Peste 100 de kilometri de autostradă și drum expres au fost construiți în anul 2024. În decembrie, se află în diferite stadii de execuție alți circa 700 de kilometri, scrie alba24.ro.

Autoritățile încearcă să respecte termenul 2026, asumat prin PNRR. În prezent, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres este de circa 1.200 de kilometri.

Până la finalul anului 2024, ar urma să fie deschiși circulației alți circa 100 de kilometri, iar până la sfârșitul anului 2025, alți 400 km.

Lucrări de infrastructură rutieră importante sunt în derulare pe A1 Sibiu-Pitești, pe Autostrada Moldovei, dar și în jurul Capitalei și în alte zone din sud.

Pe Autostrada Transilvania, cu 438 de kilometri, doar jumătate sunt deschiși circulației. Anul viitor ar putea fi date în trafic tronsoane din zona Cluj-Sălaj și Bihor, în total circa 70 km.

Pe A1 Sibiu – Timișoara, rămâne încă segmentul lipsă de 13 km între Margina și Holdea. Termenul estimat pentru finalizare este decembrie 2026.

Segmentele marcate cu rosu: finalizate și date în circulație

Segmentele marcate cu albastru deschis: în execuție/proiectare

Segmentele marcate cu albastru închis: în licitație/execuție/proiectare

Câte segmente de autostradă și drumuri expres au fost construite în 2024

În anul 2024, au fost finalizați 117,27 de kilometri de autostradă și drum expres, potrivit datelor CNAIR, citate de ziare.com:

Este vorba despre două loturi din Autostrada A0 Sud (circa 25 km), adică Glina-Vidra și Vidra-Bragadiru, plus alți 9 km.

Pe listă se mai află trei tronsoane între Buzău și Focșani (46 km) și drumul expres Craiova – Pitești (37,7 km).

Ce se deschide circulației până la finalul anului 2024

Potrivit sursei citate, până la finalul anului 2024, vor fi deschise circulației tronsoane ce însumează 101,22 km, respectiv:

• A1 Sibiu-Pitești: 15,77 km din Sectiunea 5, între Nodul Bascov și Băiculești
• A7 Ploiești-Buzău – 2 loturi, în total circa 50 km și Buzău-Focșani (36,1 km).

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu a anunțat, în 10 decembrie, că se deschide tronsonul de 16 km între Bascov și Băiculești de pe A1 Sibiu-Pitești.

Pe Secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești, ”zilele următoare vom da în trafic primul tronson al acestei secțiuni, cu mai bine de 8 luni mai devreme față de termenul contractual.

Prin urmare, vom da în trafic aproape 16 km din cei 30 km aferenți acestei secțiuni, mai precis între nodurile rutiere de la Bascov și Băiculești”, a anunțat Scrioșteanu.

Acesta estimează că restul secțiunii până la Curtea de Argeș va fi dat în trafic în primăvara anului 2025, tot înaintea termenului contractual.

A1 Sibiu-Pitești, stadiu lucrări

• Secțiunea 1, Sibiu-Boița: deschiși circulației în decembrie 2022 (constructor Porr, 13,17 km)
• Secțiunea 5, 30 km Pitești-Curtea de Argeș (constructor WeBuild): 87%
• Secțiunea 4, Curtea de Argeș-Tigveni (9,86 km): contract Porr (1,67 mld lei), 16 luni proiectare, 22 luni execuție; în proiectare, lucrări tuneluri, estimare 2027
• Secțiunea 3, Tigveni-Cornetu (37,4 km): în proiectare, Asocierea Webuild SPA – Tancrad SRL
• Secțiunea 2 Boița-Cornetu (31,33 km): în proiectare, Asocierea Mapa Insaat VE Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi VE Ticaret AS (4,25 miliarde lei, contract semnat în decembrie 2022), 18 luni; estimare 2028; proiectare, 50 luni execuție; tronsonul include 7 tuneluri, un ecoduct, 27 viaducte, 22 poduri

sursă foto: Facebook/ Ionel Scrioșteanu

sursă hartă stadiu autostrăzi/drumuri expres: CESTRIN

Marţi, 10 decembrie 2024, Protopopiatul Botoșani – Departamentul Misionar a organizat la Biserica Vovidenia din Botoșani conferinţa cu tema: „Unitatea dintre oameni, izvor de putere în viața creștină”, susţinută de Părintele arhimandrit Nicodim Petre, consilierul Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor și starețul Mănăstirii Bucium.

Mântuitorul Hristos ne arată cât de importantă este unitatea dintre oameni, reducând toată legea şi proorocii la două porunci: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău… Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Fericitul Augustin spune: „Iubeşte şi fă ce vrei”, aceasta deoarece atunci când iubeşti pe Dumnezeu nu săvârşeşti păcat împotriva Lui, iar când iubeşti pe aproapele nu îi faci rău.

Întâlnirea de suflet a debutat, cum era firesc, cu o rugăciune rostită împreună cu oaspetele de zecile de participanți, în majoritate tineri. Părintele Nicodim a abordat apoi tema conferinței, în stilul său carismatic, cuvântul său antrenând în permanență atenția celor prezenți. În mare parte, părintele Nicodim a abordat segmentul celor tineri care pot fi cu ușurință atrași în ispite, menite să le ducă existența pe un drum greșit și, în astfel de situații, este esențială grija și atenția celor din comunitate, care pot da testul iubirii de aproapele.

Oaspetele a pus în discuție și importanța implicării duhovnicești în parohii, precizând că o parohie mare, creștină , vie presupune comuniune și ajutor reciproc între enoriași. Unitatea este tămăduitoare. Ce sparge unitatea: vorbirea de rău, invidia, o concepție greșită despre viață. Nu ești în parohie dacă nu ești în comuniune cu ceilalți. Unitatea este mântuire. Dacă lucrăm împotriva unității, lucrîm împotriva Duhului sfânt care este duh al păcii, al iubirii, al unității. „Vă spun asta pentru a înțelege ce înseamă o parohie sănătoasă, o parohie vie, creștină, misionară. Dacă nu suntem parte a bisericii nu putem fi o parte a parohiei. Nu poți fi o parte a unei parohii dacă nu participi la lucrarea ei. Dacă nu este unitate în parohie….”, a spus arhimandritul Nicodim. (VIDEO în articol)

Părintele Nicodim Petre a insistat și pe comunicare dintre oameni, arătând că există la noi, la români, o practică: Omul tace, trece peste una, peste alta, până când răbufnește și iese un scandal imens. Oaspetele a recomandat ca fiecare om nemulțumit să ia atitudine atunci, pe loc,dacă are o problemă, pentru că astfel nu se mai ajunge la resentimente, indiferent care este contextul, fie că este vorba despre șef, despre soț, soție sau orice altă împrejurare.

La final, Părintele Nicodim a răspuns întrebărilor venite din partea celor prezenți. Participanţii au avut astfel ocazia să intre într-un dialog profund cu invitatul special al evenimentului, părintele Nicodim Petre, care are o vastă experienţă pastorală, în mod special în lucrul cu tinerii. Una dintre întrebări a fost adresată chiar de către protopopul Petru Fercal, dar au fost și mulți tineri care au încercat să afle cum se pot ruga sau dacă au șanse să se sfințească dacă părinții nu au frecventat biserica și nu au manifestat o apropiere de cele sfinte.

Conferința care l-a avut în centrul atenției pe părintele arhimandrit Nicodim Petre s-a încheiat cu o rugăciune închinată Maicii Domnului.

Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare, scrie ADEVĂRUL.

Adășeniul este una dintre comunele fără medic de familie FOTO Cosmin Zamfirache

În România, conform oficialilor de la Casa Națională de Asigură de Sănătate( CNAS) mai este nevoie de încă 1500 de medici de familie. În aceste condiții peste 190 de localități nu au asistență medicală de bază, adică nici măcar un cabinet de medicină de familie funcțional. Una dintre cele mai grave situații este în zona de nord a Moldovei, în mediul rural. Sunt comune întregi rămase fără medic de familie, fără niciun fel de asistență medicală. Nu au nici măcar farmacie. Iar situația este gravă și din punct de vedere social. Satele sunt îmbătrânite, pline de bolnavi cronici, cu pensii de CAP care nu-și permit o deplasare la un medic specialist din oraș sau să-și cumpere medicamentele la preț întreg. Este o situație dramatică iar mulți bătrâni efectiv mor cu zile, în casă. În comuna Adășeni, județul Botoșani, una dintre cele mai sărace din România, asistentul medical comunitar, până să facă rost de o mașină personală, bătea kilometri întregi pe jos, pentru a face rost de rețete pentru bătrânii din comună. Specialiștii de la Casa Județeană de Asigurări Botoșani, de exemplu, spun că tinerii absolvenți de medicină nici nu vor să audă de medicina de familie.

Peste 7000 de oameni fără asistență medicală de bază

Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din România. Asistența medicală gratuită este efectiv esențială pentru supraviețuirea oamenilor din mediul rural. Și asta în condițiile în care, după exodul tinerilor în străinătate, multe sate sunt populate, în proporție de 60%, unele chiar 80%, cu persoane în vârstă, cu pensii de CAP. „Dacă nu primesc rețetă, nu i-au pastile. Și cu rețetă compensată eu trebuie să dau 150 de lei pe lună. Și eu primesc numai 1500 de lei pensie. Dacă nu este rețetă, fac rugăciune la Doamne-Doamne și cum a hotărâ. Că dacă i-au medicamentele la preț întreg, nu am ce mânca și nici cu ce mă încălzi”, spune o femeie din Avrămeni, relatează ADEVĂRUL.

Culmea, în acest județ cu multe cazuri sociale, medicina de familie este o problemă uriașă. În sensul că deficitul este tot mai mare de la un la altul. Nu mai puțin de 28 de posturi sunt vacante și nu le ocupă nimeni. În jur de 20 sunt în mediul rural. Asta înseamnă peste 7000 de oameni fără medic de familie. Unii nu au medic de familie și nici dispensar funcțional pe o rază de peste 20 de kilometri. În comune precum Adășeni sau Dimăcheni nu este nici măcar farmacie. Iar situația tinde să devină disperată. Peste 44% dintre medicii de familie existenți sunt în prag de pensionare.

Oamenii din Adășeni nu au asistență medicală FOTO Cosmin Zamfirache

Evident, nimeni nu vine să le i-a locul. „De mult se prefigurează o criză a medicilor de familie. În fiecare an numărul medicilor de familie a devenit tot mai mic. În plus, este și o îmbătrânire a acestor medici de familie. Vârsta acestora fiind de peste 60 de ani. Avem 62 de medici de familie din 141, cu vârsta de peste 60 de ani. Deci 44% din medicii de familie aflați în contract cu CJAS au peste 60 de ani.”, spune Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani. Pentru un sătean din comune precum Adășeni, Manoleasa sau Viișoara, un drum până la un medic înseamnă peste 60 de kilometri, ore de stat la cozi și o zi pierdută pe drumuri. „Este cumplit pentru un bătrân. Trebuie să meargă cum poate, cu un autobuz, dimineaţa, sau cu o mașină de ocazie. Efortul este foarte mare pentru ei. Mă duc eu să le aduc rețete, trimiteri, medicamente”, spune Alina Axinie, asistent medical comunitar la Adășeni.

Medicii tineri nu vor să audă de cabinetele de la țară

De multe ori s-a pus problema că medicii tineri evită să se înscrie la rezidențiat pe medicină de familie pentru a nu ajunge în mediul rural. Tocmai fiindcă acolo nu există condiții pentru desfășurarea profesiei. În ultimii zece ani, autoritățile locale din multe comune au investit bani în amenajarea de cabinete medicale moderne, dotate cu tot ce trebuie. Precum cel de la Adășeni. Nici așa nu s-a găsit medic de familie. Nici măcar reabilitarea completă a drumurilor din județ, dar nici finanțările extra făcute prin Casa Națională de Asigurări. „Medicina de familie nu prea este căutată la rezidențiat. Deci nu avem tineri care să aleagă această specialitate. Finanțarea este bună în prezent, adică s-a rezolvat problema finanțării”, spune Alina Mustiață, scrie ADEVĂRUL.

În Adășeni, de exemplu, a fost medic de familie acum mulți ani, a plecat însă la Suceava, la un centru de primiri urgențe. Sătenii din comunele botoșănene dar și specialiștii de la CAS sunt convinși că medicii tineri fug de fapt de zonele rurale. ”Probabil din cauza faptului că sunt mai multe posturi în mediul rural.”, adaugă șefa de la CJAS. În satele din Botoșani sunt mulți bătrâni și nu prea există viață socială. Adică nu sunt restaurante, locuri de petrecut timpul liber. În afara crâșmelor din cătune. Multe comune sunt la mare depărtare de oraș. „A venit un tinerel, cred că era doctor, nu știu. Dar așa părea. S-a uitat la cabinet. Era cu o fată, număr de Iași la mașină. A mers așa un pic pe ulițe pe aici. A strâmbat din nas și a plecat. Cabinetul este dotat, dar îi plictiseală aici, să facă omul după program”, mărturisește în localnic. Greul îl duc asistenții medicali comunitari, o rețea dedicată, cu pregătire medicală care adună rețete, cumpără medicamente, fac tot ce pot pentru a-i ține în viață pe bătrâni.

Sursa: ADEVĂRUL

Sfântul Spiridon este cinstit de Biserică pe data de 12 decembrie. Spiridon este sfântul care pleacă periodic din raclă, pentru a-i ajuta pe oamenii care îl cheamă în rugăciune, cu credință și cu dragoste. Astfel, precum se cunoaște îndeobște, Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, ale cărui Sfinte Moaște se păstrează în catedrala cea mare din insula Corfu, Grecia, este un mare făcător de minuni.

Biserica „Sfântul Spiridon” din municipiul Botoșani, situată pe Strada Independenței nr. 8, Botoșani, își serbează hramul.

Invitat este Arhimandritul Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului și originar din Botoșani.

Programul slujbelor:

Miercuri, 11 decembrie

Ora 17:00 – Vecernia Mare a hramului și Litia cu sobor de preoți

JOI, 12 decembrie

Ora 08:00 – Utrenia

Ora 09:40 – Sfânta Liturghie

Ora 11:00 – Pomenirea ctitorilor bisericii

Istoricul Bisericii „Sfântul Spiridon” Botoșani

Biserica „Sf. Spiridon” din municipiul Botoşani este înscrisă în Lista Monumentelor istorice şi de artă a Direcţiei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii din România.

Biserica  a fost construită „din nou” în anul 1789 pe urmele altei biserici de lemn şi a fost sfinţită la 8 noiembrie 1801, în timpul vrednicului de pomenire preot iconom Iftimie Bâţgan de către Mitropolitul Iacob Stamate.

Biserica este construită în plan trilobat având altar, naos, pronaos, pridvor închis, turlă deasupra naosului, boltă cilindrică deasupra pronaosului şi pridvorului, cafas şi un mic pridvor în latura de sud. Fundaţia este executată cu piatră de râu şi mortar de var, zidurile din cărămidă şi mortar de var, iar acoperişul din tablă galvanizată, turla în stil baroc cu tabla în solzi.

Din cercetarea fizică şi sondajele efectuate pe monument, precum şi din datele furnizate de documentele istoriografice, s-a constatat în mod cert că biserica „construită din nou” în anul 1789 a suferit modificări, după cum urmează:

– în anul 1834, septembrie 13, s-a confecţionat actuala catapeteasmă cu cheltuiala lui Ioan Vasiliu Machedon şi soţia Zanfira.
–  în anul 1868 s-a prelungit spre vest cu pridvorul închis, apoi altarul, naosul şi pronaosul au fost supraînălţate peste cornişa din zimţi de cărămidă (cornişa zimţată fiind din 1789);

–  în anul 1909 s-a modificat turla de deasupra naosului, s-a zidit pridvorul mic în latura de sud şi s-a construit actualul cafas;

Bolţile interioare şi turla de deasupra naosului sunt executate din lemn şi tencuite.
Faţadele sunt tencuite, inclusiv soclul, cu profil peste soclu, brâu median cu patru rânduri de cărămizi în zimţi. Între brâu şi cornişă există un motiv de arcaturi frânte în relief, cornişa cu profil clasic.

Turla are formă octogonală şi cornişă cu profil clasic. Are două baze: cea de jos pătrată, iar cea superioară este octogonală. Turla are 8 ferestre, nu are firide.

Prima pictură în stil clasic a fost executata în ulei cu motive decorative între anii 1913 – 1916 de către Galin şi Livescu şi a fost sfinţită în timpul preotului iconom stavrofor Grigore Deliu de către Mitropolitul Pimen Georgescu. Din cauza fumului, a efectelor seismice şi tasarii inegale a zidurilor tencuiala şi acoperişul s-au stricat iar pictura   s-a degradat iremediabil.

Clopotniţa este separată de biserică şi a fost construită în anul 1817 prin silinţa epitropului Gheorghe Paiu şi a preotului Iftimie. A fost reparată în anul 1860, când a fost supraînălţată cu încă un nivel – cel actual al clopotelor – cu coloane angajate şi cornişă.

Între anii 2002 – 2005 s-a construit un Centru pastoral cu parter şi etaj având 400 mp utilizabili cu toate dotările necesare.

Între anii 2007 – 2009 biserica a fost resraurată din temelie aplicându-se tencuială nouă la exterior şi interior, acoperişul confecţionat din nou iar in anii 2010-2011 s-a  executat o nouă pictură în tehnica fresco de către pictorii Magda-Augustina şi Robert Cârciumaru.

Toate lucrările efectuate intre anii 2002 – 2011 s-au realizat la iniţiativa şi strădania preotului paroh iconom stavrofor Vasile Acatrinei şi au fost sfinţite la data de 2 septembrie 2012 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan Mitroplitul Moldovei şi Bucovinei.

Atât ctitorii, cât şi preoţii acestui sfânt locaş sunt vrednici de pomenire. Primii ctitori şi întemeietori ai acestei biserici au fost: Th. Spînu, I. Sofian, N. Sofian, V. Călin, V. Nicolescu, C. Emanoil, Ioniţă Herescu, Petru Cristea etc. Preoţii care au slujit în acest sfânt locaş: preotul Darie, preotul Iftimie Bîţgan, preotul Niculai, preotul V. Uncescu, preotul Gh. Gheorghiescu, preotul Gh. Dimitriu, preotul V. Aftanasie, preotul N. Leontinescu, preotul V. Păun, preotul Gr. Deliu, preotul Ioan Buhaciuc, preotul Aurel Ciofu, preotul Gheorghe Airimiţoae, preotul Aristotel Vieru, preotul Vasile Acatrinei și, în prezent, preotul Pavel Vitel.