O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI…

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

Un fragment din poezia „Periscop” de Vasile Igna (vezi „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019):  „Casa-i mai scundă ca gardul Grădinii / gardul mai jos decât zborul albinii / capre cu clopoţei de lut / şi motani la capăt de rut / invadează pajiştea şi livada / şi ascund în iarbă dovada. / Ziua se agaţă de orizont / cu un cârlig bont / şi ademeneşte după ea lumina / cu promisiuni şi şoapte / până când se crapă de noapte / şi încep să mijească obraze de iele / sulemenite ca de sărbătoare cu stele / pitice şi miroazne de spumă lactee / ca sânul de fecioară a Maicii lui Isus”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 12 din 2005,  descrie „muşcătura lebedei”, după vizita sa în Schwitzera: „Pentru cine nu ştie, precizez că muşcătura lor seamănă cu a unui copil căruia nu i-a dat încă dinţii, doar că e rece ca apa locului în care locuiesc”;

Maria Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, despre învăţatul pe de rost a versurilor în liceu: „Aşa, luată repede la întrebări, n-aş şti să spun la ce ne-a folosit: cu o singură excepţie notabilă, nici unul dintre liceenii de atunci n-am făcut carieră în lumea literară. Suntem, acum, la treizeci de ani distanţă, învăţători, profesori, psihologi, ingineri, judecători, jurnalişti. Fie mai puţin decât ne doream, fie mai mult decât speram. Dar din biografiile noastre, din amintirile noastre private fac parte Blaga, Arghezi, Eminescu, Ion Barbu, Bacovia. Ceea ce nu e, cred, puţin lucru. Recomand colegial asemenea „însoţiri” şi generaţiilor de după noi…”,

Zenobia Niculiţă, în „Dilema veche” nr. 799 din 2019, scrie despre un concept mai puţin abordat: onestitatea emoţională. Reţin:

– „e vorba despre o modalitate conştientă şi asumată de a vorbi nu despre ceea ce s-a întâmplat, ci despre ceea ce am simţit cu privire la ceea ce s-a întâmplat, despre resorturile afective care ne-au împins spre o reacţie sau alta”;

– „onestitatea emoţională aruncă lumină asupra a ceea ce ne-am dorit, ce am avut nevoie şi ne-a fost greu să recunoaştem, chiar şi faţă de noi înşine”;

– „lipsa de onestitate emoţională ne costă mai mult decât conştientizăm sau suntem dispuşi să recunoaştem: alienarea de cei dragi, epuizarea de a menţine aparenţa de nepăsare stoică,eforturile disperate de a remedia efectele unor jocuri sociale în care nu există câştigători etc.”;

– „alte costuri ale lipsei de onestitate emoţională sunt ca dobânzile ascunse ale unor credite bancare inteligente. Nici nu le conştientizăm când ne golesc portofelele sufleteşti”;

– „a fi onest emoţional este un exerciţiu de echilibru între două extreme: manipulările şi proiecţiile noastre de toate zilele”;

– „într-o lume care se laudă cu cele mai contorsionate raţionamente şi raţionalizări, onestitatea emoţională poate avea aparenţe de naivitate”;

– „onestitatea e o atitudine de deschidere în care ne situăm pe poziţia de a spune lucruri aşa cum le înţelegem şi le simţim în momentul prezent,  conştienţi fiind că ele rezonează cu trecutul nostru”;

– „onestitatea înseamnă să laşi liber traseul dintre gândurile tale, convingerile şi amintirile care se activează şi partenerul de conversaţie, fără să încerci să prelucrezi mesajul ca să te justifici”;

– „lipsa de onestitate emoţională are capitole vechi de confruntare cu ruşinea, vinovăţia, critica şi acuzele”;

– „onestitatea e, de altfel, un element cheie în relaţiile în care există intimitate, în relaţiile apropiate şi semnificative pentru noi, în care feedback-ul celuilalt ne clădeşte sau ne dărâmă”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 1 din 2019,  despre lectură: „Lectura reprezintă tocmai o plăcere ritualizată, din categoria celor evitate în vremea noastră. Ca să citeşti o carte trebuie să cunoşti două sute de mii de cuvinte (nu doar o mie, câte sunt folosite în mod curent, în conversaţii). Să dai, meticulos, pagină după pagină, să urmăreşti cu privirea rând după rând şi să-ţi reprezinţi în minte situaţiile descrise cu ajutorul cuvintelor. Un asemenea efort de reprezentare nu faci când urmăreşti, pasiv, imaginile care se perindă pe ecranul televizorului”;

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

Vouchere de vacanță 2025: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a lansat miercuri în consultare publică noile norme de accesare a voucherelor de vacanță, a anunțat ministrul Bogdan Ivan, scrie alba24.ro.

”Am deschis astăzi consultarea publică pentru noile norme de accesare a voucherelor de vacanță. Am făcut întregul proces cât mai simplu posibil.

Dacă îndeplinești condițiile prevăzute de lege, vei primi 800 de lei, sumă care va fi virată de angajatorul tău pe cardul de vacanță.

În premieră, vei completa o declarație pe proprie răspundere prin care îți asumi că vei contribui cu 800 de lei din fonduri proprii la cei 800 de lei cheltuiți. Consultarea publică durează 10 zile”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ordonanța de urgență prevede că instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, republicată, acordă vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei.

Voucherele de vacanță emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate, respectiv 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei.

Vouchere de vacanță 2025: Ce conține proiectul

Conform proiectului privind Normele metodologice pentru acordarea voucherelor de vacanță, pentru anul 2025, salariații din instituțiile publice care îndeplinesc condițiile din ordonanța de urgență și optează pentru acordarea voucherelor de vacanță își exprimă în scris angajamentul de a le utiliza pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate.

Este vorba despre 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei și de a suporta suma de 800 lei din fonduri proprii, potrivit formularului prevăzut ca model în anexa proiectului.

”Se introduce o nouă anexă, anexa nr. 13 – Declarația pe proprie răspundere a beneficiarilor voucherelor de vacanță”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Documentul mai prevede că unitățile emitente încheie contracte numai cu unitățile afiliate care dețin licență de turism sau certificat de clasificare, după caz, emise de autoritatea administrației publice centrale responsabilă în domeniul turismului și care sunt valabile la data încheierii contractului.

”Lista unităților turistice autorizate va fi transmisă unităților emitente de către autoritatea administrației publice centrale responsabilă în domeniul turismului prin publicarea pe site-ul oficial propriu”, mai menționează sursa citată.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 1-10 aprilie 2025, următoarele ateliere de încondeiere/închistrire a ouălor pascale, după cum urmează:

• 1 aprilie – Sediul de activitate al Asociației Părinților Copiilor cu Autism din județul Botoșani, Strada Ion Pillat, Nr. 28, Botoșani;
• 3 aprilie – Biserica Sfântul Nicolae din Sărata, Mihălășeni, Botoșani;

–          7 aprilie – Școala Gimnazială ,,Mihai Constantineanu” Dorobanți, Botoșani;

• 8 aprilie – Școala Gimnazială 1 Blândești, Botoșani;
• 10 aprilie – Școala Gimnazială Nr. 1 Gorbănești, Botoșani.

În cadrul primelor două ateliere de lucru, participanții vor descoperi tainele meșteșugului de la meștera populară URSULEAN MARIA din Bucecea, Botoșani, iar în cadrul celorlalte, participanții vor descoperi același meșteșug de la meștera populară ALEXA ELENA din Chiscovata, Vorona, Botoșani.

În așteptarea celei mai însemnate sărbători, sărbătoarea Paștilor sau Învierea Domnului, alături de participanți ne vom (re)aminti meșteșugurile tradiționale, precum datinile și credințele specifice perioadei următoare.

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni.

Primarul comunei Stăuceni a vobit despre investițiile care se fac cu bani de la Uniunea Europeană în această comună, de la școli la extinderea alimentării cu apă, și până la cea mai mare investiție care a avut loc vreodată în această comună, respectiv o rețea nouă de gaz în valoare de aproape 6 milioane de euro, care ar urma să alimenteze nu mai puțin de 1400 de cămine.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.