Gabriela Adameșteanu, Florin Bican, Svetlana Cârstean, Matei Vișniec, Mihnea Măruță, Adina Rosetti, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu, între invitații la prima ediție a festivalului Festivalului APOLODOR;
Copilării povestite pe scenă – cu nostalgie și luciditate;
Întâlniri cu autori, ateliere de lectură, de scriere creativă, de scenariu de film, de reportaj, expoziții și surprize pe care le rezervă organizatorii.
Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR din Botoșani aduce în prim-plan voci esențiale ale culturii române contemporane. Între 18 și 21 septembrie 2025, publicul va avea ocazia să întâlnească personalități remarcabile din lumea cărții.
Publicitate
Copilăria povestită de mari scriitori
Gabriela Adameșteanu, Florin Bican, Svetlana Cârstean și Matei Vișniec vor fi invitații serilor de copilării povestite pe scenă, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Seria de dezbateri și rememorări va fi moderată de jurnaliștii Adela Greceanu și Matei Martin, realizatori de emisiuni culturale și de actualitate ai radioului național – Radio România Cultural, și de Raluca Aftene, de la TVR Iași.
Gabriela Adameșteanu, cunoscută pentru romane precum „Dimineața pierdută” și „Drumul egal al fiecărei zile”, este una dintre cele mai importante prozatoare ale literaturii române postbelice. Perspectiva ei asupra copilăriei promite o incursiune emoționantă și lucidă într-o lume marcată de tranziții istorice și personale. ” Copilăria este vârsta pe care o purtăm în noi toată viața. Din poveștile ascultate și citite atunci ne-am ales modelele imaginare, așa cum din anturaj ne-am ales modelele umane. Conștientă de puterea deprinderilor din copilărie, o tot mai largă comunitate de părinți și profesori, psihologi și sociologi, editori, ilustratori și scriitori pentru copii, se străduie să stabilizeze obiceiul cititului de la vârstele mici care îmbogățește mințile tinere. Destinul omului, confruntat azi cu tehnologia înaltă, creată tot de el, capătă o șansă în plus prin cartea copilăriei și adolescenței. Generațiile noi de părinți par să-i înțeleagă utilitatea, iar târgurile și festivalurile se înviorează și se colorează cu un aflux de mici cititori. Dan Lungu, un remarcabil scriitor al copilăriei și adolescenței, creatorul FILIT-ului, cea mai spectaculoasă sărbătoare a cărții la noi, deschide încă odată, cu festivalul APOLODOR, o ușă nu doar spre miraculoasa lume a primelor vârste ci și spre un profil uman îmbogățit, de mâine”, ne-a declarat autoarea.
Florin Bican, autor foarte îndrăgit de literatură pentru copii și traducător cunoscut pentru umorul său rafinat și pentru talentul de a jongla cu cuvintele, va aduce un strop de ludic și ironie fină în acest puzzle al amintirilor. „Avem mai multe copilării – cea pe care o trăim, fără să ne dăm seama, până la o vârstă asupra căreia oamenii de știință par să nu fi căzut întru totul de acord și cea pe care ne-o amintim, și din care ne înfruptăm, la toate vârstele. Și mi se pare minunat că Festivalul Apolodor de la Botoșani le face loc pe scenă acestor copilării.”, ne-a transmis autorul, care este și unul dintre traducătorii celebrei serii Harry Potter în limba română.
Svetlana Cârstean, poetă cu o voce distinctă în peisajul literar românesc și o importantă editoare de poezie, va oferi o perspectivă intimă, profundă și poetică asupra copilăriei, înrădăcinată în sinceritate și forță emoțională.
Matei Vișniec, dramaturg, poet și prozator de renume internațional, cu o carieră remarcabilă în Franța și România, vine la Botoșani pentru a împărtăși povești din copilăria care i-a modelat imaginația și destinul artistic.
„Festivalul APOLODOR este o idee luminoasă şi benefică într-o lume în care imaginea, după ce a însoţit în mod logic şi natural cuvântul, tinde acum datorită noilor tehnologii să ia locul cuvântului. Or, educaţia şi formarea mentală a omului nu pot avea loc când diminuează ponderea cuvântului, a poveştii, a ficţiunii, a capacităţilor imaginative. Semnalul de alarmă este tras în prezent în multe ţări europene: lectura ar trebuie să fie o urgenţă naţională permanentă.
Festivalul APOLODOR îşi propune să creeze noi pasarele între publicul tânăr şi scriitori, între copii şi cărţile scrise pentru ei. Cred că municipiul Botoşani are o iniţiativă demnă de urmat şi mă bucur să-l știu în cabina de pilotaj pe Dan Lungu care are deja experienţa fabulosului Festival Internaţional de Literatură şi Traduceri de la Iaşi, unul dintre cele mai interesante manifestări de acest gen din Europa”, ne-a declarat Matei Vișniec, în așteptarea festivalului din septembrie.
Despre rețelele sociale și adolescența zilelor noastre
Un alt punct de atracție al festivalului va fi conferința susținută de Mihnea Măruță, autorul bestsellerului „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, jurnalist și eseist cunoscut pentru analizele sale lucide și profunde despre societatea contemporană. Tema conferinței, „Skibidi Ohio. Zece efecte ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților”, atinge una dintre cele mai actuale și incitante zone de reflecție: relația tinerilor cu tehnologia, formarea identității în era digitală și impactul AI asupra educației, creativității și relațiilor umane. Conferința va fi urmată de o sesiune de întrebări din partea publicului.
Unii dintre cei mai iubiți autori pentru copii, prezenți la Botoșani
Alți invitații care au confirmat participarea la Festivalul Apolodor sunt: criticul literar și profesoara Ioana Bot – unul dintre cei mai importanți eminescologi de astăzi, scriitorul și jurnalistul Viorel Ilișoi, scriitorul botoșănean Vasile Iftime, artistele vizuale Raluca Ioana Burcă, Sabina Drînceanu, și Bianca Simionescu.
Micii cititori vor avea ocazia să-i întâlnească pe Alex Moldovan, autorul îndrăgitei serii de romane „Olguța” (Editura Arthur) și laureat al Uniunii Scriitorilor, pe Adina Rosetti, autoare multipremiată, cu peste douăzeci de cărți pentru copii publicate, de la seria cu „Domnișoara Poimâine” până la recenta apariție pentru adolescenți „Ultima Provocare” (Editura Arthur), pe Veronica D. Niculescu, scriitoarea care i-a încântat pe copii cu cele două volume-bestseller care îl au protagonist pe condorul Isidor: „Vara lui Isidor” și „O iarnă cu Isidor” (Editura Polirom).
Vor fi prezenți la Botoșani ambii laureați ai Premiilor Cărturino de anul acesta: Mihai Mănescu, autorul romanului „Comoara lui Harap Alb” (Editura Humanitas Junior, Premiul Cărturino pentru cartea de literatură pentru copii) și Dan Ungureanu, cunoscut și apreciat ilustrator și autorul volumului „Vreau să fiu invizibil” (Premiul Cărturino pentru carte ilustrată).
Alți doi autori iubiți de copii și adolescenți, Adina Popescu („Povestiri de pe Calea Moșilor”, „Vine vacanța cu trenul din Franța” – Editura YoungArt), Mircea Pricăjan („Gașca”, „Pumn de Fier” – Editura Polirom) au acceptat și ei invitația de a participa la Festivalul Apolodor.
Spre deliciul spectatorilor mari sau mici, cântăreața Ada Milea va susține un concert pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”.
Programul întâlnirilor, dezbaterilor, atelierelor și evenimentelor va fi anunțat de organizatori la începutul lunii septembrie.
Organizator: Fundația Corona
Finanțatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani
Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ‘Mihai Eminescu’, Biblioteca Județeană ‘Mihai Eminescu’ Botoșani, Universitatea Națională de Arte ‘George Enescu’ din Iași, Palatul Copiilor Botoșani, Casa Corpului Didactic Botoșani, Galeria ArtEast Iași, Tipografia Printco Iași, Agenția Caracteristic, CNIPT Botoșani, Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC Iași, Fundația Star of Hope – SOH Iași
Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad și Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books
Parteneri media: Radio România Cultural, TVR Cultural, TVR Iasi, Buzz Botoșani, PressHub, Revista Clivaj, Viva FM, Observator Cultural
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților este sărbătorită, în fiecare an, la 14 februarie, în țări din întreaga lume, fiind o zi dedicată dragostei și afecțiunii, fie că este vorba de dragoste romantică, prietenie sau legături familiale.
Tradiția conform căreia Sf. Valentin ar fi patronul îndrăgostiților își găsește originea într-un text antic, în limba engleză, al poetului medieval Geoffrey Chaucer (cca. 1343-1400). Versurile poemului său, intitulat ‘Parlement of Foules’ (cca. 1380), reflectau credința larg răspândită în Evul Mediu că păsările își alegeau perechea la mijlocul lunii februarie. La mijlocul lunii februarie, într-adevăr, natura începe să se trezească din somnul iernatic, așa că Sfântul Valentin a devenit sfântul care anunță primăvara care vine – motiv pentru care este reprezentat uneori ținând soarele în mână, se arată pe https://www.vaticannews.va/.
În 1415, Charles, duce de Orleans, închis în Turnul Londrei, în urma capturării sale în Bătălia de la Agincourt, i-a scris un poem soției sale, Bonne de Armagnac. În poemul scris în limba franceză, Charles a folosit termenul de ‘valentină’ referindu-se la soția sa. Cei doi nu s-au mai revăzut, dar mesajul scris a înfruntat trecerea timpului și, astăzi, face parte din colecția de manuscrise a Bibliotecii Britanice din Londra, notează https://www.history.com/.
În Marea Britanie, Ziua Îndrăgostiților a început să fie sărbătorită popular în jurul secolului al XVII-lea. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, era obișnuit ca prietenii și îndrăgostiții din toate clasele sociale să facă schimb de mici semne de afecțiune sau note scrise de mână, numite ‘valentine’, iar pe la 1900, felicitările tipărite au început să înlocuiască simplele scrisori datorită îmbunătățirilor aduse tehnologiei de tipărire. Acestea ofereau oamenilor o cale mai ușoară de a-și exprima emoțiile, într-o perioadă în care exprimarea directă a sentimentelor era descurajată. Tarifele poștale mai ieftine au contribuit, de asemenea, la creșterea popularității trimiterii de felicitări de Ziua Îndrăgostiților.
Americanii au început probabil să facă schimb de ‘valentine’ făcute manual la începutul anilor 1700. În anii 1840, americanca Esther A. Howland a început să vândă primele ‘valentine’ produse în masă. Howland, cunoscută sub numele de ‘Mama Îndrăgostiților’, a realizat felicitări elaborate lucrând cu dantelă adevărată, panglici și imagini colorate, arată https://www.history.com/.
Pe lângă Statele Unite, Ziua Îndrăgostiților este sărbătorită în majoritatea țărilor europene, precum Franța, Regatul Unit, Finlanda, Estonia, Germania, Italia, dar și în Canada, Mexic, Chile, Brazilia, Australia. În ultimii ani, sărbătoarea a fost îmbrățișată și de îndrăgostiții, și nu numai, din China, Japonia și Coreea de Sud, potrivit https://worldstrides.com/.
Publicitate
În mod tradițional, Ziua îndrăgostiților este asociată cu trimiterea de felicitări scrise sau electronice, potrivit https://www.timeanddate.com/. Astăzi, potrivit Hallmark, unul din cei mai mari producători de felicitări din lume, se estimează că peste 145 de milioane de felicitări sunt trimise de Ziua Îndrăgostiților, în fiecare an, ceea ce face ca această zi să fie a doua zi din an în ce privește expedierea de felicitări (mai multe felicitări sunt trimise de Crăciun), se arată pe site-ul https://www.history.com/.
Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Există legende, care susțin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită zeița Iuno, protectoarea femeilor și a căsătoriilor. Urma, apoi, Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii și fertilității. Unul dintre obiceiurile festivalului era acela de a-i aduce împreună pe băieți și pe fete, care până în acel moment stăteau separați. În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăți de hârtie și introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele și, astfel, se formau perechi ce rezistau uneori și un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau și se căsătoreau, notează https://www.stvalentinesday.org/.
Alte legende spun că sărbătoarea îl are în centrul ei pe Sfântul Valentin. Dintre cei mulți Valentini ai acelei perioade, Biserica Catolică recunoaște doar doi sfinți care poartă acest nume și care pot fi legați de această sărbătoare. Primul Sf. Valentin era preot în Roma, în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.). El ar fi ajutat tinerii, creștini sau păgâni, să se căsătorească, însă împăratul roman era convins că bărbații ar fi soldați mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soții, de aceea a interzis căsătoriile. Tânărul preot a continuat, însă, să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis și condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269. Aceeași legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o: ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste, potrivit https://www.stvalentinesday.org/ și https://www.history.com/.
În ceea ce îl privește pe episcopul de Terni, el ar fi fost invitat la Roma de filosoful Crato, profesor de retorică, greacă și latină, al cărui fiu, pe nume Cheeremon, suferea de o deformare fizică. Crato i-a promis lui Valentin jumătate din posesiunile sale dacă îi vindeca fiul. Însă, Valentin i-a explicat că nu bogăția lui inutilă va fi cea care l-ar vindeca pe băiat, ci credința în Dumnezeu. Valentin s-a rugat apoi pentru băiat, care și-a recăpătat sănătatea. Martori ai acestei minuni, Crato și familia sa, dar și trei studenți greci, Procul, Efeb și Apollonius, au fost botezați de episcop. Abbondius, fiul prefectului Romei, Placidus, a îmbrățișat și el creștinismul. Potrivit surselor, Placidus a deținut funcția între anii 346-347 d.Hr., așa că aceasta perioada istorică care poate fi asociată cu martiriul lui Valentin. Înfuriat, Placidus l-a arestat și decapitat pe Valentin pe Via Flaminia din Roma. Execuția s-a făcut noaptea pentru a evita reacția numeroasei, de acum, componente creștine a orașului. După o scurtă ceremonie pe locul martiriului său, Procul, Efeb și Apollonius au dus trupul martirului la Terni și l-au îngropat în afara orașului. Dar la Terni, consulul Lucentius i-a arestat pe toți trei și, înainte ca populația să-i poată elibera, i-a decapitat. Când au aflat de execuție, oamenii i-au îngropat pe noii martiri în mormântul lui Valentin, indică https://www.vaticannews.va.
Abia la sfârșitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele și să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii păgâne a Lupercaliilor. Ordinul Benedictin a fost cel care a întreținut povestea Sfântului Valentin din Terni în Evul Mediu și care a răspândit cultul Zilei Îndrăgostiților în mănăstirile benedictine din Franța și Anglia. AGERPRES
Casa unei femei din localitatea Câmpeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.
Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.
La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Prăjeni.
Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum necurățat de funingine.
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:
✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Publicitate
✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);
✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;
✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
După datina străbună, în fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără a fi spovediți sau împărtășiți, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică. Așadar, acest moment important din calendarul bisericesc nu are o dată fixă, depinde an de an de sărbătoarea Sfintelor Paști.
Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii cu trupul. Moșii de iarnă se prăznuiesc anul acesta în ziua de sâmbătă, 9 martie. Duminică, pe 10 martie, are loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. Așadar, Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților, care se încheie în ultima sâmbătă înainte de Săptămâna Patimilor, Sâmbăta lui Lazăr. Această sărbătoare a Moșilor de iarnă este o rânduială a Bisericii Ortodoxe cu scopul de a pomeni persoanele care nu mai sunt printre noi, prin organizarea Sfintei Liturghii și a Slujbei Parastasului. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Moșii desemnează neamul nostru, persoanele mutate în lumea veșniciei, pentru care se fac rugăciuni de mijlocire spre iertarea păcatelor lor. Cu privire la rugăciunile pentru cei adormiți, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Să ne rugăm pentru cei adormiți, iar dacă cel adormit este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”. Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniți de el, nominal, la proscomidie, și adaugă: „Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau uitare, sau pentru mulțimea numelor, Tu Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi vârsta și numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl știi din pântecele maicii lui”. Veșnică pomenire celor adormiți, moșilor și strămoșilor noștri!
Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au instituit un nou Cod galben de ceață pentru judeţul Botoșani, valabil până la ora 08:00.
Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule și evitați orice manevră riscantă.
Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.