Noi descoperiri ale unor vestigii vechi de peste 6.000 de ani, aparținând culturii Cucuteni, au fost făcute de profesorii și studenții Facultății de Istorie din cadrul Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași, în timpul practicii arheologice.

Printre descoperirile de la Cucuteni-Cetățuia din cadrul campaniei arheologice sunt unelte din os și piatră și vase ceramice ornamentate aparținând unei civilizații preistorice care a trăit pe teritoriul actual al României (zona de est) în urmă cu peste 6.000 de ani.

‘Ne aflăm pe situl arheologic Cucuteni – Cetățuia, din localitatea Cucuteni, în apropiere de Târgu Frumos, unde se află situl eponim al Culturii Cucuteni, unde derulăm practica arheologică de specialitate a Facultății de Istorie. Până în acest moment am reușit să dezvelim o locuință din perioada Cucuteni. Suntem deja la a doua săptămână de practică. Ne bucurăm de unele descoperiri noi tipice unei case cucuteniene, cum ar fi foarte multe obiecte de meșteșug, greutăți de la un război de țesut, unelte, lame de silex, vârfuri de săgeată folosită la vânătoare. Sunt și fragmente de ceramică, unele vase întregi, altele vase de mari dimensiuni, întregibile, foarte frumos pictate. Totodată, încercăm să deslușim arhitectura acestei case din perioada Cucuteni’, a declarat, pentru AGERPRES, Andrei Asăndulesei, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Alexandru ‘Ioan Cuza’ din Iași.

La rândul său, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă afirmă că descoperirile făcute oferă indicii prețioase despre stilul de viață al celor care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu șase milenii.

‘Este o cultură agricolă. Oamenii practicau agricultura la un nivel destul de înalt. Aveau destul de multe specii de cereale cultivate. Și nu doar cereale. Aveau și leguminoase, și pomi fructiferi. Au fost descoperite de-a lungul timpului și resturi de la aceste plante cultivate. De asemenea, se ocupau cu creșterea animalelor. Erau comunități foarte numeroase, foarte dinamice, comunități care au practicat și meșteșuguri diverse. Cel mai important meșteșug era cel al olăritului, un meșteșug care a atins apogeul în această etapă. După cum știm, Cultura Cucuteni a înflorit în perioada Eneoliticului, aproximativ 5.000-3.500 î.Hr., în zona estică a actualului teritoriu al României, Republica Moldova și Ucraina centrală și de vest. O particularitate a Culturii Cucuteni era ceramica de foarte bună calitate, cu decor pictat. Aproximativ 70% din ceramica lor a fost pictată cu motive spiralice complexe și culori vibrante’, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Cotiugă.

În ciuda distrugerilor, în interiorul locuințelor se păstrează vestigii importante ale vieții cotidiene și spirituale preistorice, a adăugat el.

Potrivit istoricului, nu doar ceramica descoperită în situl Cucuteni-Cetățuia este spectaculoasă. La fel sunt și resturile structurilor de locuire descoperite în timpul săpăturilor arheologilor.

‘Deocamdată ne aflăm pe un inel de distrugere, unde pereții sunt căzuți la pământ și sunt foarte puternic arși. Lutul este ars până la cărămidă. Uneori avem arsuri în care identificăm bucăți vitrificate de chirpici. În perioada următoare vom demonta, așa spunem noi, arheologii, această locuință, până când înțelegem modul în care ea era construită. De regulă, casele erau construite din structură lemnoasă, cu structură de pai și împletitură de nuiele cu lut. Construcțiile erau incendiate – o caracteristică a locuințelor cucutenienilor. Până în acest moment nu știm foarte clar dacă le ardeau intenționat sau dacă au avut loc incendii accidentale. Mai degrabă credem că era o ardere intenționată, controlată, care ajungea la temperaturi foarte mari. Tehnica ne este, deocamdată, cvasinecunoscută’, a explicat Andrei Asăndulesei.

Istoricii au menționat că așezarea preistorică descoperită la Cucuteni-Cetățuia nu a putut fi foarte mult cercetată pentru că a fost foarte grav afectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

‘Acolo au fost foarte multe puncte de tragere, iar zona a fost afectată de bombardamente. Cercetările care au urmat după aceea au condus aproape în întregime la tot ce se mai putea cerceta. În momentul respectiv, arheologii au descoperit două șanțuri de apărare. Ei au socotit la vremea respectivă, adică prin anii 1965, că așezarea se întinde până la aceste două șanțuri de apărare. Noi ne-am pus mereu întrebarea de ce s-ar fi oprit acolo așezarea, pentru că terenul permitea dezvoltarea și pentru că am mai găsit așezări cucuteniene care erau mult mai mari. În ultimii ani, prin prospecțiuni arheologice magnetometrice am constatat că locuirea este mult mai extinsă și am mai descoperit încă trei șanțuri de apărare’, a explicat Vasile Cotiugă.

Prin prospecțiuni noninvazive, prospectări geofizice, aeriene sau scanări LiDAR, în ultimii ani arheologii au reușit să vadă pe sub pământ cum erau dispuse structurile cucutenienilor, fapt care indică, spun cei doi profesori ieșeni, că era o civilizație foarte bine organizată.

‘În urma acestor măsurători s-a dovedit că situl este mult mai mare decât se considera și că nu este complet cercetat, așa cum știam noi din literatura de specialitate. Prospectările magnetometrice, în special, au confirmat o extindere spre est a acestui sit care ajunge spre 5 hectare, cu multe alte structuri de locuire, foarte multe case arse organizate foarte bine pe șiruri, avem un soi de tramă stradală, avem anexe ale acestor gospodării, am putut chiar identifica și cuptoarele de ars ceramică. Ele au o amprentă deosebită în aceste hărți geofizice și magnetometrice pe care am reușit să le obținem noi’, a spus Andrei Asăndulesei. AGERPRES

Președintele României, domnul Nicușor Dan, a semnat vineri, 1 august 2025, o serie de decrete care vizează eliberări din funcție în sistemul judiciar, la nivelul întregii țări.

Printre acestea se regăsește:

• Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Oanea Lenuța, de la Judecătoria Dorohoi, delegată în funcția de președinte al acestei instanțe, ca urmare a pensionării, la data de 1 august 2025.

Măsurile adoptate prin aceste decrete se înscriu în demersul constant de asigurare a bunei funcționări a justiției și de respectare a cadrului legal referitor la cariera magistraților.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că, potrivit programului de guvernare, Serviciul de Ambulanță urmează să fie reorganizat, la nivel de instituție, prin comasare la nivel teritorial a acelorași servicii din mai multe județe.

El a fost întrebat dacă ar vedea Serviciul de Ambulanţă în subordinea de DSU.

„Niciun moment nu s-a pus problema. Deci, hai să ne înţelegem: legislativ, legal, Serviciul de Ambulanţă este sub coordonarea noastră din 2014, pe linie operaţională. Pe linie administrativă, este în subordinea Ministerului Sănătăţii. Şi aşa s-a lucrat, fără nicio problemă. Acum, reorganizarea care va avea loc nu priveşte trecerea unui serviciu sub altul sau mutarea unuia în altă parte, ci schema de reorganizare, pe care o regăsiţi în programul de guvernare, despre comasarea unor judeţe, să zicem, pentru a crea servicii teritoriale care să aibă un management unic pe trei judeţe, de exemplu, 2-3 judeţe, să aibă un management unic, să aibă un serviciu administrativ unic. Pe judeţe nu va fi niciun impact care să schimbe ceva pentru angajaţi, pentru personal. Nu se dă afară nimeni din personalul medical, personalul operativ; toţi rămân acolo. Se gestionează partea administrativă, într-adevăr: în loc să ai, în trei judeţe, trei manageri, o să ai un manager pe teritoriu, un inspector-şef la pompieri pe teritoriu”, a declarat Raed Arafat, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a precizat că pentru viitor se poate gândi o formulă de dispecerizare teritorială, dând Finlanda ca exemplu unde se aplică acest sistem.

„Dispecerizarea va rămâne, la acest moment, activă în toate judeţele. În viitor ne putem gândi la dispecerizare teritorială, aşa cum s-a făcut şi în alte ţări – şi dau exemplul Finlandei mereu, care de la 21 de dispecerate integrate, acum sunt vreo cinci dispecerate integrate; în câţiva ani au ajuns la acest număr. Deci, astea sunt lucruri testate. Iar la noi nu e prima dată în care comasăm două servicii, pentru că dacă vrem să luăm Bucureşti şi Ilfov, Ambulanţa Bucureşti cu Ambulanţa Ilfov au devenit un singur serviciu în 2011, Pompierii Bucureşti cu Pompierii Ilfov au devenit un inspectorat în 2014. Şi rezultatele au fost foarte pozitive şi a beneficiat mai mult, bănuiesc, judeţul Ilfov de faptul că s-au comasat şi s-a întărit imediat şi judeţul Ilfov prin această comasare”, a spus Arafat.

În altă ordine de idei, şeful DSU a subliniat că nu se pune problema comasării între Serviciul de Ambulanţă şi SMURD, întrebat şi cum vede, în perspectivă, această variantă.

„Intenţia este comasare pe linie de instituţie, adică Ambulanţa împreună, Pompierii împreună. (…) SMURD este parte din ei pe partea de prim ajutor şi include UPU-rile pe partea de terapie intensivă. Nu se pune problema de o combinaţie, la acest moment. (…) Pot să spun că nici nu va avea un efect benefic pentru niciuna dintre instituţii. Dar este pusă problema de reorganizare, aşa cum scrie exact în programul de guvernare. Este foarte clar programul de guvernare şi vorbeşte despre reorganizare prin comasarea aceloraşi instituţii la nivel teritorial. Şi asta va scădea costurile administrative semnificativ, va scădea funcţiile de conducere şi funcţiile de comandă, dar nu va slăbi judeţele respective”, a afirmat Arafat.

AGERPRES

Serbările câmpenești nu vor mai fi subvenționate de către stat. Mai exact, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a declarat că Guvernul va tăia fondurile din care se subvenționează serbările câmpenești. 

Declarația a fost făcută joi seara, 31 august, la postul TV Antena3 CNN.

„Pentru multe alte cheltuieli care pot fi evitate, care nu sunt neapărat necesare şi care, din nefericire, au ajuns un fel de obişnuinţă în ultimii ani. Pentru că făcând deficite mari în fiecare an, 9%, 8%, ne-am obişnuit să fie nişte bani la dispoziţie.

Aceşti bani din nefericire, ca să fie la dispoziţie, noi trebuie să îi împrumutăm. Şi îi împrumutăm cu cele mai scumpe dobânzi din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Nazare.

Nu ne mai permitem festivaluri și serbări câmpenești

„Nu ne mai putem permite să facem tot felul de festivaluri, tot felul de sărbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară. Nu ne mai permitem să facem investiţii care nu sunt neapărat necesare sau care nu au un factor de multiplicare atât de mare.

Şi, bineînţeles, risipa. În sectorul public acest lucru a fost de multe ori exemplificat în media. Trebuie să revenim într-o zonă de prudenţă şi de echilibru. Bine, aici vorbim şi de companii de stat şi de cheltuieli din companii de stat.

Pe de-o parte noi se ne chinuim să găsim cele mai bune soluţii, să scădem cheltuiele şi în acelaşi timp auzim că în Consiliul de Administraţie dintr-o companie sau alta s-au dublat, s-au triplat indemnizaţiile. Adică asta e o sfidare”, a mai declarat Nazare la Antena3CNN.