
Ministerul Mediului pregătește, împreună cu Ministerul Economiei, o inițiativă legislativă legată de conceptul de trasabilitate în cazul produselor second-hand și al deșeurilor, astfel încât cele două categorii să fie definite și separate foarte clar, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu.
‘Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deșeuri. Și trebuie să rezolvăm această problemă. Deșeurile care sunt deșeuri pentru alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin și aduc deșeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deșeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toți, înseamnă o scurtare a vieții pentru noi toți’, a spus ministra Mediului.
Ea a precizat că actul normativ ar putea să apară până la sfârșitul anului, menționând că intenția este ca în România să nu mai ajungă deșeuri etichetate ca produse second-hand.
‘Avem legislație, avem soluții care ar putea să fie puse în practică și tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o inițiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiție foarte clară și regulamente și măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand și deșeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deșeuri și care intră în România pe o grămadă de alte portițe legislative și apoi ne otrăvesc pe noi toți. Ãsta este mecanismul pe care l-am gândit’, a arătat Diana Buzoianu.
Ministra Mediului a mai precizat că în țara noastră nu mai trebuie să ajungă alte deșeuri, în condițiile în care gropile de gunoi ‘abia mai fac față’ la cantitățile existente deja. AGERPRES
Vineri, polițiștii rutieri au desfășurat o acțiune, având drept scop prevenirea și combaterea accidentelor de circulație cauzate de viteza excesivă.
Activitățile au fost desfășurate în zonele în care s-au înregistrat accidente rutiere grave, iar in cadrul acestora au fost depistați 29 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală.
Astfel, față de aceștia a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, iar ca măsură complementară le-au fost reținute permisele de conducere.
Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 a fost publicat în Monitorul Oficial vineri, 8 august, cu o lună înaintea începerii cursurilor din anul școlar 2025-2026, scrie EDUPEDU.
Procedura conține ordinea în care vor fi încadrați profesorii și noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025–2026 ce prevede reluarea etapelor de continuitate, detașare și restrângere de activitate.
Documentul vizează toate tipurile de încadrare – titulari, viabilitate de post, debutanți – și introduce reguli noi pentru completarea normelor, restrângeri de activitate și mobilitate didactică.
În perioada 11-18 august se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul școlilor și grădinițelor.
În perioada 11-22 august 2025 are loc organizarea și desfășurarea activităților conform prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare- învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Amintim că a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Publicitate
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
